32 matches
-
mult. Pe drumul dinspre Străchinești se aud voci și se văd venind spre noi trei mogâldețe. N-am aștepta să se apropie prea mult și am ieșit în mijlocul potecii. Și am început a ne văita, a ne jeli, a ne scălâmbăia în fel și chip. Eu, mai timid la început, dar apoi intrat în pielea personajelor am început a mă văita, cu vocea schimbată, mai abitir decât tovarășii mei. Rezultatul a fost devastator. Una dintre mogâldețe s-a speriat atât de
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1433839919.html [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
partea în care (libidinoșel și, chipurile, haios!) se dă pe lângă tipele din studio mi-a provocat chiar crampe. Pe mine mă deranjează când politicienii fură, nu când îl imită pe Michael Jackson, mergând cu spatele. Din partea mea, pot să se scălâmbăie cât vor, atâta timp cât: 1. scot laba din banul public și 2. pun mâna pe treabă și fac ceva coerent pentru țara asta. Sunt dispusă să înghit orice derapaj penibil pe la emisiunile de divertisment, orice beție publică cu vomă pe bombeurile
Să se danseze, dar să nu se mai fure by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21012_a_22337]
-
este imposibil să mi se pară întâmplătoare - iau cunoștință de ele cu profundă gratitudine. Să mă văd, acum, cu ea, nu mă încumet. Dar pe fetița aceea de pe Pietroasa, care, mergând în urma mea pe stradă, la o anumită distanță, își scălâmbăia mersul, nu ca să râdă de mine (de defectele mele), ci dintr-o spontană, pură afinitate - o voi întâlni, cu siguranță. * Biserica e aproape goală, slujba - lungă și obositoare. E Joia Mare, lumea se rezervă pentru a doua zi, când, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
firescul, în insolitele „scene, scenuțe” ce se înfiripă, se răstoarnă, neliniștitor sau în tumbe arlechinești, în neverosimil. Tărâm învăluit în „pâclă”, „fumuriu”, „cețos”, cu irizări de enigmatic, de suprareal, în care printre indescifrabile rumori purtând înțelesuri ascunse dănțuiește funambulescul, se scălâmbăie caricaturalul, se ițește, sub același cearcăn al reverberărilor, plăsmuirea extravagantă. Dând brânci banalului și scoțându-l din cadru, fantasmagoricul nu este doar un capriciu ațâțător, ci, în climatul difuz al incertitudinii, provoacă inexplicabile înfiorări. Hălăduielile în lucoarea incertă a asfințitului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
-i vedeți?! uitați-vă! câți s-au adunat! și mie mi-e tot mai frică și mă dau în spatele unei femei cu picioarele umflate ca doi saci, așezate pe treptele bisericii, mă uit peste umărul ei, nu-i vedeți?! se scălâmbăie fata rupându-și hainele, fratele Rafael face semn lumii să se dea la o parte, Regele, huliganii, Occidentului nu-i pasă, nu pupăm noi nato, nici comunitate, ungurii, din exil, românii nu sunt uniți, televiziunea, PeCeRe, fiecare își urmărește interesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Cristina Alexandrescu Fostul consilier prezidențial a criticat dur decizia premierului de a convoca CSAT, din cauza agravării situației din Ucraina. Sebastian Lăzăroiu susține că Victor Ponta confundă CSAT cu Parlamentul și că nu are ce decizii să ia pentru că "se scălâmbăie un clovn de la Kremlin pe Twitter". Sebastian Lăzăroiu a scris, pe pagina sa de Facebook: Nu mă pot abține. Ce porcărie și manipulare sinistre! Ponta cere întrunirea CSAT 'pentru a lua o decizie clară, unitară, unitară, si a asigura funcționarea
Lăzăroiu, după convocarea CSAT. "Porcărie și manipulare sinistre. Se scălămbăie un clovn de la Kremlin" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30534_a_31859]
-
de o dezbatere și o poziție comună în CSAT. El confundă CSAT cu Parlamentul. Acolo se palavragește și se fac declarații comune. În CSAT se iau decizii. Dar acum să iei decizii pentru ce? Pentru că un clovn de la Kremlin se scălâmbăie pe Twitter? Deciziile se iau împreună cu aliații, Ponta. Mie mi se pare că omul ăsta face jocul rușilor". A conchis: "Ponta, vezi că vin inundațiile. Ia-ți bărcuța și plimb-o, nu te mai juca de-a comandantul suprem". Consilierul
Lăzăroiu, după convocarea CSAT. "Porcărie și manipulare sinistre. Se scălămbăie un clovn de la Kremlin" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30534_a_31859]
-
frica aparatului! Pe ăștia nu-i mai speria nici uniforma nici glonțul. Orășelul își pierduse veselia. Nu mai avea lumea chef de plimbare de răul lor: săreau la om pe stradă. Judecătorul, bărbat curajos, nu-i putea împiedica să se scălîmbăie în spatele lui și să-i imite mersul. Nimeni nu îndrăznea să le spună să se astîmpere. Iar pentru maimuțăreala pe stradă Pomenea nu cunoștea decît o singură pedeapsă: un baston pe spinare și cîteva ore de șmotru la secție. Dar
