117 matches
-
Fir de nailon sau alte poliamide foarte durabil; fir de poliester foarte durabil Țesături din fire și alte fire separate Monofibră sintetică și panglici, și altele asemenea produse Fibre artificiale Câlți de fibră artificială și celofibră artificială, care nu sunt scărmănate sau pieptănate Fir de vâscoză foarte durabil Țesături din fire artificiale și alte fire separate Monofibră; panglici și altele asemenea produse din textilă artificială Deșeuri din fibre fabricate manual Deșeuri din fibre fabricate manual SUBSECȚIUNEA DH PRODUSE DIN CAUCIUC ȘI
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
ne ocupăm un loc cât mai călduț lângă sufletul ei. Bineînțeles , eu l-am ales pe cel mai bun și mă cuibăream acum în brațele ei și mă răsfățam chicotind și jucându-mă cu Mamy care mă tot ciupea și scarmănă în stilul ei drăgălaș până leșinam amândoi de râs și voie bună. Taty se alesese și el cu un loc destul de intim și îi străluceau ochii acum bucurându-se împreună cu noi de fericirea imensă de a fi împreună toți trei
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430976773.html [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
a fi împreună toți trei A, cum se laudă Mamy cu noi. Dar de povestit,tot nu uităm. Taty, eu stau cuminte aici în brațele Mamey și tu povestești, mă dezmeticisem eu, în sfârșit, după porția zdravăna de iubit și scărmănat pe care Mamy mi-o aplicase cu atâta drag, gingășie și delicatețe că dacă mai dura mult sigur mă propulsa în lumea viselor de dincolo de desenele animate. Păi, nu știu unde am ramas, se amuză și Taty, în culmea fericirii aruncat de
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430976773.html [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
Samara, Înmănușată, cu lorgnon și păr de vată; Cu eleganță-și scutură țigara; Vorbirea calmă, elevată, măsurată. Pe scaun, “centu-dreapta”, tanti Dida, Cu părul ca o noapte fără lună, Obrazul stacojiu cum cărămida, Cu chef de vorbă aprigă, neebună. Și scarmănă, și deapănă, și taie, Și de accord mereu se completează ... Pe-alee trece-un cărucior cu paie Și porumbelul alb le suspectează. Doar câteodată data e incertă, Dar o supun “scrutinului secret”. Un stol de porumbei intră-n alertă Și
DUO, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Duo_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/355915_a_357244]
-
lucrul. Ca pe vremea lui Nică a lui Ștefan a Petrei lucrau și femeile și bărbații. Unii depănau sculurile pe vârtelniță, alții făceau țevi pentru război, alții sculptau furci de tors, fetele și nevestele țeseau. Unele torceau, altele coseau, altele scărmănau lână, altele spărgeau nuca. Se organizau momente umoristice, în drum spre locul unde se ținea șezătoarea la oamenii care știau de glumă, intrau în grajd mutau vaca de la iesle, luau carul și îl urcau pe acoperișul șoprului (șopronului) sau îl
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
are patru labe, dar ce te faci tu, biet om, cu numa' două, fărădecît să te pui pe brînci. Ieșeau șoarecii din borte fără frică, da' cu ochii bleojdiți și îndrăzneală mare, gata să sară la mîță ca s-o scarmene. Se îmbătaseră de la damf, săracii. Pe urmă oamenii au început să pună vin și prin ciubere, prin putini, putinici și putinele, prin hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_s_o_facut_poama.html [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
dus în spate acolo, împreună cu sacul cu bani. Dănilă își cheamă soția și copiii să iasă afară cu blestemele părintești, precizând că acestea sunt ragila și pieptenii pentru câlți. Numeroșii săi copii se năpustesc asupra diavolului și încep să-l scarmene. Creatura rănită și îngrozită fuge, în timp ce Dănilă este lăsat să se bucure de comoară "„până la adânci bătrânețe”". Un rol important în începerea activității literare a lui Ion Creangă l-a avut prietenia cu poetul Mihai Eminescu. Cei doi s-au
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
nedefinit al omului (muritor prin esența lui), cînd Nicolae Bălcescu sau Goetz von Berlichingen. În mod corespunzător, „limita“ era cînd limita interioară a eroului, cînd corporalitatea ca finitudine („natura“), cînd un hotar al istoriei. Dragomir mi-a luat apoi la scărmănat o propoziție de care, țin minte, cel puțin în context, fusesem foarte mîndru cînd o scrisesem: „Gradul maxim de dificultate în depășirea limitei devine, la limită, o limită principial nedepășibilă“. „Ce înțelegi aici prin «dificultate»?, m-a întrebat Dragomir. Piedică
