248 matches
-
nepăsarea acelor nonșalanți de salon care stiu să-și expună mai mult elegantă decât bunul simț: - E bine!... E bine că rezolv și problema unei țări că a voastre, dar Îi rezolv și bietei mele prietene Josefina situația de prinți scăpătați. Că prințul, bărbatu-său, Karl- Anton e la fel cu numele lui ce pare făcut din două bețe rigide! E zgârcit, poate din nevoia că provine dintr-o ramură mai săracă; nu e chiar atât de capabil ca să fie mare
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
rezultatul e bunicel. Sunt cronici și reportaje scrise cu tehnica de jurnalist, dar cu instrumente de literat. Reportajele au ca temă cele mai diverse chestii, portrete de cizmari, (nea Constantin Andronache a fost de-un leat cu Ceaușescu), de inși scăpătați care vând cărți rare, dar mai ales portrete de biblioteci. Constantin Stan are intuiția și melancolia omului de carte, înduioșat de o dedicație pe prima pagină ori de hârtia îmbătrânită ca o femeie frumoasă. Cu adevărat, cărțile dau fiorul timpului
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
stă-n mine-n pândă și lucrare precum ceara moartă-n lumânare RITUAL (direcțiile) hrana mea e o sărbătoare săracă mi-s umerii putrezi în acest convoi repetat pune-mi piedici Doamne și fă-mă vacă mulsă la fiecare amurg scăpătat te-am zărit Doamne te-am zărit tu mișcai direcțiile în infinit... RITUAL (egiptic) Du-te în paișpe domnule poet fă-te preot și pune-ți barbă amară tu nu ai timp nici părinți tu ști un epitet pe lacrima
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/3709_a_5034]
-
drumul }i l-am făcut curat, harnic deodată, Împrăștiind mireseme cu duiumul Ca să-ți sărute iar sînii de fată. Căci te doresc femeie și copilă, Cu coapsa rotunjită, dar năucă De ce nici nu gîndește c-o s-aducă În viața-mi scăpătată și umilă. O, nu-ncerca să scapi din vorba-mi caldă. Nu vezi cîtă plăcere trupu-ți scaldă?
Nu-mi drămui iubirea cu cîntarul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8181_a_9506]
-
lipsească tocmai dintre aventurile crailor aristocrați de Curtea-Veche, într-un București atemporal, cu patină fanariotă. Motivul este unul clasic: relația triunghiulară. Pantazi vrea să se căsătorească cu Ilinca Arnoteanu, o fată de 16 ani din- tr-o veche familie de boieri scăpătați. El intră în conflict cu celălalt crai, Pașadia, care - cîștigînd o grămadă de bani la jocul de cărți - vrea să o cumpere pe Ilinca de la mama ei "pe un preț monstruos ca fapta însăși". Cei doi se iau la bătaie
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
și eforturi diplomatice pentru ca el ca să fie ales, domnitor , în aceeași zi, în Moldova și }ara Românească. Toți cei care, așa cum în zadar îl avertizase Bibescu, șeful Poliției, pețiseră, de mai bine de un an, principi de mîna a treia, scăpătați și fără regat, ca să plaseze, în ultima clipă, cele două principate încă nebotezate, în rîndul lumii: adică în rețeaua familiilor monarhice europene. A tras de șnurul clopoțelului pînă l-a rupt, dar n-a apărut nimeni. Pentru că știa prețul oamenilor
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
buzunarul primului său ministru, Petru Groza, umflat de un revolver. în casa de pe malul Rinului, din Heidelberg, unde o placă semnalează trecătorilor indiferenți că a locuit pînă la sfîrșitul vieții lui un prinț cu numele bizar de Alexandru Ioan Cuza, scăpătat, fără regat și fără sînge albastru, acestuia i-au mai rămas destui ani de trăit ca să regrete că nu a luat-o înaintea complotiștilor, deschizînd el seria loviturilor de stat care vor ritma destinul noii țări, născută sub semnul Vărsătorului
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
au stat la baza evaluării poziției sociale a fiecăruia. Marile lampadare sau candelabre se găseau în exclusivitate doar în casele celor mai bogați oameni, care își luminau palatele în serile speciale. Lumina era semnul bogăției. Despre un aristocrat decăzut sau scăpătat se spunea că nu mai are bani nici pentru a-și mai cumpăra lumânări. Lumina marilor lampadare pornea din zeci de lumânări aprinse, așa cum azi somptuoasele candelabre sunt împodobite cu zeci de becuri electrice. Seara, lampadarele din încăperile foarte înalte
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
să ocupe atenția publică", criticul exprimîndu-și dezagreabila surpriză că producțiile literare ale lui Bodnărescu "par a fi trecute fără aprețiare dreaptă, poate fără nici o aprețiare"). E vorba, prin urmare, de un etaj, odinioară impozant, al veiții literare, ai cărui locatari scăpătați au trecut, între timp, la subsol... Potrivit intenției lui E. Lungu, care i-a reunit pentru prima dată, într-un volum (afară de I. Negruzzi, S. Bodnărescu și Ollănescu-Ascanio, creația lor n-a mai fost reeditată după al doilea război mondial
