8 matches
-
după naștere, chiar toată viața. În sfîrșit, sos primit bănuți de la naș), Schimbarea numelui (de care au parte copiii care, după botez, din cauza unei boli sau a unui spirit necurat, li se schimbă numele), Cumătria, cu toate frumoasele ei obiceiuri, Scăldăciunea (scăldarea, după botez, a copilului de către nași), Scăldătoarea nepoatei (adică a lăuzei), Îmbisericirea (rugăciunea făcută în biserică femeii ce a născut și a copilului, la șase săptămîni de la naștere), Colăcimea (obiceiul ca părinții să ducă nașilor după botez, colaci), Creșterea
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
spuma la soare, Iar capul cel deocheat Să rămâie luminat Și curat Și de boală scăpat!” Apoi lega copilul cu un fir de ață roșie la gât și la mânuța dreaptă care trebuia purtat 40 de zile. Urmează apoi botezul, scăldăciunea și cumetria. Copilul creștinat de preotul satului însoțit de nași (un bărbat și o femeie care sunt căsătoriți), care devin părinții spirituali ai copilului și de moașa care aduce copilul la biserică. Mama nu are voie să vină până când nu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de moașa care aduce copilul la biserică. Mama nu are voie să vină până când nu i se va face molifta (îi citește preotul și o face mai „curată”). Pruncul este ținut în mir până a doua zi când are loc scăldăciunea, la care participă numai persoane căsătorite. Moașa încălzește apa în oala nouă de lut adusă de nașă. Într-o covățică de lemn se pune apă caldă, în care moașa pune următoarele obiecte și spune: - busuioc „Uite, îți pun busuioc, Să
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
peste covată S-aveți și voi câte-o fată, Dar săriți mai „năltișor S-aveți câte-un fecior.” Pentru distracție, unele femei sar, altele refuză. Urmează apoi petrecerea. În funcție de situația financiară a cumătrilor-gazdă, cumătria poate fi în aceeași zi cu scăldăciunea sau în altă duminică. La cumătrie se serveau bucate tradiționale. Dacă era post: - Găluște cu crupe; - Plăcinte cu cartofi sau varză; - Alivenci (mălai cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și apoi, luând cu mâinile sale apă de-aceea, spală cu dânsa mâinile moașei; iar după ce i le-a spălat, îi dă o ștergură nouă, ca să se șteargă" 204 A doua zi sau a treia zi după botez, are loc "scăldăciunea" când copilul este scăldat de nași. Moașa este cea care pregătește "scăldătoarea", turnând "apă curată și ne-ncepută" într-o oală nouă, adusă de nașă, pentru a avea copilul "glas ca și oala cea nouă, când se cumpără din târg", o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în care se adaugă plante diferite busuioc, fire de grâu, mărar, mintă, romaniță, mac, sămânță de cânepă dar și mai multe pene de pasăre "ca să priceapă și să învețe ușor (copilul), și tot așa să trăiască în lume." 205 După "scăldăciune", nașa cu celelalte femei, luând lumânarea de la botez într-o mână, o sticlă cu rachiu fiert cu miere și un pahar în cealaltă mână, pleacă după moașă care a luat "apa" în care a fost scăldat copilul și "prinzându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
facem nicicând rău / Să fie lui Dumnezeu / Neplăcut / Și urât. / Să facem numai frumos, / Să placă și lui Cristos / Să facem numai plăcut / Să placă Duhului Sfânt. / Să facem numai bine / Să placă la orișicine."206 La o săptămână după "scăldăciune", se desfășoară "scăldătoarea nepoatei", moașa scăldând-o pe femeia care a născut într-o apă în care s-au pus diferite plante mintă neagră, mărar, romaniță, gălbinele, tămâiță, zmeurică, sulfină, nalbă, poala Sântă-Măriei, calapăr, lemnul Domnului, strohuri de fân. Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
beți, așteptați și-o să vedeți! / Apă, apă, eu te bat, / Eu te desbat!"164 Soarele este astrul care veghează îndeaproape pragurile de trecere ale vieții. Copilul nou-născut este închinat soarelui, râvnind la frumusețea astrului, când are loc prima purificare, la scăldăciune, rostindu-se o urare, paralelismul explicativ având rolul de a crea corespondențe simbolice între planul uman și planul cosmic: Cum se-nalță soarele / Peste toate câmpurile, / Peste toate dealurile, / Peste toți munții, / Așa să se-nalțe aist fecior / Peste toți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]