30 matches
-
primită din camera de alături printr-un difuzor ce se afla deasupra geamului, am început să execut „Serenada” lui Schubert, piesa mea de rezistență. Emoția mă gâtuia și se pare că sunetele produse nu erau mai mult de un jalnic scârțâit. N-au trecut nici 2 minute din cele vreo 3 cât dura cântecul, până m-am poticnit. Difuzorul de sus, pe perete, mi-a ordonat s-o iau de la început... Abia la a treia înregistrare rezultatul a fost considerat satisfăcător
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/beni_budic_1494627754.html [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
și eu, ușurat, dar și roșu de emoție și rușine, am pus vioara în cutie. O anumită consolare am găsit în faptul că și celălalt violonist a pățit-o la fel... Seara, familia s-a delectat cu muzica, (tot cam scârțâită, chiar la a treia încercare) pe când eu aș fi preferat să uit toată aventura. Oricum, m-am produs la Difuzor, fusesem prezentat de crainic, pentru câteva ore am fost faimos în Suceava... Actualitatea, ideologică ori politică, locală, națională sau internațională
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/beni_budic_1494627754.html [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
08 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Tangoul În suburbii într-o taverna, cântă un lăutar bătrân Dintr-o vioară ponosita, măi ațipind din când în când . În buzunarul de la vestă ținea sacâzul învechit , Cu care mângâia arcușul ,de avea lăuta scârțâit . În sala scunda ,întunecată un singur felinar ardea , Pe-o masă joasă și mizera ,un poker în trei se juca. Obosit de oră prea târzie,se clatină bătrânul lăutar. Ce noaptea chinuia vioară iar ziua la depou muncea, acar . De
TANGOUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1423416647.html [Corola-blog/BlogPost/375903_a_377232]
-
Oare aceste comportamente sunt indicii ce ne conduc către “omul nou”? Povești ce încep cu deschisul cortinei de un roșu decolorat ce poartă pe la colțuri urmele unei igrasii comuniste. Mecanismul sistemului asigura o deschidere lentă a cortinei, cu un ușor scârțâit, numai în sus, cu opriri spontane pentru ovații! În escapadele noastre mergeam la Sinaia, îți mai amintești, cu un tren în care am înghețat amândoi de la aerul rece. Temperaturile instituționalizate, obținute natural fără investiții ale statului partid! Totul pentru clasa
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_lacrima_din_lacrimile_tale_gheorghe_serbanescu_1345514157.html [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
străjui o porțiune de fălnicie (a)temporală - exact cât ține piedestalul imponderabil și gonflabil al „scărbavnicei” puteri, pe care n-o putem ține (neam, zălog!) mai mult decât încălcând regulile „bășicatului” și „nărăvitului” sistem democratic (!)... Împopoțonat, pe un scaun prea scârțâit și umilit de „funduri târâtoare și trecătoare”, socotit prea strâmt și puțin înălțat pentru rotunjimile lor, scruta, mimând înțelepciunea atât de tânjită scurgerea leneșă a vremii, ori dirijând prin dosnică încolonare pe”mișmașii” timpurilor noi și pe năpăstuiții zilei, deopotrivă
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_turnul_de_fildes_al_unui_mahar_sau_pseudo_cetatea_lui_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
place Și admirăm extaticul tău zbor... Prin aer pur cobori lăsând o pace Pe timpu-ngreunat și răbdător. Alb smălțuit de ger ce se-nfiripă, În jos, de sus, ai drumul tot cotit... De bucurie toți copiii țipă Nerăbdători s-audă scârțâit. Clipe-nfășurate-n cenușiul pal Măsoară vremea pe-un ecran rotund, Sufletele bat într-un ritm egal... Apar năluci și iarăși se ascund. În atingeri superbe de dorință, Amândoi, iubirii, suntem pradă, Ne inundă întreaga ființă, Îmbrățișați, pe-ntinderi de zăpadă.... Referință
