648 matches
-
mintea cititorului, chipul său să nu se confunde cu cel al controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. În fine, Iustin Hristea, fost coleg de detenție cu Teofil Pascal, este maestrul spiritual, monahul izolat într-un schit din inima cîmpiei, scîrbit de noua față a vremurilor și a oamenilor. Iustin și Teofil Pascal au exact aceeași părere despre lumea contemporană. Reacțiile lor în fața acestei realități sînt însă total diferite. De aceea, în ciuda afinităților de gîndire, comunicarea dintre ei este aproape imposibilă
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
furtunoase care încheie orice spectacol din România, indiferent dacă spectatorilor li s-a servit beton sau moloz. Am zâmbit când mi l-am imaginat pe blândul, bonomul și bine-manieratul Răzvan Penescu ajuns la capătul răbdării și strigând “Rușine!”: Am oftat scârbit când am citit că un membru din conducerea TNB l-a amenințat că n-o să mai calce niciodată la o piesă de teatru, dar am simit iar un aer de normalitate când am văzut că Ion Caramitru organizat o dezbatere
Bravo, Razvan! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82928_a_84253]
-
doua carte) sau mai tarziu,dar în mod sigur o să vină momentul în care noi și într-o mai mare măsură el o să putem spune :ei da,asta e,e Literatura!!!! ce-mi place mie este ca, desi indignați și scârbiți până în măduva oaselor de prestația lui bucurenci, îi urmăriți zilnic blogul. nu pot să nu mă întreb de ce. u love to hate him or what? și, mai ales, de ce? runbaby, de ce ești atât de vehemență? de ce îl ataci pe om
Omul fara dileme by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83015_a_84340]
-
și acolo iarăși a furat. Fura, dar încă o iubea. În chip inexplicabil, cînd a înțeles c-o iubea doar pe ea, s-a lăsat de furat și n-a mai căutat plăcerea în brațele tîrfelor, care nu se arătau scîrbite de fața lui sau mai degrabă i-o suportau pentru bani. S-a dus la Mainz. La Mainz l-a regăsit pe Errard Nepotul, cu care-a împărțit o cameră încălzită. Era o cameră mare, destul ca să-și țină în
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
Mircea Zaciu există o "dedublare a personalității de tip maiorescian". Jurnalul lui Maiorescu dezvăluie un tip pus pe căpătuială, ipohondru, avar etc. Păcatul Jurnalului lui Mircea Zaciu este tocmai lipsa de complexitate a personajului pe care îl propune: un intelectual scîrbit de traiul sub comunism și a cărui greață se adîncește pe măsură ce principalul proiect al vieții lui, Dicționarul scriitorilor români (DSR, în cunoscuta prescurtare), devine mai mult o povară, un blestem... Are bineînțeles și DSR-ul istoria lui. Interesant e că
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
mic "ceva" pentru tineret. Tinerii pe care i-am cunoscut la Universități m-au frapat în bine: sunt deștepți și muncitori și dornici de a învțăa, de a afla, de a cunoaște Europa, omenirea. În același timp sunt așa de scârbiți de țara în care se află și de stratul care guvernează de cincizeci de ani, încât există pericolul unei mari emigrări. Acesta este cel mai mare risc, după părerea mea. De asemenea, o altă nenorocire constă în faptul că "s-
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
literar..." Cele patru modele Viața lui Henry Miller a fost profund marcată de experiența Europei. Perioada petrecută în Franța, singur, alături de June sau de Anais Nin, precum și scurta sa ședere în Grecia, alături de Durrell, l-au marcat profund pe new-yorkezul scârbit de New York. Patria sa spirituală fusese dintotdeauna Europa, prin influențele literare ale celor patru "maeștri": Nietzsche, Dostoievski, Elie Faure și Spengler, despre care vorbește des și cu evlavie în Plexus; dar, în momentul în care se desfășoară "acțiunea" celui de-
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
încet/ Și mă însămânțează cu larve de moarte.../ Astfel, fără voia mea devin coconul neființei,/ Devin cuibul tăcerii căci Moartea e mută.../ Mi-e atât de frig de mine/ Mi-e atât de frig de leagănul Morții din mine.../ Mă scârbește gândul că mi-au fost devorate armoniile și muzica Sufletului.// Mă văd în oglindă și mă sperii/ Căci ea reflectă nu chipul meu ci fețele Morții./ Respir și îmbătrânesc aerul din jur cu neființa mea..." Poemul continuă cu o infinitate
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14124_a_15449]
-
