52 matches
-
În pofida faptului că trezirea noastră, a românilor din ținutul bucovinean, e dificilă și anevoioasă, totuși, cu greu și scârț, urnim carul din loc. Și dacă în ultimul timp nu prea avem motiv de bucurie, o veste minunată a luminat din nou chipurile noastre - și la Cupca, localitate românească, cu vechi și frumoase tradiții, unde aproape 100% din populație o
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
când ai venit, S-a oprit și-ncă o dat', A cântat cam răgușit, Apoi, de vreo două ori A zis “cucu”, a tușit Și-ncă de vreo patru ori A cântat și-a râgâit, Și-n final, așa, cu scârț, Greu de tot a cucuit, După care-aud un pârț Foarte scurt și gâtuit” ... Cucul meu, cadou primit De la tata, când mi-a spus “Fii, băiete, mulțumit Că pe lume te-am adus!” M-a adus, nu zic că nu, Da
CUCUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1413373732.html [Corola-blog/BlogPost/367792_a_369121]
-
a părut. Starea mea instabilă mă face să mă uit și în buzunar. Doar un nasture roșu mă privea nefiresc. Cioc-cioc! Scârț-scârț!...Mă uit pe după raft la bibliotecară. Moțăie. Nici țăcănitul ceasului nu i se mai aude, iar moțăit cu scârț n-am pomenit. Poate, doar pași care scârție. Scârțiala asta devine o idee centrală, văd eu. Cioc-cioc! Vâșt-scârț!...E-te-te! E și un “vâșt” acum. Mă trece un gând fioric. De când n-am mai fost eu la medic? Fâl-fâl
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
unui fălos milionar de carton. Nimeni n-ar mai fi ca mine. Sunt peste Legi, peste oameni și omenie, peste cutume și obiceiuri. Normal că astfel sunt „per tu” cu toți cei din jur. Doar toți îmi pupă ciubotele cu scârț. „Bă milionarule, crezi că-mi ești egal? Eu am miliarde la saltea. Pe tine te cumpăr cu solzi cu tot! Uite cum îmi fac țigară din bancnota de un milion de lire și o fumez în fața ta.” Cam așa ar
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471458799.html [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > PANTOFII MEI ALBUI CU SCÂRȚ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ce fericit am fost atunci Când, dintre toți băieții care Se tot făleau că-ți fac ochi dulci, M-ai ales, gingașă floare, Să-ți
PANTOFII MEI ALBUI CU SCÂRŢ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pantofii_mei_albui_cu_scart.html [Corola-blog/BlogPost/346482_a_347811]
-
card Mi-am luat prima cravată; Stătea vestonul ca pe gard (Poate numai pe covată) Din cauza ta, măi fată! Și cum să uit, să nu vă spui? (Că eram mușcat de streche!), Ce pantofi mi-am luat... albui! Și cu scârț - prima pereche! Pălărie-aveam, dar veche. Îi luasem și-o păpușă, Deși păpușă era ea. Iată-mă sunând la ușă; Apare-n prag... minunea mea, Strălucind precum o stea! Miroseau, să-mi rupă nasul, Borș, friptura și sarmale; Și măslina chiar
PANTOFII MEI ALBUI CU SCÂRŢ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pantofii_mei_albui_cu_scart.html [Corola-blog/BlogPost/346482_a_347811]
-
te-ai strâmbat din nas Că altfel... aș mai fi rămas! Doamne, ce rușine mare! Mi-am zis privind în jur, pe jos; Niște urme de picioare Ceva cărase... gălbejos! Și m-am făcut deodată... roș! Pantofii mei albui cu scârț, Ce țanțoși au călcat covorul, Au tras o dâra de căcârț Pe unde-am târâit piciorul Eu de mână cu... odorul! Referință Bibliografică: Pantofii mei albui cu scârț / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul I, 30
PANTOFII MEI ALBUI CU SCÂRŢ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pantofii_mei_albui_cu_scart.html [Corola-blog/BlogPost/346482_a_347811]
-
cărase... gălbejos! Și m-am făcut deodată... roș! Pantofii mei albui cu scârț, Ce țanțoși au călcat covorul, Au tras o dâra de căcârț Pe unde-am târâit piciorul Eu de mână cu... odorul! Referință Bibliografică: Pantofii mei albui cu scârț / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul I, 30 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PANTOFII MEI ALBUI CU SCÂRŢ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pantofii_mei_albui_cu_scart.html [Corola-blog/BlogPost/346482_a_347811]
-
timp, deveni posesoarea unui Mercedes, ultimul model, apoi a unei viluțe discrete dintr-un cartier de lux, bașca bijuteriile din aur alb (mania ei). În aceeași perioadă începură să scârțâie și afacerile lui Nae. Tot aruncase el peste tot cu „scârț!”. Și magazinele din dotare dispăreau unul căte unul, în timp ce, tot unul câte unul, apăreau altele pe numele șerpoaicei. Bineînțeles, fără știrea lui Nae. Care, Nae, avea mari probleme în familie. Ceartă cu nevasta, ceartă cu copiii. Fuga copiilor de acasă
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414871809.html [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
