270 matches
-
s-o mănânce singură după ce o fierbe. În basmul Țintă Mândră - Frunză de aur [Botezatu], doi bătrâni mâhniți din cauza lipsei copiilor se hotărăsc să aducă orice găsesc în cale. Baba găsește o căpățână de cal, pe care o pune la scăldătoare, o îngrijește 9 luni, până când capul de cal începe să vorbească. Le cere bătrânilor să meargă în pețit la Împăratul Roșu, care-l supune unor probe înainte de a-i da fata de nevastă. Îndeplinește cele trei probe și se căsătorește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
folosirea în acest sens apare prefigurată încă de la vârsta primei copilării. În măsura în care are obiceiurile de la naștere arată preocuparea împlinirii viitoarei căsătorii, busuiocul va fi unul dintre elementele prin intervenția cărora se manifestă acest interes ("ați uitat să puneți busuioc [în scăldătoare], doar vi-i voia să nu se mai însoare cât e lumea", sau se duce creangă de busuioc, ca să fie copilul "plăcut ca busuiocul." O explicație imediată a acestei indicații este că nou născutul, mai ales dacă e copilă, "să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în timpul praznicului, căci fuseseră și ei la praznic. 4,46 Iisus s-a întors deci în Cana din Galileea. 5,1 După aceea era un praznic al iu-deilor și Iisus s-a suit la Ierusalim.” La Poarta oilor era o scăldătoare unde veneau bolnavii să se îmbăieze cu speranța unei însănătoșiri miraculoase. Iisus îi cere unui bolnav să-și ridice patul și să umble. Și acesta a reușit să meargă. Se întoarce iarăși în Galileea împreună cu ucenicii lui. ,,6,1 După
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
după ce s-a născut copilul, moașa îl ia și "după ce i-a tăiat și legat buricul, îl pune într-o covățică, cu apă rece, fie iarnă, fie vară, și așa îl spală", pentru ca să fie "nesimțitor și târziu la frig" 201. Scăldătoarea are loc imediat după naștere, "gestul" prefațând "cuvântul"; în oala nouă, moașa pregătește apa călduță, nu fierbinte și clocotită pentru ca viața lui să nu fie "neliniștită ca pa când fierbe și clocotește". În apa care face posibilă trecerea în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mâinile moașei; iar după ce i le-a spălat, îi dă o ștergură nouă, ca să se șteargă" 204 A doua zi sau a treia zi după botez, are loc "scăldăciunea" când copilul este scăldat de nași. Moașa este cea care pregătește "scăldătoarea", turnând "apă curată și ne-ncepută" într-o oală nouă, adusă de nașă, pentru a avea copilul "glas ca și oala cea nouă, când se cumpără din târg", o pune pe foc în care se adaugă plante diferite busuioc, fire de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Să fie lui Dumnezeu / Neplăcut / Și urât. / Să facem numai frumos, / Să placă și lui Cristos / Să facem numai plăcut / Să placă Duhului Sfânt. / Să facem numai bine / Să placă la orișicine."206 La o săptămână după "scăldăciune", se desfășoară "scăldătoarea nepoatei", moașa scăldând-o pe femeia care a născut într-o apă în care s-au pus diferite plante mintă neagră, mărar, romaniță, gălbinele, tămâiță, zmeurică, sulfină, nalbă, poala Sântă-Măriei, calapăr, lemnul Domnului, strohuri de fân. Apoi, moașa îi toarnă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de fân. Apoi, moașa îi toarnă în vârful capului femeii apă sfințită și o spală pe tot corpul, iar "nepoata" (femeia) spală, apoi, mâinile moașei tot cu apă sfințită 207. După ce spală și cămașa femeii în aceeași apă, moașa ia "scăldătoarea" și o aruncă într-un loc retras, "pe unde nu umblă nici oamenii, nici vitele, anume ca să nu calce într-însa și să se bolnăvească" 208. Dacă se întâmplă să fi luat cineva "somnul" copilului, pentru a-l recâștiga, mama
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se face cu ajutorul "stropilor care cad de pe roțile morii" sau cu "rouă de pe iarbă", care se iau în zori, "până a nu răsări soarele" și se spală copilul 211. Dacă are "morbul" (boala) numit "aripi", mama "taie", cu un foarfece, "scăldătoarea copilului", de trei ori, în cruciș, zicând că-i "taie aripile" 212. Când se tunde copilul prima dată, nașul îi pune înainte "o strachină cu apă curată, neîncepută" (strachină cumpărată de naș) în care toarnă și puțină "agheazmă". După ce l-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în Moldova, după ce omul a trecut la cele veșnice, se acoperă cofele cu apă, "ca să nu pice sufletul într-însele și să se înece, căci se crede că sufletul trage la apă". 