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
Gîrleanu, Bassarabescu, Brătescu-Voinesti, C. Sandu-Aldea, Rebreanu, ca să-i pomenesc numai pe cei mai importanți) scriau, cu toții, proza scurtă, de la schița pînă la cel mult nuvelă. Și, pe deasupra, aceste scrieri erau inundate de lirism, aglomerate fiind cu figuri neputincioase de boieri scăpătați ce-și admirau, nostalgic, vechile sineturi, trăind, mai toți, sufletește, în secolul trecut, de dezrădăcinați și inadaptabili. Se aștepta românul. Și numai Ibrăileanu putea spera de la Brătescu-Voinesti (îndemnîndu-l intru această), să scrie un roman, cînd, încă de la debutul celui pe
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
partid, dar care probabil că își negociază soarta cu vreun partid dintre cele existente. Iar epopeea politică anunțată de dl Virgil Măgureanu, pe vremea cînd PNR-ul său de-abia ieșise din găoace, s-a metamorfozat într-un cor al scăpătaților, după fuzionarea cu PUNR-ul, dar mai cu seamă după ce candidatul la președinție al nou-născutei Alianțe Naționale a devenit dl Marian Munteanu. Ca și dl Măgureanu, fostul personaj central al Pieței Universității, dl. Munteanu, a rămas cu mica sa legendă
Cooperativa meșteșugărească a Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16795_a_18120]
-
admirat pasiunea cu care își joacă Mariana Mihuț acest personaj care, astfel, leagă și dezleagă fire, coboară sau înalță temperaturi spunînd, în fond, doar cîteva replici. Cu variații de la o reprezentație la alta apare Ionel Mihăilescu în Teleghin, un proprietar scăpătat, umil și laș, în atitudine, în gesturile servile executate cu capul plecat. Irina Petrescu găsește un chip "prețios" și franțuzit văduvei Voinițkaia, un mers precipitat și aferat potrivit atitudinii sale. Cu măsură și precauție, fără să-l îngroașe deloc prin
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
bază a cercetării d-sale biografia romantică a poetului. Datele ei divulgă un romantism funciar, cheie a tot ceea ce urma a face autorul Nopții de decembrie. Originea aristocratică și climatul familial elevat (o mamă francofonă) înrîuresc educația acestui viitor aristocrat scăpătat, ros adesea de indigență. Dar nu o educație prin studii ordonate, încununate de o diplomă universitară, ci una de autodidact, id est de răzvrătit subțire, din capul locului. După lecțiile primite în particular, Macedonski absolvă patru clase la liceul din
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
un melon așezat rigid ca un semi-țilindru (...) Ghetele subțiri, corecte, încheiate anacronic cu nasturi călcau de-a dreptul pe zăpadă(...) Contrastul între acest om ciudat și restul trecătorilor era așa de izbitor, încât te gândeai pe dată la un boier scăpătat(...) Deși cu privirea cultă, rafinată, omul era rigid în protocolul mersului său ca să fie un aristocrat de pur sânge. În lăsarea în jos a fălcilor era o afectare rece. Nu puteai să nu te gândești la unul din acei servitori
Mersul protocolar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16472_a_17797]
-
pe care singuri și le-au acordat din postura unor înalți demnitari politici; cealaltă clasă, covîrșitoare, a celor de jos, în care se amestecă săracii care muncesc pe salarii de mizerie, obsedați fiind de psihoza prețurilor, cei indolenți și cei scăpătați, care mai cred în "clipa cea repede ce ni s-a dat" și înțeleg să muncească în spiritul unei tradiții, fără foloase evidente și imediate. Clasa de mijloc, atît de necesară însănătoșirii climatului social, economic, dar și politic, e ca
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
Numai pe moșu`tău, luara-l dracu, l-a uitat moartea pe aci! mi-a zis bunica apoi a vrut să mă dezbrace. Așa zici tu, de ciudă. Las-o mamă, că de-aia iam luat hăinuțe. Fată, asta, până-n scăpătatul soarelui, le face tot una cu pământul. Mai acum, câteva zile, se linciurea în piua rațelor. Mă spălam, mamaie! Că doar ce căzusem în groapa cu noroi a porcilor. Așa e, mami? Păi da, dar ea e de vină că
Din brațele lui moş Gheorghe, spre lume. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
să afle secretul cheme altfel.” Iubirea împlinită că este fericit și nemuritor: „Sărutarea ochiului magic dumnezeesc din colțul învinge predestinarea fiului de nobil ei îl umplu de geniu și de o nouă de lună pe care îl ocolesc cifrele, vrea scăpătat care își pierduse mintea o putere”. Dragostea ca izvor de fericire să fie nemuritor și prin pactul, sugerat dată cu moștenirea, dramă atât de și de creativitate este motivul de Ruben, între Dan și umbra sa, vrea evidentă în tabloul-umbră