pistol. Se Înspăimântă. Spaima Îi retrase elanul inițial, iar dorința de a afla ce se Întâmpla la parter Îi dispăru aproape În Întregime. "Ce-mi trebuie mie? Fiecare cu ale sale" Își zise el așezându-se pe un fotoliu. Acesta scârți prelung, Înfiorându-l. Se ridică grăbit de parcă s-ar fi așezat pe cuie. Zări pe ferestrele de la parter iarăși umbre Într-o permanentă mișcare. Nici un sunet. Asta Îl intriga. Dacă ar fi auzit zgomote, țipete, sau,orice altceva ce ar
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
rog, crede-mă, mi-e frică! Ești grăbit ca un țângău!?... Chiar nu vezi că-s mititică?!... Și mi-e groază!... de-o fi rău? Hai, fii bun!... că eu renunț... O fereastră se deschide, Și s-aude, scurt, un “ scârț !” Un flăcău abia se-abține Să nu râdă când aude: - Hai, iubitule... și stoarce Strugurii... Nu-ți ajunge? Dragostea, ce mult îți place! Prostu-i obligat să joace Cum îi cântă ea din cioc: Strugurii începe-ai stoarce, Ca un bleg
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/C_i_o_c_a_n_i_t_o_a_r_e_a_marin_voican_ghioroiu_1343883849.html [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
urechi! Când vezi că musafirul nu prea arată bine îi aduci doar o prună pe farfurioară. Dacă arată ceva mai binișor îi aduci două prune. Iar dacă vezi că vine cu trăsura, că are pălărie de fetru și pantofi cu scârț aduci pe farfurioară... dulceață cu trei prune! Ai înțeles? 'nțeles cocoană!”. Într-o zi au venit musafiri o familie de nobili, fără să vadă însă servitoarea din ce au coborât - trăsură sau automobil. Stăpâna casei sună din clopoțel. Veta intră
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
faci parte, regret, dar aceasta e durerea mea, și nu numai!” Nu lipsește nici umorul rezultat din numele personajelor: „Cei trei cetățeni din fruntea statului român se numesc. Neamțu, Papahagi și Ungur! Ai noștri ca barzii!” „Victor Scârbescu-Sacâz, divorțează de Scârț Marițo de Nimezi!” O editură poartă numele „Încârligați”, directorul-patron, „Didi Izmană”, editorul, „Măndița Belibou”, iar patroana „Sida Belivacă”. Toate personajele sale sunt create după un calapod diferit, cu elemente specifice, care le individualizează. În „Declarație de divorț nu numai lexical
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_delicateturile_elena_buica_1368418227.html [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
Belibou”, iar patroana „Sida Belivacă”. Toate personajele sale sunt create după un calapod diferit, cu elemente specifice, care le individualizează. În „Declarație de divorț nu numai lexical!” personajul pare unul abracadabrant. Declarația este „semnată de conul Victor Scârbescu-Sacâz, contra doamnei Scârț Marițo de Nimezi: „Subsemnatul, V.S-S, utilizatorul cuvântului devenit odioasa - Scârța - declar pe propria mea răspundere, scrisă în limba română că, în urma celor câteva sute de strâmbături din nas, urmate de gesturi similare reușite parțial, dar și dizgrațios făcute
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_delicateturile_elena_buica_1368418227.html [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
și muște împăiate, hotărârea de a se rupe de civilizație și de a trăi într-un ecosistem natural supraviețuind prin ceea ce-i dă pădurea. Ultimul individ sălbatic nu mai știe ce-i ăla televizor, telefon, pix cu leduri,fermoar cu scârț și suzetă rabatabilă. Este departe de evenimentele lumii. Habar n-are că Nicoleta Luciu susține o campanie anti-silicoane, iar Steau e campioană europeană. Este posibil să-și fi uitat chiar și limba prin aceste sălbatice locuri ... Dar, să ne apropiem
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_rau_ca_n_jungla_lica_barbu_1332959971.html [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
charbon [Combinaison de déchets formée par cokéfaction de brai de goudron de houille bitumineux. Se compose principalement de carbone.] IT: solidi di scarto, coking della pece di catrame di carbone; Residui solidi di catrame di carbone fossile [La combinazione di scârți ottenuta mediante 'coking' di pece di catrame di carbone bituminoso. È costituita principalmente da carbonio.] NL: vaste afvalstoffen, verkooksing van koolteerpek; Steenkoolteer, vaste bestanddelen [De combinație van afvalstoffen die wordt gevormd door de verkooksing van bitumineuze koolteerpek. Bestaat voornamelijk uit
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
limba română mai poate fi vorbită, încă!, îndeajuns de corect la televizor. Doi: gradul de inteligență al individului este direct proporțional cu pofta sa de viață și de cunoaștere. Și, ca un admirator necondiționat a tot ceea ce înseamnă hăhăială cu scârț, de la Shalom Alehem la Ilf și Petrov și până în zilele noastre, constat cu plăcere, încă o dată, că numărul de neuroni atrage după sine și cantitatea de umor pe metru pătrat. Trei: poți vorbi despre politică, poți da sentințe crunte (dânsul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
