251 matches
-
nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Drum de țară Merg cântând din frunză pe un drum de țară Pierdut prin fânețe, printre flori și case. Cât de răbdătoare vremile sculptară Spre viitorime mărturii rămase. Pune rubinie pată scăpătatul, În tăcere multă se-nfășoară satul. Fila veșniciei încă neîntoarsă - Biblica Geneză mai departe toarsă. Merg doinind din frunză pe un drum de munte Dornic vitregia timpului să-nfrunte. Sat ca de poveste, fără mare nume, Vine din legendă și
DRUM DE ŢARĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Drum_de_tara.html [Corola-blog/BlogPost/356394_a_357723]
-
Articolele Autorului alunec din nou pe un covor de ninse tulnice pururea vindecată de poteca dintre ape răsare firul unei liniști acolo e drumul cu ierburi acolo e drumul de mesteceni zăresc platanul lucioasă calea precum ochiul tău prelung la scăpătat Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNET 1 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1975, Anul VI, 28 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SONETE CU RĂSUNET 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1464399639.html [Corola-blog/BlogPost/369189_a_370518]
-
trecute se avântă hulpavi, hămesiți corbi cu ghiare și clonțuri înroșite și devorează clipele amare de vremi colbuite; bătăile inimilor îndrăgostite cândva legate-n buchet cu fierbinți jurăminte se răzvrătesc; se simt azi văduvite de sclipirile jucăușe ale ochilor îndrăgostiților scăpătate-n rotirile aștrilor martorii nopților de iubire și a sărutărilor noastre apuse. Referință Bibliografică: APUSUL IUBIRII NOASTRE / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI, 29 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile
APUSUL IUBIRII NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1464548706.html [Corola-blog/BlogPost/385049_a_386378]
-
perdele”. În mod cu totul absurd, obiectul acestui subit sentiment trezit din somn precum dinozaurul din peșteră milenara, este paznicul fostei abații devenită muzeu. Autoarea nu întârzie, pe acest fond incandescent, să brodeze istoria familiei Sâmbure, familie de vită, dar scăpătata. Însăși viața Mărținei, proprietara unui loc straniu, numit “La Diligenta”, este fabuloasă, mai bine zis, aventuriera, boema, o femeie care n-a pus preț deloc pe avere, și-a vândut totul și a lăsat bunicii invalide conacul de la Glodoasa, cu
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
scuipat în sân, făcându-și crucea mare de fiecare dată când auzea pomenindu-se numele Prințului întunericului, Satan. În credința populară, nici numele acestuia nu-l puteai pomeni fără să-ți atragi asupra ta răul al cărui reprezentant este, după scăpătatul soarelui. Probabil, în ideea de a păcăli într-un fel anume atragerea asupra sa a răului, țăranul român a găsit mai multe variante de nume pentru acesta. Astfel Satan poate fi întâlnit și ca Dracul, Necuratul, Diavolul, Ăl cu coarne
COMOARA BLESTEMATĂ, DE ION NĂLBITORU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422546562.html [Corola-blog/BlogPost/369370_a_370699]
-
o fustiță cadrilată din pânză de casă, o cămașă de in brodată cu cruciulițe albe și negre. Își înfigea un pieptene din metal în păr și era încălțată în ghete strâmte, din piele de capră. Poate și situația acelei familii scăpătate, care-i arătase că nimic nu se dovedea veșnic: nici bogăția, nici tinerețea, nici frumusețea, îl hotărâse să învețe, singura modalitate de a-și asigura un trai bun. Prin clasa a cincea primară, odată revenit de la școală, se hotărâse să
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