PE ÎNTINDERI DE ZĂPADĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 by http://confluente.ro/lia_ruse_1423931317.html [Corola-blog/BlogPost/341629_a_342958]
-
aveau să treacă până mai puteau petrece o zi împreună. Un copil cu probleme! își spuse ea. Sosirea lui Hiyoshi era inoportună. Ridică privirea, jenată. Ce-aveau să creadă cumnații ei? Chiar putea fi acela copilul surorii sale? Auzi glasul scârțâit al lui Hiyoshi din salonul soțului ei: — Dumneavoastră erați cu toți samuraii aceia, atunci pe malul râului, călare pe un cal. Îți mai amintești, deci? — Sigur, continuă el, pe un ton familiar. Dacă așa stau lucrurile, sunteți o rudă de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
părerile. El era roșu în obraz și posomorât; șapca elastică de serj pe care o purta dădea impresia că are capul teșit; iar faptul că striga pe stradă după zdrente și fier vechi - „haai-nee vechi“, cânta el - îi făcuse vocea scârțâită și răgușită. Avea părul și sprâncenele țepoase și ochi căprui ce luceau de dispreț; era un bătrân plin de zel, lățos, îndesat. Bunica a cumpărat toată seria Encyclopedia Americana - ediția 1892, cred - de la el și a avut grijă să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
planul semantic” își are originea într-un raport direct limbă - lume, fără dezvoltarea procesului de conceptualizare propriu unităților lexico-gramaticale: substantive, verbe etc. Când are loc un proces de conceptualizare, interjecțiile devin verbe, substantive, adverbe: a ofta, a scârțâi, of-ul, scârțâit, scârțâire etc.: „Scârțâirea de condeie dădea farmec astei liniști.” (M. Eminescu) În sistemul limbii, interjecțiile se constituie într-o clasă distinctă prin: 1. esența lor (dată de raportul expresie - sens), 2. prin locul și funcția lor în actul de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Schimbându-se mereu, ea solicită și modificarea distanței dintre scăunel și punctul de contact al arcușului cu coarda. Pentru fiecare punct de contact arcuș-coardă există limită pentru mișcarea lentă și pentru cea repede. Când depășim limita mișcării lente sunetul devine scârțâit, iar când depășim limita mișcării rapide sunetul devine fluierat și superficial. Pentru obținerea unui sunet pur din punct de vedere acustic, în regiunea tastierei este nevoie de viteză relativ mărită în mișcarea arcușului, spre deosebire de regiunea călușului, care solicită
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
în aceeași stare de tristețe, în același semiîntuneric sinistru totul în ton (cenușiu) cu vremea lacustrelor bacoviene (la fel ca starea mea interioară ). La un moment dat, pe neașteptate, am tresărit la auzul strigătului percutant, de chemare, cei drept cam scârțâit, al unei asistente simpatice: ,,domnule... intră!’’ Am urmat vocea care mă chemase și m-am conformat, ocupând un loc pe scaunul cu rezemătoare așezat special pentru mine... M-am așezat în poziția inversă pe scaun, în așa fel încât să
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Se aude zgomot. Rodica pleacă la serviciu și nea Titi face cafea. Miruna vrea și ea cafea. Chiar acum. În momentul ăsta. Aș risca să mă întâlnesc la bucătărie cu Rodica și să aibă loc un dialog jenant despre patul scârțâit și toate alea. Mă rog, hai să fac cafea. Măcar nu-mi mai cară Miruna pumni în spinare să mă convingă de necesitatea cafelei. - Iar faci pregătire? zice Rodica, insinuant, când ne ciocnim pe hol. - Da, de toți banii. - Aha
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
