93 matches
-
și îi mulțumesc. Ne vom lăsa alintați două ore de razele soarelui de toamnă târzie ce spui? De acord Robert. O zi de toamnă însorită, pornim într-o plimbare prin parc. Frunzele căzute împrăștie un miros plăcut, sub pașii noștri scârție, cele uscate se sfărâma! Îi propun Clarei să ne cățărăm în copac, este surprinsă de propunerea mea! - Tu ai face-o cu siguranță! - Sincer? Am un impuls copilăresc să mă cațăr însă mă gândesc la amendă! Până să ne decidem
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_lacrima_din_lacrimile_tale_gheorghe_serbanescu_1345514157.html [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
dezastruos zgomot al cântecului singurătății sufletelor litere cuvinte trepte de evoluție degete cântând stele-viziuni pe note discordante afon păsările au zâmbet de om fericit când diminețile mor nescriindu-și testamentul moștenitorii sufletului nasc lupilor foamea rimele pâinea (clovnii au plecat) scârție ceasul a rugină-floare pe foițe de tutun asteptând un fumător să dea ora exactă păzind ochii de lacrimi atomice în triluri nude oceane rubin-blue-alb- cer ce nasc singurătatea la ora 5 dimineața în respirații de cafea.... singurătatea- o afacere rentabilă
POEZIE DE DANIELA VOICU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 by http://confluente.ro/Poezie_de_daniela_voicu_al_florin_tene_1376112079.html [Corola-blog/BlogPost/362878_a_364207]
-
Toți peticiți și dezbrăcați. Savore gadența suvdine thai nange. Ce veselie! Ce cantare! Șo losh! Șo gilimos! Ce vorbe, si ce vuiet mare! Șo alava, thai șo baro bash! Răcnește ursul, câinii lătra, O rishi kikel, le jiukle bashen, Si scârție neunsă roată; Thai rovel e bi-makhli amboldin; Într-un cuvânt, a lor pornire Ande'k laveste, lengo phirdimos. E desantata la privire. Și bi-harano k'o dikhlimos. Mâhnitul tânăr se uită O holiame terno dikhălas La vai, la dealuri, la
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
și zgomotoase. Se lovesc de pereții camerei Și se sparg în fărâme de cioburi negre și ascuțite, Ce pot să mă rănească la o nouă atingere. Le adun cu grijă și le îngrop în labirintul uitării, Trag capacul greu, ce scârție înspăimântător și mă ridic ușurată. Mă rematerializez într-o ființă nouă, Imponderabila, Aripi moi îmi cresc, purtandu-ma Atât de lin și imperceptibil, Atât de miraculos, Catre o lume nouă, pură, Către un nou început... Referință Bibliografica: Renaștere / Eleonora Stoicescu
RENASTERE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1434456726.html [Corola-blog/BlogPost/373255_a_374584]
-
asigurat că portița este încuiată, s-a întors sub șopron, s-a dezbrăcat de haine, apoi a început să se spele. Era în picioare în albie, cu o oală își turna apă să se limpezească, îi plăcea să simtă cum scârție pielea după ce se spăla, tocmai își limpezea sânii albi, plini și destul de fermi , când s-a auzit o voce bărbătească: -Încă ești frumoasă mamă Lăzărico! Cu ochii plini de apă, luată prin surprindere, femeia nu știa ce să își acopere
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1487402408.html [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
doamna inspectot Ștrengaru nu putea să plece cu traista goală, a mai înghesuiet în „geamantanul de noi cunoștințe” câteva „atenții...” de admirație din partea dirigintei Luxița Prădăreanu, sentimente cordiale care proveneau din fondul clasei, că vorba ceea: osia neunsă, face să scârție roata. A, să nu uit, la bacalaureat toți elevii și profesorii liceului au fost așa de supărați că cei de la minister, din nou, au dat subiecte foarte grele la proba scrisă... și de-aia au atins un barem record pe