de alianța Dreptate și Adevăr, chiar dacă ar fi mai mic decît suma procentelor pe care le aveau PNL și PD singure, poate atrage atenția nehotărîților, la fel cum votanții din vremurile bune ale PD-ului, precum și cei care s-au scîrbit de urne după eșecul Convenției Democrate ar putea reveni la gînduri mai bune. Interesant mai e în acest sondaj de opinie că PRM-ul a căzut în preferințele alegătorilor după apariția alianței dintre PNL și PD. l Șeful Parchetului Național
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
omul ăsta, ca și camarila care-l susține, nu e capabil decât de așa ceva! La fel cum Iliescu și Năstase știu să facă doar un set limitat de lucruri, la federația de fotbal există oamenii perfecți pentru mediul fotbalistic românesc. Scârbit de tenta naționalistă imprimată de agenții de serviciu ai xenofobiei, n-am prea urmărit despicările în patru ale momentelor fierbinți ale meciului. Dar, după știința mea, Iencsi n-a jurat cu mâna pe inimă că nu l-a atins pe
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
timp din îmbrățișarea apei ca să te predai soarelui. Nici nu apuci să-ți zvînți trupul, că te și potopesc jegos aceleași zoaie „muzicale” azvîrlite fără milă din difuzoarele pe care, în euforia clipei regăsirii mării, nu le acordaseși atenție... Revii scîrbit în orașul natal, în cartierul unde locuiești de 30 de ani: te-așteaptă, identic, din organe metalice excitate la maximum, manelele... Oh! Și cît de frumos mai concertau nestingheriți, odinioară, greierii prin iarba verde de acasă! Ei, bieții, își fac
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
Traian Băsescu. Dacă tot e șef de partid, ex-marinarul ar fi trebuit să cunoască zicala cu grecii care fac daruri. Că grecul de serviciu desemnat să înfigă momeala în gingia opoziției se numește Păunescu Adrian se pare că nu mai scârbește pe nimeni în România. Cu atât mai rău pentru ea! Capcana era atât de grosolană, încât trebuie să te numești Băsescu pentru a cădea în ea. Aveam, sincer să fiu, o undă de dubiu privind „optimismul” sondajului CURS. Dar ea
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
vina principală. Nenorocitul băgase toate economiile familiei, schimbate în sesterți, într-un fel de joc în care oricine punea o sumă, o lua înzecit peste o lună. La acest punct, Hunarus argumentă repezit în favoarea corectitudinii acelui joc. Tiberius Agillus se scîrbi de atîta înapoiere. Era vădit că, dacă dai un sestert, nu poți lua zece în afară de cazul că restul de nouă ar fi fost furați de la alții. Ceru să i se explice în detaliu mecanismul și hotărî, în regim de urgență
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
Ștefan cel Mare în niște tablouri în care domnitorul sanctificat de BOR apare făcînd amor. Firește că Biserica s-a supărat, doar nu era să le zică bravo. Dar pe lîngă Ea, s-au întărîtat și tot soiul de laici, scîrbiți de ceea ce le-a clocit imaginația acestor comemoratori. Rostul acestei expoziții nu era însă de a stîrni sentimente pioase, ci de a contraria. De ce n-aș recunoaște, pe mine m-a amuzat. Iar ideea în sine nu mi se pare
Scandalul lui Fane by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12057_a_13382]
-
Cristian Teodorescu Mă cert de ani de zile cu cei care nu vor să meargă la vot. Și cu cei care se declară scîrbiți de politică, și cu cei care cred că jocurile sînt făcute dinainte. Aceste persoane sînt, altminteri, foarte sensibile la rezultate și îmi telefonează în miez de noapte să conversăm despre sondajele ieșirii de la urne. Nu mai vorbesc de rezultatele finale
Vaccinul pervers al corupției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12225_a_13550]
-
putut trăi într-un regim ca al lui Ceaușescu, fără să contracteze o oarecare tulburare mentală. E o chestie de bun simț"), care numai benefice nu-i sînt la scris, dar "nu vreau să las impresia că-s permanent abătut, scîrbit de viață, melancolic. Dimpotrivă. Acum tocmai am venit de la un parastas"... Răzvan Petrescu e un caz fericit de scriitor recunoscut încă de la debut. Este această recunoaștere cel mai bun lucru care i se poate întîmpla scriitorului? � vrea să știe partenera
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
Sechelariu, cel care și-a închipuit că un mic și-o bere sunt egal cu un vot, puțin a lipsit să nu i se spună că e depășit de evenimente. Că între timp s-a dovedit că Sechelariu i-a scîrbit pe băcăoani, drept pentru care a fost retras din linia întîi și trecut la categoria baronilor sacrificați, asta nu mai înseamnă mare lucru. Pregătit să stea la putere, fără griji, după așa-numita schimbare a schimbării, PSD-ul a descoperit
