52 matches
-
epocii dinainte de război într-un oraș cosmopolit ca Brăila: "un port în plină efervescență în acei ani de după primul război", "Lume cosmopolită de armatori cerealiști și negustori bogați de toate neamurile." Și domnii cu haine de alpaca, cu ghete cu scârț, cu pălării canotier Ťa la Maurice Chevalierť, cu ghetre, guler tare și baston, vara, sau cu melon, șoșoni, haine cu guler de vidră, căptușite cu bizam, vizon sau samur (după rang și pungă), iarna, consumau ademenitoarele specialități aduse din toate
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
pistol. Se Înspăimântă. Spaima Îi retrase elanul inițial, iar dorința de a afla ce se Întâmpla la parter Îi dispăru aproape În Întregime. "Ce-mi trebuie mie? Fiecare cu ale sale" Își zise el așezându-se pe un fotoliu. Acesta scârți prelung, Înfiorându-l. Se ridică grăbit de parcă s-ar fi așezat pe cuie. Zări pe ferestrele de la parter iarăși umbre Într-o permanentă mișcare. Nici un sunet. Asta Îl intriga. Dacă ar fi auzit zgomote, țipete, sau,orice altceva ce ar
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
Eee, păi o țară, bunăoară România, va să zică un rege, va să zică consiliu de coroană la Peleș și la Cotroceni, domni gravi și albi, cu barbișoane și galoane și barbeți și vezi doamne cotleți! Discuții și interpretări și "constituțional" și "tradițional". Și scîrț în jos și scîrț în sus, hai cu ăștia, ba nu domnilor, vă previn și vă prezic! Mai bine hop! pe loc, stăi și-om mai vedea. Espectativă cu arma la picior. Înseamnă rege, care e "neamțul" și neamțul are
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
bunăoară România, va să zică un rege, va să zică consiliu de coroană la Peleș și la Cotroceni, domni gravi și albi, cu barbișoane și galoane și barbeți și vezi doamne cotleți! Discuții și interpretări și "constituțional" și "tradițional". Și scîrț în jos și scîrț în sus, hai cu ăștia, ba nu domnilor, vă previn și vă prezic! Mai bine hop! pe loc, stăi și-om mai vedea. Espectativă cu arma la picior. Înseamnă rege, care e "neamțul" și neamțul are tratat secret. Poftim!, deschide
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
recunoscută public, este Florin Dumitrescu. El scrie, de pildă, într-un poem numit Când profa spune sex: „În nor de praf e soarele/ În clase profesoarele/ predau predau agale/ științe naturale/ dezvăluind gameților/ secret secretul vieții lor// În praf și scîrț de cretă/ ce voce-anahoretă trimite să răsune-n/ pavilioane june/ ureche de ureche/ de cum se împereche/ gorile vrăbii cai/ scrumbii și nu numai”.10 „Materia” din care e făcut poemul este aceeași cu materia lumii dimoviene (profesoarele care predau „gameților
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
În pofida faptului că trezirea noastră, a românilor din ținutul bucovinean, e dificilă și anevoioasă, totuși, cu greu și scârț, urnim carul din loc. Și dacă în ultimul timp nu prea avem motiv de bucurie, o veste minunată a luminat din nou chipurile noastre - și la Cupca, localitate românească, cu vechi și frumoase tradiții, unde aproape 100% din populație o
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
Folosim materialu' clientei și, poc-poc!, poftim topu', frate!" Bebe o privește amuțit de admirație, în timp ce ea continuă rapid: Băgăm și un fel de mici rezumate la anumite cărți, că le face tot aia sau alții ca ea, pe veveve literatura scârț punct ro..." "Veveve literatura scârț punct ro?", se miră Bebe. Am zis la mișto, mă. Stau eu să îmi încarc capu' acuma cu toate fachingurile astea? Oricum, rezumatele d-acolo o să le citească mulți, să se dea mari când fac
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
poftim topu', frate!" Bebe o privește amuțit de admirație, în timp ce ea continuă rapid: Băgăm și un fel de mici rezumate la anumite cărți, că le face tot aia sau alții ca ea, pe veveve literatura scârț punct ro..." "Veveve literatura scârț punct ro?", se miră Bebe. Am zis la mișto, mă. Stau eu să îmi încarc capu' acuma cu toate fachingurile astea? Oricum, rezumatele d-acolo o să le citească mulți, să se dea mari când fac o conversație la un club