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1464859779.html [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
Luna spre seară arde și ea Plonjînd în apă, dulce și grea, Mai trec și păsări prin umbră zilei Stîrnind în mine vuietul milei Numai de mie nu îmi e milă Zac mort de sete că o cămilă Auzi cum scîrție cumpăna-n noapte Stelele-n apă cad grele, coapte. JE MEURS DE SOIF AUPRES DE LA FONTAINE Je meurs de soif auprès de la fontaine Le ciel accroche mes paupières pesantes L'eau est vive, clăire, pure, Je brûle,la soif me
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poeme_bilingve_1_ioan_lila_1371461855.html [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
cu forță, cu mâinile încleștate, să nu scap lanseta și țipam ca un apucat la Gică, să mă ajute. Ceva mă trăgea cu putere în lungul canalului. Slăbesc rezistența nailonului și las să ia fir, în timp ce mulinez continuu. Tamburul mulinetei scârția gata să cedeze. În loc să strângă nailonul, mai tare se desfășura de pe el. Gică dădea sfaturi inutile, eu nu știam ce să fac, țineam de lansetă și mulinam continuu, cu forță. Peștele începuse să slăbească din rezistență și se apropia de
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1406649383.html [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
din prima clipă Dio și-a luat în primire roaba repartizată de bos. Pe care Dio o numește cu duioșie: ROABA,MON AMOUR! Roaba este recunoscătoare și suficient de încăpătoare pentru înălțimea și dragostea necondiționată a lui Dio. Și nu scârție nimic.De obicei.Însă când este supraîncărcată mai ezită: între tril de privighetoare și lovitură de tun! În rest, dacă-i împinsă bine, înaintează! Fără probleme : cântând din toate închieiturile! Roaba și-o încarcă și descarcă singur. Cu și de
DEŞERTUL DE CATIFEA (36) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_36_costel_zagan_1367741878.html [Corola-blog/BlogPost/348030_a_349359]
-
șansă de maturare hotărâtă a sămânței, a formării calității și a acțiunii vieții pe care simt că o trăiesc. Deci nu mă sperie și nu mă determina să caut un elixir al tinereții sau să dau fugă la gerontolog. Mai scârție, măi pâraie, dar vitalitatea lăuntrica se regenerează luând doar o scurtă ”pauză” de la reflexivitate și ea este cea care îți reda biodisponibilitatea ... Citește mai mult Cercetările din ultimii ani s-au concentrat asupra sirtuinei, o proteină ce joacă un rol
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
șansă de maturare hotărâtă a sămânței, a formării calității și a acțiunii vieții pe care simt că o trăiesc. Deci nu mă sperie și nu mă determina să caut un elixir al tinereții sau să dau fugă la gerontolog. Mai scârție, măi pâraie, dar vitalitatea lăuntrica se regenerează luând doar o scurtă ”pauză” de la reflexivitate și ea este cea care îți reda biodisponibilitatea ... XXVII. DE VEGHE ÎN LANUL DE SECARA, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 831 din 10 aprilie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 428 din 03 martie 2012 Toate Articolele Autorului „Jurământ de faci, îți spun: nu uita, dracu-i bătrân!” Tiii!... dar frig mai este și abia o luminiță se zărește în depărtare, iar zăpada scârție sub picior ca niște surcele uscate, că-mi vine să fluier la cer din cauză că am început să văd stele verzi printre bobițele de lacrimi ce-mi alunecau printre gene și cădeau pe obrazul care-mi ardea ca focul, când dă
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/None_juramant_de_faci_iti_spun_n_marin_voican_ghioroiu_1330811385.html [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
