270 matches
-
poetul/ vai pasul iuțește-l nu plînge/ fereacă-ți matale femeea/ hii neam de curcan sau de hiară"; sau reciclări: "oareșicare ar fi și oareșiunde/ voa ea să mă lepede de la ea// au prin miroasele floarei au/ cu femei tîmplătoriu din scăldătoare// cu dobîndă va să zică/ numai ruinuri în pîntece". Amorul se topește în sexual, inefabilul trece spre kitsch și carnaval: "la femei vițel vrednic în turmă/ vorbe de prunc bălegam după pohtă/ cu cine-o fi mă spălam/ că ospătasem înlăuntrul ei
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
a obsesiei și în disprețul oricărei eufonii. E mai degrabă proză aici decât poezie, o pastă verbală densă ce umple spațiul paginii fără a lăsa cel mai mic lăcaș de ventilație lirică: ,Suflă țăranii cu capetele lor de cai/ În scăldătorile mașinilor - nici fiert/ Nici înghețat;/ Trece mama cu sângele fiului/ Până la genunchi, ca printr-o mlaștină:/ Industrii;/ }ăranii suflă ca vitele-n scăldătoarea/ De lapte, de ulei, de sânge -/ A industriilor;/ Se laudă ocârmuirea, țăranii suflă/ Cu boturile lor de
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
a lăsa cel mai mic lăcaș de ventilație lirică: ,Suflă țăranii cu capetele lor de cai/ În scăldătorile mașinilor - nici fiert/ Nici înghețat;/ Trece mama cu sângele fiului/ Până la genunchi, ca printr-o mlaștină:/ Industrii;/ }ăranii suflă ca vitele-n scăldătoarea/ De lapte, de ulei, de sânge -/ A industriilor;/ Se laudă ocârmuirea, țăranii suflă/ Cu boturile lor de cai în scăldătorile/ De lapte, de vin, de ulei./ Extracție de clasă, la nesfârșit și-n disperare." (Extracție de clasă); , Pe cel dintâi
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
fiert/ Nici înghețat;/ Trece mama cu sângele fiului/ Până la genunchi, ca printr-o mlaștină:/ Industrii;/ }ăranii suflă ca vitele-n scăldătoarea/ De lapte, de ulei, de sânge -/ A industriilor;/ Se laudă ocârmuirea, țăranii suflă/ Cu boturile lor de cai în scăldătorile/ De lapte, de vin, de ulei./ Extracție de clasă, la nesfârșit și-n disperare." (Extracție de clasă); , Pe cel dintâi l-au alungat cu pietre,/ L-au răstignit pe la izvoare;/ Și i-au vărsat lichidele primordiale:/ Dunga de sânge și
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
e-n noi ne e de folos /mai putem arunca și la câini /poate am putea arunca bucățică cu bucățică /dispensându-ne de balast /și reducându-ne la esențe /” (24), acel ,,Izvor al Tămăduirii” (8) care, la fel ca și scăldătoarea de lângă Poarta Oilor (Vitezda) cu cele cinci pridvoare ale ei, îl făcea sănătos pe cel care intra întâi în ea, de orice fel de boală ar fi fost cuprins. (5) ,,... și doctor Mertz îmi spune la fel /Herr Professor /o să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
de porumbiță, sub marama ta. Părul tău este ca o turmă de capre poposită pe coama muntelui Galaad. Cant 1.15; Cant 5.12; Cant 6.5; 2 Dinții tăi sunt ca o turmă de oi tunse care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și niciuna din ele nu este stearpă. Cant 6.6; 3 Buzele tale sunt ca un fir de cârmâz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub marama ta. Cant 6
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
ești, iubito, ce frumoasă ești! Ochii tăi sînt ochi de porumbiță, supt măhrama ta. Părul tău este ca o turmă de capre, poposită pe coama muntelui Galaad. 2 Dinții tăi sînt ca o turmă de oi tunse, cari ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și nici una din ele nu este stearpă. 3 Buzele tale sînt ca un fir de cîrmîz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, supt măhrama ta. 4 Gîtul tău este ca
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
Gândul îmi zboară, iar pe urmă, Îmi amintește de o turmă De capre care s-au oprit Și-apoi odihnă au găsit Pe înălțimea muntelui, Pe piscul Galaadului, 2. Ca și o turmă de oi care Tunse-au ieșit din scăldătoare, Iar între ele nu se poate, Sterpe a se afla, căci toate, Gemeni doar au - ia seama bine - Așa-s ai tăi dinți pentru mine. 3. Buzele tale mă îmbie Fir de cârmâz îmi par să fie. Drăguță este gura
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
primit bănuți de la naș), Schimbarea numelui (de care au parte copiii care, după botez, din cauza unei boli sau a unui spirit necurat, li se schimbă numele), Cumătria, cu toate frumoasele ei obiceiuri, Scăldăciunea (scăldarea, după botez, a copilului de către nași), Scăldătoarea nepoatei (adică a lăuzei), Îmbisericirea (rugăciunea făcută în biserică femeii ce a născut și a copilului, la șase săptămîni de la naștere), Colăcimea (obiceiul ca părinții să ducă nașilor după botez, colaci), Creșterea, Boalele copiilor, Masa moașei, Tunderea părului și, în