Croitoreasa de lux by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7944_a_9269]
-
scopul său acesta este: să se facă auzit. El se adresează cititorului ca unei statui dintr-un parc. Lipsa de reacție a interlocutorului de bronz sau de marmură îl exasperează și îl face să strige tot mai tare, să se scălâmbăie, să se poarte ca un exhibiționist. Iar în cele din urmă să recurgă la o recuzită poetică spectaculoasă și costisitoare. Sentimentul indiferenței cititorului (al indiferenței lumii, al indiferenței lui Dumnezeu) constituie esența poeziei lui Daniel Bănulescu. Excentricul poet este de
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
romaniță și de fân, de albăstrele și soare pătrunde o dată cu ea în odaie, sorbi pe nări mirosul adâncindu-l în el ca într-o altă lume, o lume tihnită și blândă, cuprinsă într-o pieliță vie, inervată, încetă să se scălâmbăie și chiar înțepeni, pentru că Luciia nu era ca alte slujnice, nu era îngâmfată și greoaie și nici nu râdea niciodată, ci doar plutea, aluneca la un deget înălțime de pământ, prin aer, cu zefirii parfumați după ea și bucătăresele își
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
și-a răcit gura, iar până la urmă l-a convins. Pe toți reușea să-i convingă primarul Două Cingători; de-asta era el primar. Primarul locuia în primărie împreună cu maică-sa și o mâță cu coadă de câine, care se scălâmbăia ca o maimuță. Maică-sa era atât de bătrână, încât se făcuse mică de tot, ca un bob de mazăre și îi ziceau Măzărichea. Cât era ziua de lungă o auzeai grăind: „Tare-s mândră că fi-meu e primarul
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
au fost, de fapt, niște hahalere, profitori ordinari, impostori. Ar însemna să-i aducem omagii lui Cain, să ne închinăm lui Iuda. Ar însemna să LUĂM modele umane niște contramodele. Reputația poate fi, nici vorbă, și proastă oricît te-ai scălîmbăi în public, implicit, pe drăceștile ecrane telecomerciale. Prestigiul nu ți-l clădești debitînd, cînd vrei și cînd nu vrei, fraze de două parale, fălindu-te că faci și dregi pentru țărișoară, bătîndu-te în piept, cu pumnul, cărămida, bolovanul, că "edifici
Cumințenia prestigiului și guraliva notorietate by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7355_a_8680]
-
cu mîluri răchite și resturi organice//"ai terminat?"/ dar el îi auzea nervii înfofoliți în sînge/ și un mic strigăt subteran/ s-a lipit de scoarța cenușie a unei răchite/ în timp ce o săruta privea peste umărul ei/ un cuvînt se scălîmbăia prin pietrișul de la mal/ și furnicile îi dădeau tîrcoale? (Scria perfect senin). A nimeri fraza potrivită constituie pentru poet o dublă performanță, întrucît implică a nimeri, în inima-i metaforică, și fenomenalul: "să nimeresc cu o frază fereastra ce da
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
trebuie privită însă ca o acțiune politico-diplomatică responsabilă, majoră, iar nu ca un eveniment mesianic, metafizic, întemeietor în Istoria Românilor... Orice român lucid gândește așa. Cei care iau legea la șuturi crezând că fac pe plac Americii, cei care se scălâmbăie în toate felurile, în sforțarea de a se închina la Washington ca la Dumnezeu Tatăl, sunt baronii noștri postcomuniști, care speră astfel să-și păstreze titlurile, profiturile și scaunele, ba chiar supraînălțate, și sub noua stăpânire. Să întemeieze dinastii. Depinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
l-a iscodit recent. Ciuvică nu are nici el de unde să știe că presupusa depresie nu vine de la vreun gând păcătos, ci de la faptul că, la o altă fereastră, privirea lui Emil a dat peste același cetățean impertinent care îl scălâmbăie atunci când el, fostul președinte, îi apare în raza vizuală. Închide fereastra. Mai bine așa. Nesimțitul așa obișnuiește, îi mai strigă și tot felul de măscări. Măcar să nu le audă. Nu le aude. Se întoarce în sfârșit, își drege vocea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
priveam cum ore în șir după aceea mai dădeau încă din aripi, se mai agățau cu cele șase piciorușe filiforme de pluta poroasă. Cu aceeași cruzime și plăcere te-aș țintui în paginile astea, Lulu, te-aș privi cum te scălâmbăi, cum îți dai ochii peste cap, cum îți fojgăi elitrele de abjecție și de paiete și de plastilină... Mă așez la mașina de scris, masa ta de tortură, dar și a mea, căci nu te pot chinui fără ca eu să
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