prietenia lor nu a durat prea mult și în mod intenționat, Tatiana a început să-și aducă la școală creioane de la librăria din colțul străzii de unde locuia. Într-o dimineață, când somnoroasă mă așezam în rând, pe zăpada care ne scârția sub picioare din cauza gerului, am simțit brațul Luminiței care mi-a înconjurat umerii și i-am auzit vocea care îmi șușote la ureche, să nu fim auzite în front de profesorul Cristescu: -Astăzi am treabă cu tine după orele de
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_x_mihaela_arbid_stoica_1335191006.html [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
cu forță, cu mâinile încleștate, să nu scap lanseta și țipam ca un apucat la Gică, să mă ajute. Ceva mă trăgea cu putere în lungul canalului. Slăbesc rezistența nailonului și las să ia fir, în timp ce mulinez continuu. Tamburul mulinetei scârția gata să cedeze. În loc să strângă nailonul, mai tare se desfășura de pe el. Gică dădea sfaturi inutile, eu nu știam ce să fac, țineam de lansetă și mulinam continuu, cu forță. Peștele începuse să slăbească din rezistență și se apropia de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423060484.html [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
o pasare a spart un geam Și-mi amintesc de cum a fost, îmi amintesc cum noi eram. Mătasuri albe îmbracă patul, iar fluturii mai mor pe lampă Întinsă pe covor și nuda, este dorința mea ce te așteaptă, Încă mai scârție o ușă, măi cântă-un greier în balcon Vuind în noapte se aude mereu același avion. Aleile-ți păstreză pașii până și umbră, pe ziduri a rămas Iar bancă, pe care două inimi, tu ai desenat într-un popas, O
CAND NOI ERAM de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cand_noi_eram_florentina_craciun_1343729181.html [Corola-blog/BlogPost/358494_a_359823]
-
nevinovată! - E un martor, vorbi cineva. - Jură și depune mărturie, îl invită judecătorul. Acesta se supuse. Începu: - Sunt unul dintre vecinii domnului doctor Enache. Întâmplarea a făcut să fiu treaz în noaptea aceea. O insomnie datorată tensiunii. Am auzit poarta scârțiind și am ieșit la fereastră. Poarta din față, care dă spre casa mea. Am văzut-o pe Sanda alergând și dispărând în noapte. L-am văzut apoi pe Bogdan, fiul victimei, ieșind pe terasă și coborând grăbit scările. Un individ
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marturisirea_gina_zaharia_1327847757.html [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > NOIEMBRIE Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 694 din 24 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului o ușă scârție timpul, spre vale încet suspină-n apă o bufnitură vântul aduce frânturi în ecouri, zarea tace se întunecă-ncet, ușor ne-mbracă noaptea speriat un greiere uită să se stingă aburul pământului se ridică, construiește un nor prind în mine
NOIEMBRIE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Noiembrie_viorel_muha_1353771990.html [Corola-blog/BlogPost/351344_a_352673]
-
cineva. - Ce onoare, coane Costache! Și ce bucurie să te întâlnesc chiar pe aici! auzi el o voce, dar nu era sigur că este a celui la care se gândi în acel moment. Întoarse capul încet, să nu simtă cum scârție gâtul din cauza guturaiului statornicit de o săptămână întreagă acolo. Văzu omul, dar nu se bucură. Poate că ar fi dorit alt partener la vorbă. - Aha! Mata erai, domnule Costică? Ce faci? Ai treabă pe aici? - Ca de obicei, coane Costache
LA SPOVEDIT... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1489578482.html [Corola-blog/BlogPost/340446_a_341775]
-
ridicat și am asigurat cartea pe măsuța de lângă ușă. Cu bocanci cu tot cântăream o sută de kilograme, dar puteam presupune că acest paramentru nu îngrijora pe nimeni în astfel de instanțe - deși eu așteptam cu nerăbdare să aud zapada scârțiind sub tălpi. Fără o prispă pe care să întermediez ieșirea, am închis ușa direct în vâltoarea albului întunecat al nopții. Gerul începea să răzbească prin degete și frunte. Nu prea aveam cum să mă plimb, dar ar fi fost bine