ce nu au voie să facă politică, cuprinde întreprinzători economici care nu dau doi bani pe politică, dacă nu le rentează, cuprinde miliardari care, țepari fiind, de multă vreme se consideră deasupra politicii și mai cuprinde chiar și o boierime scăpătată, dispusă să-și folosească numele spre a înnobila cu o aură politică de rezistență forma mafiotă de deposedare a titularilor autentici: Un adevărat mecanism-caracatiță care lucrează din umbră; și, pentru ai căror membri, este de ajuns să-și facă un
FALSIFICATA NOŢIUNE A SUBSTANTIVELOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1417207997.html [Corola-blog/BlogPost/367798_a_369127]
-
Articolele Autorului Povestea lui Belay Cu două ceasuri înainte de lăsarea întunericului, Belay părăsi riada gazdei, trecu de Jbel Lakhdar și pătrunse în Arset el-Bilk, unde căută adăpost din calea arșiței necruțătoare la umbra unui palmier. Aici adăsta zi de zi scăpătatul soarelui, privind prin ochii încețoșați de albeață colcăiala medinei. Îi plăcea să amușineze prin nările fremătânde odorul pământului bătucit, nădușeala cailor înhămați la caleștile înșiruite de-a lungul străzilor ori mirosul dulceag de harissa. Toate îl încântau și-i trezeau
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
naștere se transferase odată cu firul vieții și în micuță, devenind călătoare neostoită în neastâmpărul vieții. Doar ceva eforturi ale anilor postbelici îi domoliseră fortuit starea, familia-i adăpostindu-se dincolo de Bariera Moșilor, în ograda unui binevoitor românaș burlac, fost hangiu scăpătat și cu trecere la necăjiți ai sorții ori ai legii. Acolo, în curtea din spate a bodegii, se aflau două corturi, sălașuri binecuvântate pentru țiganii opriți în Capitală vremelnic. În față, pe trotuarul îngust din piatră, se înșiruiau odată cu zorile
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
de balsam ce-mi curăța și-mi căptușea stomacul, obișnuit mai mult cu „ștuci” însă avid după mirodenii, de care nu mă apropiasem vreodată și de care luasem la cunoștință pe furate din cărțile de bucate ale gospodăriilor mai puțin scăpătate, care nu se aflau la îndemâna sărăntocilor (cum de-alfel și eram cei mai mulți, pe vremea aceea). Această „dezmierdare” culinară, neegalată de nici o altă încropire „prânzuită” pe care-o voi fi servit de-atunci încoace mi-a rămas printre puținele repere cu care
DASCĂLII ŞCOLI DE IERI, PRIETENII ŞI PĂRINŢII NOŞTRI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dascalii_scoli_de_ieri_prietenii_si_parintii_nostri_.html [Corola-blog/BlogPost/367410_a_368739]
-
c-a plecat, Prin farmec s-a deșteptat. - Nu-mi pare rău c-a plăcut! Zice Petre ușurat: Domnu-i bun, m-a ajutat... De-așa belea am scăpat. Leana mea cu strungăreață, A prins iar poftă de viață, Iar misitu-a scăpătat... A găsit ce-a căutat. Târgu-ntreg acum vuiește: „Leana pe altul iubește” Vai!...blestemul de bărbat... Nu e glumă, e-adevărat: Soțul a fost răzbunat..., Iar misitu-i terminat Acum el e surd și mut - Leac a dat, leac și-
VORBE-N TÂRG de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1489647375.html [Corola-blog/BlogPost/374128_a_375457]
-
un je ne sais quoi, e mai mult decât pare. Asta dacă nu mi-am pierdut percepția asupra caracterului ascuns al femeilor. Limbajul corpului, alura, modul de a vorbi și gestica. Prea elevate pentru o banală guvernantă. Fiica vreunui nobil scăpătat și rămas fără avere? Posibil.” Se va interesa. Nici nu conta prea mult. De când o văzuse prima dată, a avut senzația de déjà-vu. Și apropierea subită a lui Leon față de ea,l-a pus pe gânduri. Nici obrăznicia lui Beth
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1476018222.html [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
mii de vise oblojiți, Și, mai în final, copii de treabă. De ne-am păstra cuminți copilăria, Plutind aievea-n minți inventive, Cum infantile carnetele de istoria Mică, dar cu mii vibrații emotive! Uităm adesea de's rele sau bune, Scăpătat ades negativul în minte, Strangulat răul din gene făcure, Păstrând ceea ce-i mai cuminte! Far'de minunatul somn al vieții, Mulți ar fi plâns și agonizat, De n-ar mai fi fost visele ceții, În greutăți câți s-au dezarmat