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Hopa! Parafrazându-l pe Lenin: iată, tovarăși, cum se trezește conștiința pentru sine a individei. Și încă rău de tot. Dorinel se cam blocase dinaintea replicii ei. Iarăși ședea și cugeta. Rezultatul acestei acțiuni temerare se concretiză în ironicul: "Ete scârț!" Dar Țonți avea personalitate și ținea să și-o afirme cât mai tranșant: "Niciun "ete scârț". Mai subțire, da? De acu' vorbești cu Țonți, nu cu un gândac ca orișicare altu'." Aș fi jurat că Dorinel s-a încruntat și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
încă rău de tot. Dorinel se cam blocase dinaintea replicii ei. Iarăși ședea și cugeta. Rezultatul acestei acțiuni temerare se concretiză în ironicul: "Ete scârț!" Dar Țonți avea personalitate și ținea să și-o afirme cât mai tranșant: "Niciun "ete scârț". Mai subțire, da? De acu' vorbești cu Țonți, nu cu un gândac ca orișicare altu'." Aș fi jurat că Dorinel s-a încruntat și că i s-ar cam fi urcat sângele la cap: "Te pomenești că acu' oi fi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
organizat și unison! S-ar putea să reușească, eșantionul viitoarei Țări ar putea să-l dea gata pe domnul Caraiman, cam sastisit de cabarete. Uniforme și bani. Va avea grijă să-l îngroape sub eghileți, canafi, ciucuri, cizme, unele cu scîrț, vipuști, pampoane și să-l înfunde cu bancnote. Cu o singură condiție să cheltuiască totul aici. Numai aici. Dar asta era o problemă de viitor. Colonelul Stoicescu îi înaintase un raport amănunțit despre ceea ce se realizase în Vladia, cîteva fotografii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ofilită de culoare incertă, asemenea gândurilor zburând spre viitorul lipsit de lăudărosul ăsta transpirat, care-și îngroașă vocea special pentru a-și dovedi virilitatea, pândind prima tufă, cu ghimpi, gunoaie și scaieți, pentru o dovadă scurtă și gata, pantofii cu scârț ai tinerilor de cartier, de o eleganță grețoasă: cămașa pensată la spate pentru evidențierea pectoralilor, pantalonii evazați la 35 cm, depășind bombeul, cu buzunarele pline cu semințe de floarea-soarelui pop-corn-ul românesc, produs care creează o plăcere gustativă inexplicabilă occidentalilor, precum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
rămâne în poziția trăsnit din senin... Plec. Ne întâlnim din nou. Sărut mâna, doamna Lili, frumoasă mușcată mai aveți. Și nenea sportivu' o apreciază... Trăsnetul o lovește din nou. Apoi zâmbește precum mușcata din balcon. Doamna Lili e femeie cu scârț. Știe să aprecieze o vorbă bună... Și de mult timp iubești mușcatele?... A, nu, după ce i-au căzut cu tronc lu' nea sportivu' cu mustață. Are gusturi omu'... Și mai știe cineva că tu și cu nea sportivu' apreciați mușcata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Cristian Teodorescu Găsește Fănică un teanc de bani roși de șoareci, în șifonierul de pe sală. Noroc că era teancul gros și nu izbutiseră șoarecii să intre prea adînc în el. Nu știa unde-și pusese pantofii cu scîrț și Virginia se dusese cu copilul în vizită la Musica. Lasă el pantofii și mai caută prin casă: dibuie prin sertare, pînă și în gura samovarului, bani puși bine. Cu frica ei de hoți, uitase Virginia de ei. I se
Apartamentul în București by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7328_a_8653]
-
alea de soi - și se îmbrăca zile la rînd cu aceeași pereche de pantaloni pînă le făcea burlane la genunchi. Îl convinsese să-și cumpere niște pantofi de comandă, dar nu să-i și încalțe. Umbla cu niște gioarse cu scîrț pe care le dădea la pingelit pînă li se crăpau fețele. Bărbații din așa-zisa lume bună din oraș nu erau mai presus decît cîrciumarul lui. Umblau iarna și vara în aceleași costume de stofă groasă al căror miros de
Pariu pe moarte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7257_a_8582]
-
Simona Vasilache Poate părea o impietate, față de memoria cu scârț a literaturii, însă Junimea asta este. Cel puțin prin ochii celor care au trăit-o. O societate de prieteni, care s-au găsit dintr-o șansă și s-au însoțit din convingere, cu legendară tandrețe incomodă. Despre legendă, și despre
Câțiva prieteni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4899_a_6224]
-
când ai venit, S-a oprit și-ncă o dat', A cântat cam răgușit, Apoi, de vreo două ori A zis “cucu”, a tușit Și-ncă de vreo patru ori A cântat și-a râgâit, Și-n final, așa, cu scârț, Greu de tot a cucuit, După care-aud un pârț Foarte scurt și gâtuit” ... Cucul meu, cadou primit De la tata, când mi-a spus “Fii, băiete, mulțumit Că pe lume te-am adus!” M-a adus, nu zic că nu, Da
CUCUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367792_a_369121]