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
folosindu-se tehnica amnarelor. Are două compartimente cu intrări separate: unul pentru porci și unul pentru păsări. Daracul din Vama (zona etnografică Câmpulung Moldovenesc) este o construcție monocelulară care adăpostește două dispozitive tradiționale de prelucrare a lânei: o mașină pentru scărmănat și una pentru foșălăitul final. Acestea sunt acționate (prin intermediul unui sistem de transmisie format din roți și curele din piele) de o roată cu cupe care folosește forța apei. Fântâna din Sadova face parte din categoria fântânilor cu ghizdele și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Tata mai cânta la fluier, avea dor de dans, de joc. La Căminul Cultural erau des programe artistice și mergeam cu multă plăcere“. Țesutul, ucenicie Țesutul făcea parte din îndeletnicirile casnice obișnuite. Fetele pregăteau lâna de la oi, o spălau, o scărmănau. Mama torcea lâna și le învăța pe fete cum se țese, de la preșul obișnuit până la covorul de casă cu model de pe hârtia milimetrică și de la pânza obișnuită până la prosoapele de borangic. Așa că opțiunea pentru Facultatea de Textile a Institutului Politehnic
Agenda2004-49-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283116_a_284445]
-
estetic, are o percepție de artist asupra muncii, bumbacul e sensul vieții și obiect al contemplației: "Începu să-i spună repede, aprinzându-se, cum mai întâi baloturile trec la fărâmițat, pe urmă la bătut, pe urmă iar la bătut, la scărmănat, la curățat, apoi la prima mașină care îl trage într-un fuior gros cât un butoiaș, după aceea în furioare tot mai subțiri, la început cât un trup de om, apoi ca pe picior, apoi cum alte mașini îl împrăștie
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
că, la sfârșitul serii, trebuiau să se despartă și să se reîntoarcă la vechile lor responsabilități. Familii separate și vieți separate. Soți separați, care nu aveau în comun decât nebunia lor. —Of, Hugo. Alice, cu chipul fragilizat de lumina lumânărilor, scărmăna chifla cu mâinile proaspăt manichiurate. —E așa de complicat. Ce-o să ne facem? Gândurile lui Hugo au fugit înapoi, în dormitor. Partida de sex fusese fantastică, dar cel mai minunat fusese faptul că după asta putuse să stea întins în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nici o vizuină. Se simțea speriată și hăituită, de parcă ea ar fi urmat să fie zăgăzuită și gazată. Era și furioasă. Cum de aflaseră cei de la primărie? Probabil că Ruby pălăvrăgise în dreapta și-n stânga. Alex ar fi vrut s-o scarmene zdravăn pe Ruby dar, în chip straniu și rău prevestitor, se pomeni că e incapabilă s-o facă. Se uita fix la Ruby. Aceasta îi răspunsese cu o privire la fel de directă. Și atunci se întâmplase altceva la fel de bizar, de lipsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu buzele strânse, să ne găurim curul cu degetele care de mult voiau să se unească pentru rugăciune. Doamne, Doamne, oamenii. Mda, mda și la urma urmelor am fost desemnat să particip la golirea veselă a sufletelor lor, ca să-i scarmăn, să-i devalizez, să fac cenușă din porcăria dovedită, să gazez... Adică bineînțeles să exorcizez. Doamne, Doamne, oamenii. Scurt și plin de înțelegere a trebuit să-i slujesc și să îmi fac griji pentru ei... În numele Domnului. TATĂL LUI MARIEDL
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ura de clasă („și versul tău să fie fără milă”), conjugată cu „alianța dintre clasa muncitoare și țărănime”, chipul hidos al speculantului, al chiaburului („...vor chiaburi să-ndese-n cota lor/ nisip și grâu hoțește, la grămadă”; „Dar iată-ți scărmănarăm noi cojocul,/ Mineri, strungari, mulțimea de țărani”), mai apoi țăranul mijlocaș în frământarea tonică a aderării la colectiv, miciuriniștii, legumele gigant produse de irigații („Când n-ai să poți ușor, dintre legume,/ O varză s-o ridici c-un singur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
în derizoriu: toamnă „s-a descheiat încet la sâni” și „și-a lățit în țară rană”, „lumina-și îmbracă mănuși”, dimineața „a venit cu strachina de lapte în răsărit”, anunțând „pasărea de cârpa a luminii”, Dumnezeu „stoarce lămâia lunii” și „scarmănă lâna îndrăgostiților supuși” etc. Imaginile - violente, provocatoare - anunță deja un frondeur pornit să dinamiteze vechiul lirism și să îi recupereze fragmentele într-o nouă și cutezătoare poetica. În ansamblul lor, construcțiile poematice de acum închid universuri desensibilizate și flagelate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