226 Imagine în oglindă a venirii pe lume, scăldătoarea Marii Treceri se pregătește din "apă neîncepută" și plante purtătoare de semnificații mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulfină, peliniță, lemnul Domnului: "Drept aceea, fiecare care se apucă de scăldat, după ce l-a spălat acum peste tot corpul, până ce s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la rădăcinile copacului, primenește și "înveșnicește" viața noului născut. Astfel, după scăldarea copilului de către nași, după botez, "apa" este supusă unui ritual al "rodirii" vieții: Ajungând la pomăt, se opresc la un măr sau păr sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nași, după botez, "apa" este supusă unui ritual al "rodirii" vieții: Ajungând la pomăt, se opresc la un măr sau păr sau la alt pom verde, sănătos și frumos, care se află la un loc curat (...) și acolo apoi toarnă scăldătoarea la tulpina pomului respectiv, anume ca acest copil să crească, să-nflorească și să rodească precum pomul(...), zicând "Să crească mare ca pomul și să fie sănătos ca dânsul!". Apoi, toți cei de față înconjură pomul de trei ori, jucând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și al moașei" 322. La întoarcerea acasă, tatăl copilului ("gospodarul de casă") le întâmpină pe femei (moașa, mama, nașa) cu o lumină aprinsă, întrebându-le "pe unde au călătorit și ce-au făcut". Femeile răspund că au fost să toarne "scăldătoarea" la tulpina unui arbore pentru ca, prin gestul lor, copilul "să crească și să rodească" precum arborele, "în bine și în abundență", și așa cum "arborele își lățește ramurile sale, așa să se lățească și înmulțească și seminția noului născut" 323. În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Bucovina, se face agheasmă în grădini, pentru insectele și viermii vătămători pomilor și legumelor. Tot în această zi, în comuna Ropcea, se duc la biserică snopi de flori, buruieni și spice care, după ce vor fi sfințite, se pot întrebuința în scăldătorilor oamenilor bolnavi.398 O altă sărbătoare, când se obține "apa de leac", este Ovidenia (21 noiembrie), ziua în care "s-a vedit lumea pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagoviștenie", sărbătoare care se ține pentru "vederi". În Bucovina, se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îi dă cămașă curată ș-apoi se duce de se scaldă în mare și toată noaptea se spală de tot răul și de toate relele câte le vede, până iese curat. Soarele de aceea dimineața e roș, că iese din "scăldătoare". Soarele dimineața când se scoală e copil de 7 ani, cât îmblă toată ziua și vede răutățile ce se fac pe lume, până sara capătă o barbă albă până la brâu. Mă-sa îl scaldă în lapte dulce și el iar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 14. 200 Ibidem, pp. 21-22. 201 Ibidem, pp. 40-41. 202 S. Fl. Marian, Op. cit., vol. I, VII, Scăldătoarea, pp. 57-64. 203 S. Fl. Marian, Op. cit., vol. I, XII, Botezul, pp. 104-126. 204 Ibidem, p. 160. 205 Ibidem, p. 163. 206 Ibidem, p. 167. 207 Ibidem, p. 176. 208 Ibidem, p. 177. 209 Ibidem, p. 230. 210 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bea Într-o zi. În caz de atrepsie (tulburare gravă de nutriție la copii), numită În popor "boala câinească" și explicată printr-o stare generală proastă, când copilul mic este slab, nu crește, mereu tânjește și bolește, se face bolnavului scăldătoare (baie) cu apă de izvor, În care s-a fiert pălămidă seacă (planta Întreagă, cu tot cu rădăcină). Tratamentul se aplică 2-3 săptămâni, timp În care bolnavul este vindecat. Ceai de cimbrișor sau cimbru de cultură, 1-2 lingurițe la cană. Se beau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vin și pe tot corpul să se spele, că este foarte bun. Pentru omul sau femeia care zace de picioare: frunze de corn, de carpen, rădăcină de porumbar, să le curețe de coajă, care coajă să fiarbă și să facă scăldătoare (baie), cât va putea de fierbinte, că Îi va trece. De 9 ori să se scalde. Pentru păduchi de lemn (carii): să caute pleavă de sămânță de cânepă de vară și să o aprindă În casă, să astupe coșul (hornul
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
instrumente imitative noi, sugerând o adevărată teroare acustică: Iar de troncănitul potcoavelor grele În munți se răsună, stânca scânteiază, Lunca clocotește și de colb vârtejuri Se suie ca stâlpii unde calcă calul. Din orientalismul romantic rezultă un parnasianism precoce în Scăldătoarea unei cucoane românce (văd prototip în Le bain d'une dame romaine de Vigny), care deschide seria poeziei indolenței pămîntene: Apoi din feredea iesă sprijinită de curtence, În crevat trufaș se culcă sub șalurile subțiri; Și jupineasa bătrână începe trupul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de libov și de iubire, Potica acea vestită ce-o treceam cu groază mare, Dar ne Înlesnea prilejul de-o furișă sărutare, RÎpele Întunecoase ce ferea cu tăinuiri A desfătărilor noastre Înfocaie Întîlniri, Apele acelea-n care, pe furiș, În scăldătoare, Te prindeam, ochilor, spuneți, ce priveam atunci În zare?” Întîlnirca dintre Ikanok (Konaki) și Înfricoșata Zulnia (Amoriul din prieteșug) se desfășoară Într-un asemănător spațiu de adîncimi Întunecoase: locuri ferite, dosnice. Peisajul este și aici grandios sălbatic, În acord cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
2Cr 32,30; Sir 48,17). În 1880 a fost găsită o inscripție în interiorul galeriei săpate în stâncă. Se afla în locul în care muncitorii plecați de la izvor i-au ajuns pe cei care săpau plecând din interiorul cetății, adică de la scăldătoarea Siloe. Această galerie, de aproximativ 500 de metri lungime, e o adevărată reușită tehnică pentru acea epocă care nu cunoștea mijloacele noastre moderne, în special instrumentele de măsură. Aici arheologia confirmă oricum ceea ce spune Biblia în diferite locuri. Inscripția de la
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]