ŞTRENGARI COPILĂRIŢI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1433188085.html [Corola-blog/BlogPost/382598_a_383927]
-
vor fi când copilul ăsta o să aibă 18 ani. Tu vrei să rămână agățat de fusta ta și atunci, nu? Asta vrei. - Nu de fusta mea. Că dacă face școala aia, găsește o fată frumoasă din partea locului. Sunt destule familii scăpătate p‑aci, a venit destul de clar răspunsul femeii care, netulburată și încrezătoare, a continuat să‑și spună gândul. Agățat de fusta ei, își fac casa lor. Îi ajutăm și noi, că așa se cade, nu? Își cresc copiii și... - Da
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_11_.html [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
Întrebă a doua prințesă aruncând priviri măsurătoare nou-venitei. O prințesă necunoscută? - Necunoscută? Se miră prințul. Credeam că prințesele se cunosc între ele. - Doar cele mai importante, zise cea de-a treia prințesă. Poate că această prințesă e fiica vreunui împărat scăpătat. Cora își desprinse mâna din cea a prințului și se retrase câțiva pași, așa încât să nu le mai vadă pe cele trei prințese. Pe cât de frumoase erau prințesele, pe atât de răutăcioase păreau. Îl luară pe prinț cu ele și
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1486117673.html [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
scuipat în sân, făcându-și crucea mare de fiecare dată când auzea pomenindu-se numele Prințului întunericului, Satan. În credința populară, nici numele acestuia nu-l puteai pomeni fără să-ți atragi asupra ta răul al cărui reprezentant este, după scăpătatul soarelui. Probabil, în ideea de a păcăli într-un fel anume atragerea asupra sa a răului, țăranul român a ... Citește mai mult Comoara blestemată Primind din partea scriitorului Ion Nălbitoru, în format electronic, romanul ,,Comoara blestemată’’, ca premiu, citindu-l, mi-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
scuipat în sân, făcându-și crucea mare de fiecare dată când auzea pomenindu-se numele Prințului întunericului, Satan. În credința populară, nici numele acestuia nu-l puteai pomeni fără să-ți atragi asupra ta răul al cărui reprezentant este, după scăpătatul soarelui. Probabil, în ideea de a păcăli într-un fel anume atragerea asupra sa a răului, țăranul român a ... Abonare la articolele scrise de ilie fîrtat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > SECRETUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Secretul Cică-ar fi cumva un împărat Cu aleasă curte princiară, De la boiernașul scăpătat, La cei ce în ranguri se-nălțară. Mișună o faună bogată, Fiecare e pe contul lui. Care vrea și poate, să se bată Spre obținerea succesului. Dar bufoni au devenit prea mulți, Număr mare și de măscărici. Dacă ai răbdare
SECRETUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Secretul.html [Corola-blog/BlogPost/375134_a_376463]
-
geamul și privesc; Văd furtuna prin copaci. Apoi, stropii argintii Pipăind frunza din vii. Vântul, Dă în sus și-n jos sunetele rostogol. Ploaia toamnei unduiește Frunze, flori fără ocol ! Când zăpada mai spre seară Fulguie pe sub frunzare, Toamna, pleacă scăpătată Și uitată-n hibernare. Iarna vine; e incertă Și cu sufletu-i smerit, Doar zăpada sclipitoare E-un covor făr de sfârșit . Referință Bibliografică: Scrisoare grădinii / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 274, Anul I, 01 octombrie
SCRISOARE GRĂDINII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_gradinii.html [Corola-blog/BlogPost/355609_a_356938]
-