-
faci parte, regret, dar aceasta e durerea mea, și nu numai!” Nu lipsește nici umorul rezultat din numele personajelor: „Cei trei cetățeni din fruntea statului român se numesc. Neamțu, Papahagi și Ungur! Ai noștri ca barzii!” „Victor Scârbescu-Sacâz, divorțează de Scârț Marițo de Nimezi!” O editură poartă numele „Încârligați”, directorul-patron, „Didi Izmană”, editorul, „Măndița Belibou”, iar patroana „Sida Belivacă”. Toate personajele sale sunt create după un calapod diferit, cu elemente specifice, care le individualizează. În „Declarație de divorț nu numai lexical
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
Belibou”, iar patroana „Sida Belivacă”. Toate personajele sale sunt create după un calapod diferit, cu elemente specifice, care le individualizează. În „Declarație de divorț nu numai lexical!” personajul pare unul abracadabrant. Declarația este „semnată de conul Victor Scârbescu-Sacâz, contra doamnei Scârț Marițo de Nimezi: „Subsemnatul, V.S-S, utilizatorul cuvântului devenit odioasa - Scârța - declar pe propria mea răspundere, scrisă în limba română că, în urma celor câteva sute de strâmbături din nas, urmate de gesturi similare reușite parțial, dar și dizgrațios făcute
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
urechi! Când vezi că musafirul nu prea arată bine îi aduci doar o prună pe farfurioară. Dacă arată ceva mai binișor îi aduci două prune. Iar dacă vezi că vine cu trăsura, că are pălărie de fetru și pantofi cu scârț aduci pe farfurioară... dulceață cu trei prune! Ai înțeles? 'nțeles cocoană!”. Într-o zi au venit musafiri o familie de nobili, fără să vadă însă servitoarea din ce au coborât - trăsură sau automobil. Stăpâna casei sună din clopoțel. Veta intră
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
rog, crede-mă, mi-e frică! Ești grăbit ca un țângău!?... Chiar nu vezi că-s mititică?!... Și mi-e groază!... de-o fi rău? Hai, fii bun!... că eu renunț... O fereastră se deschide, Și s-aude, scurt, un “ scârț !” Un flăcău abia se-abține Să nu râdă când aude: - Hai, iubitule... și stoarce Strugurii... Nu-ți ajunge? Dragostea, ce mult îți place! Prostu-i obligat să joace Cum îi cântă ea din cioc: Strugurii începe-ai stoarce, Ca un bleg
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
unui fălos milionar de carton. Nimeni n-ar mai fi ca mine. Sunt peste Legi, peste oameni și omenie, peste cutume și obiceiuri. Normal că astfel sunt „per tu” cu toți cei din jur. Doar toți îmi pupă ciubotele cu scârț. „Bă milionarule, crezi că-mi ești egal? Eu am miliarde la saltea. Pe tine te cumpăr cu solzi cu tot! Uite cum îmi fac țigară din bancnota de un milion de lire și o fumez în fața ta.” Cam așa ar
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
și muște împăiate, hotărârea de a se rupe de civilizație și de a trăi într-un ecosistem natural supraviețuind prin ceea ce-i dă pădurea. Ultimul individ sălbatic nu mai știe ce-i ăla televizor, telefon, pix cu leduri,fermoar cu scârț și suzetă rabatabilă. Este departe de evenimentele lumii. Habar n-are că Nicoleta Luciu susține o campanie anti-silicoane, iar Steau e campioană europeană. Este posibil să-și fi uitat chiar și limba prin aceste sălbatice locuri ... Dar, să ne apropiem
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
a părut. Starea mea instabilă mă face să mă uit și în buzunar. Doar un nasture roșu mă privea nefiresc. Cioc-cioc! Scârț-scârț!...Mă uit pe după raft la bibliotecară. Moțăie. Nici țăcănitul ceasului nu i se mai aude, iar moțăit cu scârț n-am pomenit. Poate, doar pași care scârție. Scârțiala asta devine o idee centrală, văd eu. Cioc-cioc! Vâșt-scârț!...E-te-te! E și un “vâșt” acum. Mă trece un gând fioric. De când n-am mai fost eu la medic? Fâl-fâl
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
timp, deveni posesoarea unui Mercedes, ultimul model, apoi a unei viluțe discrete dintr-un cartier de lux, bașca bijuteriile din aur alb (mania ei). În aceeași perioadă începură să scârțâie și afacerile lui Nae. Tot aruncase el peste tot cu „scârț!”. Și magazinele din dotare dispăreau unul căte unul, în timp ce, tot unul câte unul, apăreau altele pe numele șerpoaicei. Bineînțeles, fără știrea lui Nae. Care, Nae, avea mari probleme în familie. Ceartă cu nevasta, ceartă cu copiii. Fuga copiilor de acasă
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]