Mihai Eminescu "Sărmanul Dionis". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]
-
dacă nu s-ar fi lăsat molipsit de nepoții lui Marx. E o tristețe să vezi cum distincția ținutei îi dispare în tiparul de turmă al gînditorilor socialiști: pentru Bourdieu, "autono-mia esteticului" e o flașnetă menită a întreține mofturile artiștilor scăpătați, "arta pentru artă" e un slogan îmbălsămat cu ifosele retrograde ale saloanelor franțuzești din secolul al XIX-lea, iar pretinsa ireductibilitate a operei literare la contextul social e tresărirea vetustă a unor filfizoni cărora nu le-a fost încă extirpată
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
cinism, un cinism turbat! Te îngrozești la gîndul că aseme-nea tipuri se pot înmulți și căpăta un rol însemnat în viața socială. Însă din personajele literare menționate unul e criminal scăpat din ocnă, apoi prins și reinternat, altul un ciocoiaș scăpătat, care își începe cariera sub protecțiunea ucigașilor și a pungașilor și isprăvește ca un elegant "pește" de lumea mare, al treilea după ce se însoară cu o babă bătrînă șsicț și bogată, amorezată de el, cade sub lovitura unui glonte răzbunător
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
Bari. În anii ce au urmat morții sale, s-au răspândit numeroase legende. Cea mai cunoscută dintre ele este menționată și de Dante Alighieri în „Divina Comedie“ - „Purgatoriul“ (XX, 31-33). Se spune că Sfântul Nicolae, impresionat de rugăciunile unui nobil scăpătat, ce nu-și putea căsători cele trei fiice din cauza sărăciei, a decis să intervină. Două nopți la rând, Sfântul Nicolae a aruncat printr-o fereastră a castelului, ce era veșnic deschisă, un sac cu bani. A treia noapte a găsit
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
-n gheară! Las-o jos, că măcăne... Unu` e Baronu` în zonă, Tică, da` tu pricepi greu și uiți repede, de când cu criza asta parcă ești câine de pripas. Baronu` (Pantilimon Simion, Mon-Mon pentru dușmani și Baronu` pentru prieteni, proxenet scăpătat, alură de fante, alunecos și parșiv, acuzat de trei omoruri, nedovedit în niciunul, săltat numa` pentru curvăsărie, neamule, vorba lui) apucă din nou sticla și trage câteva gâturi zdravene. Mărul lui Adam se mișcă vesel în sus și în jos
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
o demnitate ușor vetustă de altă lume și alte vremuri, când locul era intens animat de călătorii cu vapoarele care veneau și plecau necontenit și nu de turiștii care sosesc acum cu avioanele. E ceva solemn și melancolic, de nobil scăpătat, dar păstrându-și totuși prestanța, în frumusețea acestei Căpitănii singuratice, dincolo de care, în spatele Navigatorului, parcă și el cam trist, începe La Rambla. Prima, adevărata, celebra, căci în această metropolă caroiată și diagonată mai sunt câteva ramble la fel de mărețe, chiar dacă se
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
sîngele / Cu o dîră de nisip ceresc" (Baladă veche). Sau: " Ca vinele la încheietură, sub zăpezi / Ne-au zvîcnit cărările în labirint" (ibidem). Sau: "Cum după o lungă hibernare simțurile-mi / Se desfrînează la un banchet ceresc" (Aievea). Sau: "Zeii scăpătați potcovesc armăsari păgîni" (ibidem). Sau: "Răsufletul meu află funingini de infern" (ibidem). Sau: "țițeiul instinctelor se năpustește / Cu gîturi de berbeci descăpățînați" (ibidem). Sau chiar: În numele adîncului pețesc o icoană / Nervii-țipari sar să vestească nunta" (ibidem). Dar această etapă nu
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
seara, cînd asfințești dincolo de mare și duci și celuilalt tărîm lumină (...) - dar trebuie, asemeni ție, să scapăt (subl. aut., - n.n.), după cum spun oamenii la care am de gînd să mă scoborť. E o trecere spre un Ťdincoloť. ŤAșa început-a scăpătatul lui Zarathustrať". Sub masca faimosului preot din Persia antică, Nietzsche a încercat a se ridica "dincolo de bine și de rău", adică dincolo de reperele poporului de sclavi care ar atenta prin intermediul moralei la condiția aristocrației dominante. O atare concepție întemeiată pe
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
după ce a inventat lumea, cu maimuțăreli sacre pentru cititorul subtil care s-ar prea putea să fie una și aceeași persoană cu domnul malefic cu degete lungi și "împarfumate", pentru care "nu sîntem decît niște dezaxați păduchioși,/ semănători de viitor scăpătat, orbii realităților,/ fățăraie de mortăciuni, suflete viermănoase, gunoi/ care e disperat și plînge" (lucrare sau zidire deghizată...). Și destule alte locuri ale cărții sînt cultivate cu estetica urîtului... Avem a face, prin urmare, cu intruziunea unei demonii. Sub unghi moral
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]