Carol I și casa de Hohenzollern-Sigmaringen au fost impuse României prin pacea de la San Stefano, după cîștigarea independenței față de Imperiul Otoman. Am luptat în acel război de Independență alături de alte mari puteri și ni s-a impus un prinț german scăpătat. Familiile princiare aveau mulți urmași și trebuia să le asigure și lor un viitor, nu? Cuza a fost obligat de monstruoasa coaliție să abdice, după care a fost instaurat un guvern provizoriu, acceptînd venirea lui Karl von Hohenzollern-Sigmaringen. Provizoratele de
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin by http://uzp.org.ro/fostul-rege-inca-mai-crede-in-steaua-lui-lenin-%d0%bf%d0%be%d0%b1%d0%b5%d0%b4%d0%b0-lui-stalin-si-decoratia-lui-putin/ [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]
-
ce se soldează cu nevoia de a se defini prin creație: „Cusută de piatra rîurilor,/mă-necam cu fiecare val,/ în ziua în care se duelau fulgii/ și toți ceilalți erau dezbrăcați de timpul / în care sîntem” [...] pîndeam cu ochii scăpătați/ pe tăciunii stinși de pe vatră.” Rigoarea lirismului, asprimea față de mirajul poemelor, dar și cenzura propriei expansibilități demonstrează și dovedește conștiența responsabilității a ceea ce scrie Maria Diana Popescu. Noutatea metaforicii și a virtuozității consacră volumului un simfonism poetic sublim, suprapus iluminării
POEME CU UNIVERSURI PARALELE IN SENS METAFORIC SI EXISTENTIA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/_restul_este_legenda_poeme_cu_universuri_paralele_in_sens_metaforic_si_existentia.html [Corola-blog/BlogPost/341660_a_342989]
-
Sensul iubirii marchează debutul editorial al lui Nichita Stănescu, la sfârșitul anului 1960, în colecția, Luceafărul, a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă, din București, având o prefață de Silvian Iosifescu, unul dintre „cei mai autorizați“ critici literari dinspre scăpătatul „obsedantului deceniu“, ce nu putea decât să releve în spiritul acelor vremuri: «Îndrăzneala imaginii riscă să devină pe alocuri forțare, încărcare, să degenereze în obscuritate. Și mai ales ar fi necesar ca atașamentul poetului pentru socialism, care dă căldură versurilor
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
la bunul său prieten, la Dagan. Guvernatorul îi făcu pe plac. Așa că, mare bucurie îi aduse lui Dagan un trimis de-al guvernatorului, care îi spuse vestea cea mare. Nici că se putea o bucurie mai mare pentru bietul negustor scăpătat, la fel și pentru casa sa! Noam și Dagan își făceau cât se poate de conștiincios dregătoriile peste care au fost puși. Guvernatorul era foarte mulțumit de devotamentul celor doi. După numai câțiva ani, atât casa lui Noam, cât și
NEGUSTORUL DIN NINIVE (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1428299471.html [Corola-blog/BlogPost/348682_a_350011]
-
teatru asemănător. De data aceasta, cea care solicita era Maria N. Ioanid. Ea ceruse permisiunea înființării, începând cu 1 septembrie 1913, a unui Teatru de varietăți, în Salonul Regal 125. Cererea este aprobată cu condiția să aducă artiști, iar nu scăpătați ai artei și să respecte moralitatea 126. Peste doi ani ( la 18 februarie 1914) , documentele atestă o nouă inițiativă de acest gen, de data aceasta venind din partea unui anume N.Paul, care cerea permisiunea ca în berăria și cafeneaua
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
insurgent al unui inadaptat. Val Gheorghiu face Literele la Universitatea ieșeană dar nu uită apetența nativă pentru formă și culoare. Cu atît mai demnă de stimă această irevocabilă opțiune cu cît Iașul era dominat prin anii 60-70 de gloriile cam scăpătate ale perioadei interbelice dar și de vanitoșii ceva mai recenți. A vizitat multe ateliere dar l- au interesat cu adevărat puține. Cozeurul Val Gheorghiu i-a ascultat pe toți, le-a privit operele și a decis ireversibil că trebuie să
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]