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
fericire,Ei poartă salcie în mâini,Cântând lui Dumnezeu „ Mărire”...Azi sunt Floriile și-n sat,E-așa o mare bucurieCăci pe-un asin azi a intratIisus, în mare-mpărăție!Tu, Doamne, vii căci te iubim,... X. CU SUFLETUL ÎN SCĂLDĂTOAREA VITEZDA, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017. Fiecare slujbă de Sfântul Maslu este pentru mine o aducere aminte, un moment de înălțare în Hristos, un moment în care cuvintele „Mulțumesc, Doamne!” se repetă la
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
despre piranha. Nu te uiți la Animal Planet sau la National Geographic? Nu știi ce pierzi, amice (cum ar fi să-ți trag chiar acum un pumn în nas, amice?). Ok, iatăne privilegiați, poate că amândoi ne-am căcat în scăldătoare, scuză-mi expresia, însă nu are rost să schimbăm unele cuvinte numai din pudoare, înlocuirea lor duce la pierderea savoarei lingvistice, nu mai avem nevoie de canale documentare, gata cu abonamentul la cablu, ni se oferă viața și timpul pe
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
lemn! Să-l mai țin, nu? Poate chiar să-l îndop, să crească, nu-i așa? Da' ce, mămăliga răsare pe copaci? Sau grăunțele plouă, la mine, din cer, de trei ori pe zi? Asta nu coastă? Și baltă pentru scăldătoarea dumnealui de unde să iau? Poate mă sfătuiești dumneata c-ar fi bine să-l leg c-o curelușă și să-l scot la promenada în fiecare dimineață, să nu se bolnăvească de plictis! Sigur, că altă treabă n-am! Ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
militar, ce păzește la țară!”. Figura mea nevinovată, asociată cu convingerea că „festinul” o sămi aducă noroc în viață, ipoteză care nu mi s-a verificat în practică, o mai liniști pe Gertrude, care pregăti ligheanul cu apă pentru o scăldătoare salvatoare și neplanificată. Când aveam 10 ani, m-a luat bunica s-o însoțesc la București, la unchiul Mișu în vacanța de vară, să-mi mai treacă supărarea în urma arestării tatei. Acolo, am fost plimbat de unchiul cu motocicleta peste
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ce-mi păreau nemeritate și absurde, doar luasem premiul al III-lea la fiecare sfârșit de an școlar. Așa că, într-o după-amiază însorită de iulie, am sărit pe geam în spatele casei și în pas alergător m-am îndepărtat, nu spre scăldătoarea morii ce era mai aproape de casă, ci înspre confluența Moldovei cu Moldovița, la „Curu’ Buzăului”, unde am stat tot timpul ca pe ace, cu mâncărimi în fund, ce prevesteau o confruntare impardonabilă cu autoritatea părintească. Presimțirile sumbre mi-au fost
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cu 500 metri, în mod natural, un nou loc de baie, datorită căderii de-a curmezișul apei a unui copac în timpul unui puhoi. Apa învolburată, oprită în parte de copacul răsturnat, a săpat în malul grădinii lui Șutu, rezultând o scăldătoare în formă circulară pe care noi am botezat-o „La ciubăraș”. Adâncimea nu era prea mare, vreo doi metri, iar noi toți săream, cu mult elan, de pe malul înalt al Șutului, căci aveam și un antrenor de înot în persoana
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
părăsită de mușteriii ce stăteau la rând cu căruțele cu cai sau cu carele cu boi, pline cu saci îndesați de boabe de porumb. Totuși, copiii n-au întrerupt parteneriatul cu moara pustie, cu toate că gârla morii a fost deviată și scăldătoarea s-a transformat într-o groapă adâncă în care se lăfăiau mormane urât mirositoare de gunoaie. Ne jucam afară, de jur-împrejur, sau în hangarul morii, unde se găsea roata mare cu diametrul de opt metri, având paletele din scânduri groase
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
orașului, abatorul e gol și tăcut. Cineva zugrăvește în roz clădirea de ciment. A fost transformată într-un ashram. În iesle au plantat legume. De-atunci, vaca-fariseu nu a mai grăit nici o vorbă. Paște iarba din curțile oamenilor. Bea din scăldătorile pentru păsărele. Oamenii îi agață de grumaz ghirlande de flori. Folosesc vraja de stăpânire, zice dom’ sergent. Ne-am oprit în mijlocul străzii, așteptând după un porc imens care traversează agale. Alți porci stau împreună cu găinile la umbra de sub prelata magazinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