Mișcarea marelui pendul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12726_a_14051]
-
să fie formalitățile pătrunderii românilor acolo. Prin nu se știe ce magii politice, situația e exact pe dos: zi după zi, mai afli de-o piedică, de-un fault, de-o mârlănie administrativă. O fi o tehnică de a ne scârbi de Europa? O fi un proces normal, la care au fost supuse, în anii trecuți, și statele aflate în curs de aderare? Nici vorbă: ungurii, cehii și polonezii călătoreau tot mai ușor la vecinii occidentali pe măsură ce treceau examen după examen
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
lovit În lemnul surd, și poarta nu se cască. Dar ce să-ncapă-n schit atâta turmă Cu-atâți ascultători, câini și măgari! Plâng, fulgerate, oile din urmă Și prinse-n drum de secetele mari. Baciul Isus și-apostolii ciobani, Scârbiți de slava ce-o dau vieții vecii, Au pogorât, ca-ntr-alte mii de ani, Să pască oile, măgarii și berbecii. Ca în poezia lui Arghezi, Târlă, Isus coboară adesea incognito printre noi, plictisit de slava stătătoare și curios să vadă starea
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
paranteză fie spus, se cunoaște că avem de-a face cu un film regizat de o femeie) funcționează mai eficient decît infarctul, și încă în asemenea măsură încît furnizează o lecuire a năravului din fire. Scuturat de efectul cathartic, afemeiatul scîrbit de sine își ia lumea-n cap, își vinde companiile, face un turneu prin 12 state, pentru un recensămînt complet al fostelor amoruri și capotează la Paris, numai bine pentru a-și regăsi fosta viitoare iubită în compania unui amant
O femeie de iubit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12935_a_14260]
-
În starea sufletului, liniștindu-se Întru netulburare. Deci, odată ce virtutea e străină de patimă, nu mai pot fi amândouă la un loc. Căci cel ce s-a despărțit de Înfrânare petrece numaidecât În viață neînfrânată; și cel ce s-a scârbit de viața necurată a dobândit, prin Întoarcerea de la patimă, neîntinarea. Așa și În toate celelalte: smeritul s-a despărțit de mândrie, și cel ce s-a umflat de Îngâmfare a lepădat smerita cugetare. ... Precum, În cele ce sunt potrivnice prin
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
în sine harul. El cerea de la Dumnezeu puterea de a nu mai repeta păcatul, de este cu putință, niciodată. „Îndepărtarea dragostei lui Dumnezeu și a păcii lui Hristos de la suflet erau pentru el mai cumplite decât orice. Conștiința că Îl scârbește pe Dumnezeu, pe un asemenea Dumnezeu blând și smerit, îi era de nesuportat. Trecea prin cele mai adânci suferințe ale conștiinței care greșește împotriva sfintei dragoste a lui Hristos”<footnote Arhim. Sofronie, „Din învățăturile Sfântului Siluan”, în „Epifania“, nr. 1
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
De aceea, Părinții filocalici fericesc pe cei ce simt o continuă stare de păcătoșenie, dar nu se complac în ea: „Fericit ești frate, dacă simți peste tot că ai păcate. Căci cel ce le simte, fără îndoială că se și scârbește de ele și se desparte de ele. Și a le simți și a cere ajutorul de la părinți prin rugăciunile lor către Dumnezeu pentru a se izbăvi de ele și de chinurile veșnice ce așteaptă pe om pentru ele, e o
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
iar mâinile acelea cad fără viață acolo unde - în zăpada moale - ar fi trebuit să fie ochii. ochii ei făcuți dintr-o mână înghețată și vânătă. te-ai putea întoarce. camera te primește cu neplăcere. carnea mâinilor tale se întoarce scârbită în carnea ta. și ea este tot aici, întoarsă cu fața spre zid, eu nevăzând decât o umbră încremenită și asta înseamnă că ceața din părul ei este chiar mâna, la fel de fără viață, la fel de albă, răsfirându-i părul pe umeri
Poeme de Mircea Ivănescu și Teodor Dună by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/12303_a_13628]
-
Marius care a părăsit-o pentru alta și a cărui amintire o obsedează, ascultă Radio Pro FM și citește "Cațavencu", fumează mult (uneori și "iarbă"), poartă cu sine amintirea tatălui mort, a copilăriei ceaușiste, a bunicilor țărani, e indignată și scîrbită de politica din tranziție. Schizofrenia între salariata plătită pentru a ține cît mai mult la telefon apelantul, spunîndu-i ceea ce vrea el să audă și fata îndrăgostită, vorbind în gînd cu fantasmaticul iubit, sau studenta meditînd la tipologia înjurăturilor și scriind
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]