vedere fonetic; numeroase interjecții prezintă realizări fonetice diferite ale unor consoane sau vocale din structura lor, în strânsă legătură cu intensitatea stărilor (sau manifestărilor sonore ale lumii exterioare) pe care le exprimă: of!, off!, uf!, ufff!, o!, ooo!, pâș!, pâșș!, scârț!, scârțț! Numai că, înainte de orice altă descriere, identitatea specifică a cuvintelor din această clasă se fixează la nivelul cel mai general - de semne lingvistice. Din acest punct de vedere, interjecțiile sunt semne lingvistice (sau asimilate semnelor lingvistice) pentru care ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sonore emise de om (concomitent cu unele acte fiziologice sau comportamentale), de animale, păsări, insecte etc., de componente ale lumii din jur (natură, construcții, obiecte): hapciu!, sforr!, hâc!, șart-part!, pleosc! etc. bâzz!, cotcodac!, cucu!, ham-ham!, miau! etc. bang!, buf!, fâș!, scârț!, vâj!, zdup!, svârr! etc. Prin structura lor, ca unități lexicale, termenii din toate cele trei categorii pot fi: • termeni simpli: ah!, ei!, st!, hai!, iată!, cucu! • termeni compuși, mai ales, onomatopeele: gogâlț-gogâlț, hodoronc-tronc!, cotcodac!, tic-tac! etc. • locuțiuni: vai de mine
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fost un fel de gaură neagră. A absorbit cam tot ce a întâlnit în cale: ocultism, etimologie, hidrodinamică, speologie, arhitectură, oenologie, aerofotogrametrie, istoria elenismului, chimia pigmenților, mecanica motoarelor, botanică ruderală, jurisprudență, teoria conspirațiilor, arta vitrinierilor, tarotul divinatoriu, meșteșugul sculpturii în scârț”. Cadrul epic se schimbă în două volume de povestiri cu un subtitlu comun: Carte de calculatoare pentru spirite literatoare, și anume în Chei fierbinți pentru ferestre moi (1998) și în Stângăcii și enormități (1999), atenția prozatorului deplasându-se acum asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
300 de ani, oamenii și-au păstrat ocupația de bază-creșterea oilor, și-au păstrat graiul și obiceiurile cu care au venit de peste munți: "Muntenii erau oameni înalți, purtau cojoace înflorate ca pe la ei au adus moda nemțească a cismelor cu scârț. Ei zic în loc de vie-jie, bade-bage, viță-jiță " ...sunt oameni harnici, hotărâți, economi.” Obiceiuri specifice regiunii În sat se păstrează până azi portul popular și obiceiuri folclorice la sărbătorile de iarnă: colacii, urăturile, capra, jienii-din care azi copiii mai interpretează doar secvența
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
din toate timpurile ? Desigur, Reconstituirea. Cine aș vrea să câștige ? A fost sau n a fost ? Ce Oscar mi-ar plăcea să primesc ? (Realizez că băiețașul habar n-are cu ce mă ocup !) Criticii nu primesc Oscaruri, îi răspund cu scârț și aplomb... Și nu mai am timp decât să urc grăbit scările, ratând îmi dau seama imortalizarea fotografică de rigoare cu spatele la panoul pe care e desenat Omulețul lui Gopo și pe care scrie ”Gala Filmului Românesc” sau așa ceva. (Ulterior, aflu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Folosim materialu' clientei și, poc-poc!, poftim topu', frate!" Bebe o privește amuțit de admirație, în timp ce ea continuă rapid: Băgăm și un fel de mici rezumate la anumite cărți, că le face tot aia sau alții ca ea, pe veveve literatura scârț punct ro..." "Veveve literatura scârț punct ro?", se miră Bebe. Am zis la mișto, mă. Stau eu să îmi încarc capu' acuma cu toate fachingurile astea? Oricum, rezumatele d-acolo o să le citească mulți, să se dea mari când fac
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
poftim topu', frate!" Bebe o privește amuțit de admirație, în timp ce ea continuă rapid: Băgăm și un fel de mici rezumate la anumite cărți, că le face tot aia sau alții ca ea, pe veveve literatura scârț punct ro..." "Veveve literatura scârț punct ro?", se miră Bebe. Am zis la mișto, mă. Stau eu să îmi încarc capu' acuma cu toate fachingurile astea? Oricum, rezumatele d-acolo o să le citească mulți, să se dea mari când fac o conversație la un club
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Hopa! Parafrazându-l pe Lenin: iată, tovarăși, cum se trezește conștiința pentru sine a individei. Și încă rău de tot. Dorinel se cam blocase dinaintea replicii ei. Iarăși ședea și cugeta. Rezultatul acestei acțiuni temerare se concretiză în ironicul: "Ete scârț!" Dar Țonți avea personalitate și ținea să și-o afirme cât mai tranșant: "Niciun "ete scârț". Mai subțire, da? De acu' vorbești cu Țonți, nu cu un gândac ca orișicare altu'." Aș fi jurat că Dorinel s-a încruntat și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]