valorifică mai bine și mai rapid sprijinul comunitar. Mai mult, ultima programare (2007-2013) redă statelor responsabilitatea executării programelor, însă fără garantarea unei politici cu adevărat regionale. Iată un scârțâit strașnic în articulațiile dintre nivelele funcționale ale Uniunii (cf. întrebării 7)! Scârțâit care reamintește de problema formelor fără fond. 9. Care a fost impactul lărgirii către est a UE asupra Europei? "Europa" ca entitate geoculturală, cu toată imprecizia orientală a limitelor sale, și UE încep încet-încet să se suprapună, chiar dacă mai rămâne
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
luni aveau să treacă până când mai puteau petrece o zi Împreună. Un copil obraznic! Își spuse ea. Sosirea lui Hiyoshi era inoportună. Ridică privirea, jenată. Ce-aveau să creadă cumnații ei? Chiar putea fi acela copilul surorii sale? Auzi glasul scârțâit al lui Hiyoshi din salonul soțului ei: — Dumneavoastră erați cu toți samuraii aceia, atunci, pe malul râului, călare pe un cal. Îți mai amintești, deci? — Sigur, continuă el, pe un ton familiar. Dacă așa stau lucrurile, sunteți rudă cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de odihnă; luăm; lucru; de lîngă masă; mașină; mîncare; modern; nepăsare; nuc; obiect pe care te așezi; obosit; odihnit; odihnitor; pauză; pătrat; perne; pierdut; plăcere; plăcut; pliabil; plictiseală; podea; poziție; profesor; reazem; repaus; respira; pe rotile; rotund; scaun la cap; scîrțîit; scump; a sta așezat; stai jos; de stat; pentru stat; stat jos; statornicie; pe ce stăm; stresant; suspin; șede; șes; șezînd; taur; telefon; toaletă; trap; țării; ură; ușurință; verde; vopsit (1); 790/182/82/10/0 scăpa: fugi (41); evada
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
masă; masiv; mergi mai departe; mister; mînă; moarte; mort; musafir; negru; nimic; noroc; nou început; oaspeți; ocazie; odaie; opreliște; păpușă; părăsire; pauză; permisiune; perspectivă; piedică; plec; pleca; a pleca; plimbare; poc-poc; portiță; protecție; restricție; revenire; rezistentă; rotație; schimbare; scîrțîi; scîrțîie; scîrțîit; scop; serios; solidă; sonerie; speranță; stăpîn; de sticlă; spre succes; suflet; șanse noi; școală; tablă; tare; termopan; trage; trîntește; trîntit; undă; ușă; uși; ușiță; ușoară; ușor; utilitate; veche; viață; vine; vis; viziune; vopsit; zăvor; 305 (1); 808/198/70/128
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îmi plac maladeții de segodnia. Nu sunt cum eram eu. Nu, chiar nu. Și asta pentru că nu au nici o chekstie în golovan. Ce Ludwig van sau ceilalți? Doar icneli și lălăială prrrrr. Chitare și toate mâțele și kotoșmanii cu golos scârțâit și pleate foarte lungi și foarte ghroaznice. Și tzoalele. Numai jeanși și papuci tufliți. Și tișoarte. AB: Ce-s alea tișoarte? ALEX: Se poartă pe bustul gol și au scris pe ele HARVARD sau CALIFORNIA sau DA-MI-O CA
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
Simona Vasilache Pentru roman, cînd atîrnă greu la ponoasele personajului, uitarea e-o nenorocire. În poezie, aproape au contraire, pare un portativ de galeșă romanță. Melodia tărăgănată și scîrțîită a vreunei caterinci. E - schimbînd instrumentul... - coarda pe care o ciupește Bogdan O.Popescu în recentul volum Mașinăria de uitare, apărut la editura Național. Sînt versuri de chemare, amestecate, și mai bune, și mai dulcege, cum se nimeresc, îndeobște, în
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