ceva tot cu cap și două picioare, dar care cap numai pe umeri nu era, și-a folosit mâinile pentru a-l trimite Într’o lume În care nu mai trebuie să vâneze șoareci și vrăbii, și nici să se scarmene cu alții pentru favorurile pisicuței din vecini... Iar Cristi mi-a spus, În locul scrisorii așteptate de la Grinuț, cuvinte cumplite; chiar și pentru el, zic eu: Omul e singura ființă care ucide degeaba, nu motivat de nevoia hrănirii, cum face chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
auzisem de polobocul cu ragila de cuie În care evreii omoară copiii, spre a le bea sângele” <endnote id="(162, p. 172)"/>. Rag(h)ila (din germanul Raffel) este o unealtă, formată dintr-o scândură cu cuie, cu care se scarmănă cânepa melițată. Se pare că acest model mental a supraviețuit până În zilele noastre, acoperind o zonă etnoculturală mult mai largă decât cea strict românească. Iată, de exemplu, ce credeau țăranii din sudul Poloniei (regiunea Przemy›l) cu doar 10-15 ani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
frunze. Poate pentru că locul, ceva mai jos decât vatra satului, e mai ferit. Ori poate că însăși desimea lor umbroasă i-a protejat. S-au înghesuit unii în alții ca oile atacate de lup, și vântul nu i-a putut scărmăna iar bruma nu i-a putut arde." Trăiască metafora! Dar metafora nici nu dă peste tine să te înădușească. Este foarte frumos. Ce mai e de spus? Și dacă am vorbit despre verile din anii duși, să ne întrebăm unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
la pomi, că vor fi roditori. Gunoiul se cară pe cîmp numai la lună nouă, ca să înnoiască pămîntul și să nu facă viermi. Să nu te piși în gunoaie, că e rău de buboaie. Gunoiul amestecat cu păr, fie de la scărmănat lîna, fie de la tuns, nu se dă afară ducîndu-l cu mătura pînă-n tindă ori pe prispă, că-i rău, ci trebuie să-l dai din casă pe mătură. Gunoiul nu se zvîrle niciodată în fața soarelui, că-i pătezi fața, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să poată dormi mai bine. Cînd ai vreo neînțelegere cu cineva, plătește douăsprezece liturghii pomenindu-i numele lui, că se alege la un fel. Lînă Babele care fură din lîna ce le-o dai de tors pe ceea lume o scarmănă cu dinții. Cine toarce vinerea lînă pe ceea lume va fi căznită cu sucirea gîtului. Logodnă După ce o fată se logodește, atît ea, cît și mă-sa, cu celelalte, de mai are, nu mai torc pînă se face nunta, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-i spun ce prostii Îți trec prin cap! Fiindcă a poftit să-i aduc la cunoștință tot ce e În legă tură cu Adelheid, tot ce face, cum se poartă, ce cred ceilalți, mă rog, tot. Hildebrand tăcu furios, scărmănându-și bărbia cu degetele, ceea ce era semn de mare nemulțumire. Ce scorpie putea fi muierea asta! Rishawa se liniștise ca prin farmec, ascultând cu atenție cuvintele soțului. Ca de obicei Îl făcuse să spună mai mult decât trebuia! — Ptiu, viperă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
-i primea pe toți. Unii intrau imediat În scaunul spovedaniei, pe alții Îi lăsa să aștepte ceasuri, zile Întregi, fie că erau de viță nobilă sau oameni de rând. Auzind toată povestea, bătrânul duce trimise după el. Eremitul răspunse Încruntat, scărmănându-și barba cu degetele lui scheletice, că nu-și poate lăsa sărmanele oițe fără păstor. Cine voia să-l vadă, să se ostenească până la el. Răspunsul Îi fu repetat stăpânului cu frică mare și cu multe cuvinte ocolite, căci furiile
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cheful. Asemenea clăci a mai organizat tata cu sătenii pentru căratul buștenilor din pădurea Berna, când am construit șura și grajdul și când am ridicat o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și cânepă. Fiind două fete, obligația gospodinei era să ne facă zestre: perne, chilotă, scoarțe, țol de lână, sumani, cuverturi, precum și valuri de lăicere și de pânză. De la bal, la cânepă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în clasa a II-a și doamna învățătoare ne-a adus la școală o plapumă foarte veche. A pus-o pe bănci, a rupt mătasea care era numai zdrențe de pe ea și ne-a cerut să scoatem lâna, s-o scărmănăm. Am strâns repede cărțile și caietele în trăistuțe și-am constatat cu părere de rău, că ziua de școală e pierdută. S-a făcut pe bănci o mizerie și-un praf, de au început copii să tușească, care mai de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]