instanță. Spune-i că e pe cale să fi scrisă și că dacă vrea să verifice, poate să-l sune pe Ellis Loew. Fisk Înclină din cap și se duse la cabina 5. Ed verifică vizorul numărul 1. Chester Yorkin se scălîmbăia la oglindă: făcea mutre și Își flutura degetele ca o pasăre. Slăbănog, cu un breton stil Pompadour căzut peste frunte, aproape acoperindu-i ochii buhăiți. Mici umflături pe brațe - probabil urme vechi de la ace de seringă. Ed deschise ușa. Yorkin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
rătăcirea lui nu putea fi foarte lungă. O apucă pe scări în jos, urmați de ceilalți. După ce coboară câteva trepte, Neron îl trage timid de pulpana tunicii: — Tiberius, mă doare rău burta, pot să nu vin cu voi? Când te scălâmbăiai cu copiii n-aveai nimic, nu, iar acum te-a apucat burta, așa, pe nepusă masă? îl ia la zor Pomponia din spate. Germanicus clatină la rândul său din cap: — Să sărbătorești cum se cuvine lucrurile sacre este o înda
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
partea deciuplinei, e mai mult ocnă decât alta. Încă iera ziurelu cu noaptea În țeastă, că io am și dat să deștept brelanu dă gașcă, ăla de stă la cotezzo d’amore tomna la cucurigu și-și trece ziua toată scălâmbăindu-l pă Năsosu și șuetând toți dă football. Poa să nu mă credeți matale, da flegmaticii au perdutără panarama și nu aveți ce-mi zice: În ajun le dădusem vorbă coaptă, trecându-le pă sub nasuri un belet dă Înștiințare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ascultat cum povestește într-un ritm egal și neobosit, cu tonuri diferite, interpretând, jucând un rol care nu fusese niciodată al lui, i-a purtat pe sub felinarele aprinse ale străduțelor ce se cățărau pe munte, făcea echilibristică pe bordura trotuarului, scălâmbăindu-se ca un clovn, părând clovn un timp, fluierând ușor și încercând să cânte cu glasul complet lipsit de muzicalitate niște melodii superbe ce deveneau amuzante, de la o vreme participau și ei la sarabandă, îi imitau mișcările dezlânate, ca rupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
dintre filmele ei vechi prezentate la televiziune. „Conductorul pentr-un ban de argint, stinge becu-n vagon, nu te mint. O-ho-ho! Ce-o să ne mai distrăm, la Buffalo de vrei să plecăm.“ — Te rog, fii serios un moment. Nu te mai scălâmbăi tot timpul. — Eu? Mă scălâmbăi? Ce vrei de la mine, țiganco? Voi ăștia v-ați gândit să formați un partid politic și să desemnați un candidat? — Să facem politică? O, Fecioară din Orleans! Ce plictiseală! — E ceva foarte important, strigă Ignatius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
la televiziune. „Conductorul pentr-un ban de argint, stinge becu-n vagon, nu te mint. O-ho-ho! Ce-o să ne mai distrăm, la Buffalo de vrei să plecăm.“ — Te rog, fii serios un moment. Nu te mai scălâmbăi tot timpul. — Eu? Mă scălâmbăi? Ce vrei de la mine, țiganco? Voi ăștia v-ați gândit să formați un partid politic și să desemnați un candidat? — Să facem politică? O, Fecioară din Orleans! Ce plictiseală! — E ceva foarte important, strigă Ignatius, preocupat. Îi va arăta el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
din tragedia unui oraș distrus de bombardament domnul Picasso să facă artă abstractă. Moartea și suferința nu sânt abstracte, iar țipătul unei femei nu-mi apare în conștiință sub forma unor mâini diforme ridicate în sus și a unui chip scălâmbăiat cu ochii puși de-a curmezișul figurii. Nu trebuie intitulat un asemenea tablou Guernica. Și încă Picasso nu e un exemplu convingător, fiindcă el a pictat admirabile pânze cu femei și copii în care membrele corpului stau la locul lor
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
normal. De ce? E cea mai solidă relație în care ești implicat... ...era să zic ceva... Păi zi! Lasă... Hai, mă... Lasă! ... ... Și? Ieșim și noi? Unde? Nu știu. Pe net. Hahaha. Ce glumă bună. Nu-ți stă bine când te scălâmbăi. Nu mă scălâmbăi, așa sunt eu. Am umor. Ieșim? Da. Unde? Păi nu tu ai sunat? Zi unde vrei. Oriunde în lumea reală. Frate, da’ ești ceva... Sunt. ... ... La Romană, într-o oră? Și de-acolo? De acolo să zici
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cea mai solidă relație în care ești implicat... ...era să zic ceva... Păi zi! Lasă... Hai, mă... Lasă! ... ... Și? Ieșim și noi? Unde? Nu știu. Pe net. Hahaha. Ce glumă bună. Nu-ți stă bine când te scălâmbăi. Nu mă scălâmbăi, așa sunt eu. Am umor. Ieșim? Da. Unde? Păi nu tu ai sunat? Zi unde vrei. Oriunde în lumea reală. Frate, da’ ești ceva... Sunt. ... ... La Romană, într-o oră? Și de-acolo? De acolo să zici tu! Nu pot
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]