să-l gâdili pe Dumnezeu între degete. Pentru mai sus trebuie să-ți sădești rădăcină în cer. Floarea, o reciclare continuă a formei. Omul frumos crește într-o floare frumoasă; floarea se întoarce în floare, omul în om, niciodată. Umple scăldătoarea copilului cu aparențe confuze, către ce nedefinire a întins mâna? Este atât de simplu să prezici nimicul, vrăjitorule? Aruncă aparențele lângă un pom în floare și așteaptă toamna, fructul va avea aroma poveștilor nespuse până la capăt, atât de simplu... Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu doi ani mai mare decât Sorina... Înțelege, Iosefina!.. Nu-mi pasă de nimeni și de nimic! Dar, omule, stai un pic!.. Tu ești plin de surprize... Tu însuți ești o mare surpriză pentru mine... După ce-mi turnași în scăldătoare parfum de trandafiri, de era să amețesc, după ce-mi făcuși pe suprafața apei acea inimă din petale de purpură, la nici o oră după împreunarea noastră de vis, mă respingi cu brutalitate... Că doar nu ești un dur, Cătăline... Dur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
întrebați de unde am avut alcool, prin pușcării... Busuiocul nu-i floarea mortului, nici a morții. Nu știați că i se spune iarba dragostei? E folosit la toate farmecele de dragoste, la toate legăturile și filtrele amorului. Îl putem pune în scăldătoarea copiilor, ca să le aducă noroc la iubit, pentru că nimic nu este mai dumnezeiesc în lume decât să iubești și să fii iubit... Ninetistele, care închinaseră steagul până atunci, au făcut ochi. Sorbeau vorbele lui Grătărel... Iarba fiarelor este, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
încă una, traduse în mai multe limbi de circulație. Mai recenta sa carte, Die graue (Pământul cenușiu), a apărut la Frankfurt, evocând, poetic, copilăria, când prințișorul ar fi vrut să se facă șaman, însă, la școală, la internat, nimeri în scăldătoarea marxist-ateistă, fiind îndepărtat de originea, de natura sa adevărate, recuperate peste ani. Dar, odată ajuns la Leipzig, tânărul mongol Galsan (prenumele i se traduce ca: Prieten!) face cunoștință cu o familie de savanți-orientaliști, curând fiind invitat să locuiască în casa
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
Celălalt, gris-bleu întrerupt de poieni albe este un aer înserat de aprilie. În stânga, hala capătă nuanțe roz, iar pe mesele din fund, printre balanțele purpurii și jungla geometrică a țevilor - Fernand Leger - mormanele de piei abia ieșite din violenta lor scăldătoare chimică aștern petele pale ale albastrului sării de crom - ca turbanul acelui personaj din tabloul lui Van Eyck -, pe care poți să-l vezi în muzeul național... (Reportaj ,1965)
Tăbăcăriile by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5948_a_7273]
-
bazinele de acumulare, în alte locuri decît cele destinate și amenajate în acest scop de către organizația în a cărei administrare se află lucrările respective sau cele stabilite de comun acord între unitățile interesate; ... h) folosirea lucrărilor de îmbunătățiri funciare că scăldători pentru animale; i) executarea de gropi ori construcții sau înființarea de plantații pe terenurile aflate pe o zonă de 20 m de-a lungul digurilor, barajelor și canalelor, pe ambele părți, fără acordul organizațiilor care au în administrare aceste lucrări
HOTĂRÎRE Nr. 152 din 26 februarie 1975 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul irigatiilor şi al celorlalte lucr��ri de îmbunătăţiri funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106446_a_107775]
-
sa și de regina sa, Clitemnestra, nu și-a uitat nici tronul, nici căminul, nici bucuria oferită de îmbăierea conjugală! Cum ajunge acasă, cum intră - Agamemnon, desigur! - într-o priapică frenezie sexuală văzând cum dulcea sa soață îl poftește în scăldătoarea pregătită cu mare căldură - și e gata să-și reia locul în comunitatea afectivă din vremea însorită de altădată! Dar, brusc, Agamemnon, eroul irefutabil de la Troia, se vede față în față cu moartea! Soața iubită, împreună cu junele ei partener de
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
fresci și tâlcuri salbe-n lanț și chei de-azur un château atavique pur. Eu? port pata de coloare gal benul din lumânare galbenul la întomnare galbenul după orbire ținând orbul în plutire val conjuncție-ntre mal și-acel gange scăldătoare. Dus e leul meu de ger după altă pradă-n cer. Umbrelor pe podu-amar le colind cu-al mânii har schiptrul thyrsic și armura gâtul arcuit și gura unda limbii și secunda orologiului polar genele sprâncenele pleoapele cum clapele de
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]