șiță, brusc intersectat de împieptoșarea sonoră a cocoșilor la trei noaptea? De ritmica tocatului lemnelor, evantaiul lătrăturilor câinilor, plus mieunatul pisicilor, cotcodăcitul găinilor și grohăitul porcului la ora mesei? De huruitul boabelor de porumb, sau al nucilor, în sac, ruginitul scârțâit al vârtelniței și zuruitul lanțului de la fântână? De ronțăitul tenace, bursucesc, feeric sub stele, al șoarecilor din pod? Ați stat vreodată să ascultați intens, fie și doar câteva secunde, sfârâitul lumânării aprinse la mormântul bunicilor din deal? Sau lucrarea înverșunată
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Marșurile pe care înaintau curcanii lui Alecsandri, jelaniile străbătute de un paradoxal fior mobilizator, la Goga, cîntecele de vitejie ale lui Coșbuc dau tonalitățile unei veritabile fanfare literare. Între muzica de tobe și cea de clavir, între bubuitură și strangulare scîrțîită, numai bună de întins nervii măcinați de ploi, depresii, astenii, singurul intermezzo liric îl asigură, bunăoară, Șt. O. Iosif, cu niște muzici pastorale, de talăngi și tilinci, de buciume și de tulnice. Oricum, nimic mai mult decît un decor. Muzica
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
doar în luna octombrie. Ploile mocănești ale lunii octombrie erau țârâite și îndesate de te ustura pielea dacă te atingeau. Seara, femeile treceau prin fața casei și strigau: „Țața’neta!” și eu, pentru că mă cheamă la fel ca pe bunica, răspundeam scârțâit un da prelung. După care bunica mă trimitea să-i dau femeii cele trebuincioase în schimbul a feluritor fructe sau bomboane. Se făcea un troc autentic în acea perioadă. Bunica schimba lapte și ouă pe mere, pere, prune până ne încărcam
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
doar în luna octombrie. Ploile mocănești ale lunii octombrie erau țârâite și îndesate de te ustura pielea dacă te atingeau. Seara, femeile treceau prin fața casei și strigau: „Țața’neta!” și eu, pentru că mă cheamă la fel ca pe bunica, răspundeam scârțâit un da prelung. După care bunica mă trimitea să-i dau femeii cele trebuincioase în schimbul a feluritor fructe sau bomboane. Se făcea un troc autentic în acea perioadă. Bunica schimba lapte și ouă pe mere, pere, prune până ne încărcam
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Chicoti și sorbi din cafea. Era prea Întuneric. Se simțea o puternică Încărcătură erotică acolo, Între umbre, lângă patul lui. — Ai putea să aprinzi lumina, te rog? Întrebă ea neliniștită. Apăsă un buton și storurile se deschiseră cu un ușor scârțâit, lăsând să se vadă o priveliște magnifică: un perete Întreg de sticlă lipit de ocean. Aveai senzația că valurile se sparg direct pe geam. — Doamne! zise ea. Cred că ăsta e cel mai romantic loc din lume! Știi că În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
lui Arthur Scargill vomită În rigolă, Împrăștiind peste tot boabe de fasole. O pipiță cu mutră de cal se uită la noi rușinată, iar o altă siluetă rotofeie Îl muștruluiește pe cel care a borât cu o voce pițigăiată și scârțâită: — Haide mă Frank! Prea mult spirit de sărbătoare. E un adevărat congres de bulangii. Credeam că eu sunt cu un grup patetic, dar Întotdeauna se găsește cineva care o duce mai nasol ca tine. O ginesc pe Drummond cum face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
care remarcase că răspunsurile date ulterior de asistență aveau menirea surclasării implicite a indicațiilor oferite de el însuși. Tăcu, încercând să se afunde mai mult în fotoliu, efectuarea mișcării de frecare pe suprafața de piele a fotoliului provocând un neașteptat scârțâit. Un scârțâit la fel cu un mieunat de pisică. Sesizându-l, cu o anume interpretare, tânăra hipistă găsi momentul să se exprime necenzurat, printr-un hohot sonor. Emet! murmură Profesorul unul din cuvintele lui favorite. Vânătorule O'Piatră, oare când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]