DINCOLO DE CEI PATRU POLI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1429918139.html [Corola-blog/BlogPost/369834_a_371163]
-
și zgomotoase. Se lovesc de pereții camerei Și se sparg în fărâme de cioburi negre și ascuțite, Ce pot să mă rănească la o nouă atingere. Le adun cu grijă și le îngrop în labirintul uitării, Trag capacul greu, ce scârție înspăimântător și mă ridic ușurată. Mă rematerializez într-o ființă nouă, Imponderabila, ... Citește mai mult Noapte, atmosfera apăsătoare...Nările îmi sunt asaltate de un miros greoi de mucegăi,Păienjeni uriași invadează cameraTarand după ei, nemilos,Victime nevinovate și neputincioase.Ies
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
ruginițe și zgomotoase.Se lovesc de pereții camereiSi se sparg în fărâme de cioburi negre și ascuțite,Ce pot să mă rănească la o nouă atingere.Le adun cu grijă și le îngrop în labirintul uitării,Trag capacul greu, ce scârție înspăimântător și mă ridic usurata.Ma rematerializez într-o ființă nouă,Imponderabila,... XXII. LA VAMĂ, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015. Îmi fac bagajul de cala Arunc tricouri, eșarfe, bomboane, curmale, de-a valma
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Luna spre seară arde și ea Plonjînd în apă, dulce și grea, Mai trec și păsări prin umbră zilei Stîrnind în mine vuietul milei Numai de mie nu îmi e milă Zac mort de sete că o cămilă Auzi cum scîrție cumpana-n noapte Stelele-n apă cad grele, coapte. JE MEURS DE SOIF AUPRES DE LA FONTAINE Je meurs de soif auprès de la fontaine Le ciel accroche mes paupières pesantes L'eau est vive, clăire, pure, Je brûle,la soif me
EU MOR DE SETE LINGA FINTINA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eu_mor_de_sete_linga_fintina.html [Corola-blog/BlogPost/361100_a_362429]
-
spinare, cu bocancii în picioare, ajunge fix într-o oră și un sfert la căsuța. studiem, analizăm amplasarea, ne place! vine doamna, care e drăguță și ne spune clar: să ne sunați dacă bate vântul! căsuța o sa trozneasca și o să scârție!. înăuntru e cald. trimitem niște beepuri la niște unii care mai fuseseră și scriseseră că din căsuța nu a disparut ultima glaciațiune. mă uit mândră la șopârlița mea de minus 17 grade, condiții extreme, carata degeaba! interior călduros, pat mare
Cea mai romantică ciocolată, cel mai romantic dans, cel mai romantic rău general by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18891_a_20216]
-
pe toate le-aș pune În largi buzunare de suflet curat Sau poate-ntr-un zâmbet, din vis strecurat. Sunt mari contradicții în lumile terne, Durerea din mine pe tine se cerne, Îmi vine să caut prin lună răspuns Și scârție cerul, de-o eră neuns. Mă mângâie toamna prin zilele sale, Femeile-și urlă tristeți abisale, Cearceafuri muncite de trupuri și chin, Un gust de cocleală, un gust de pelin. În stradă se strigă, se cere, se minte, Ne facem
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
ea în jurul mesei): Ce pâmânt veritabil trebuie să fie Așa ceva încă nu există Înțeapă și împroașcă înapoi Strigătul păsării de o mie de ani Înghețat ca un cuțit Stomac întunecat MORTII SE ÎMPART, SE ÎMPUTREZESC PIANISTA (îl oprește): Cele mai multe oase scârție Oasele ne povestesc Oasele ronțăie oase, cranț, cranț Domnilor și Doamnelor și domnii mei Aceasta e presiunea mortală Înalta presiune mortală de folosință generală COMPOZITORUL (furios pe cei strânși în jurul mesei): Pe de altă parte ce vreți voi Din punctul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]