117 matches
-
s-a enervat tare pe noi și ne-a certat: Nu sunteți buni de nimic! Mă duc să aduc ajutoare! Îndată a venit cu elevii clasei a IV-a unde era învățător, soțul dânsei și ne-am înghesuit toți la scărmănat. Ce de lână era peste tot! Doamna, cu gura pe noi, că nu vom pleca acasă, până nu vom termina treaba. Văzând ca nu-i chip de scăpare, m-am sfătuit cu Viorica Nemțoc, prietena mea (în șoaptă) să ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
femeia meseriașului, în dorința ei de modernizare, pretinde să i se spună cucoană și nicidecum jupâneasă, în vreme ce soțul ei - respectuos ierarhiei - se simte stingherit de apelativul domnule, iar o calfă declară în același spirit: „Eu nu sânt domn. Domnii nu scarmănă la lână ca mine. Dacă vrei să mă cinstești, zi-mi Chir Stoiene...“ Formula chir nu satisface în schimb ambițiile unui rachier bogat, care își mărturisește necazul în O soarè la mahala: „trebuie să mă fac boier sau mă mpușc
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
tocmai Își deschisese porțile În preajma zilei de 23 august a anului 1964, dată cu adâncă semnificație În istoriografia comunistă. Dar datoria, bat-o satana Stalin s-o bată, i-a impus multă atenție la citirea unui text din ziarul scărmănat cu atâta scrupulozitate de două ori pe lună: „În articolul intitulat << GÎnduri la o aniversare scumpă>> scris de rectificatoarea Sanda Galan se arată printre altele: <<SÎnt nespus de bucuroasă că mi s-a dat un apartament confortabil și că din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
maldăr, vraf“, rom. scarpă „suprafață înclinată, taluz de pământ, de pietriș etc. care mărginește terasamente, șanțuri, cursuri de apă etc.“ (DEXI), it. scarpa „povârniș, pantă“. A se vedea și carpen „copac în lemn dur“, calup, a curma, a scurma, a scărmăna etc. Prima parte a cuvântului Ar-deal are la fel baza l/r pe care o identificăm în lat. alo „a face să crească“, ara „altar“, vgr. airo „a ridica, a înălța“ etc., de unde rezultă că toponimul în discuție reprezintă dedublarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
regla, 56 a reține, 222 roabă, 56 rod, 48 Roma, 46 rouă, 131 rug, 130 a rumpe, 56 a rupe, 135 ruși, 51 sarmați, 49 sarmi, 52 Sarmisegetusa, 51 sat, 57 său, 242 sân, 242 sârbi, 51 scarpă, 56 a scărmăna, 56 sciți, 49 Sciția, 49 sclavi, 51 a scoate, 194 scoloți, 51 a se screme, 46 a scurma, 46 seamă, 242 seamăn, 242 a seca, 127 secară, 127 secere, 127 secure, 127 a semălui, 242 semen, 242 semeț, 242 serb
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Iustin, și Ionică, născut la 29 septembrie 1958, strungar la Uzina „7 Noiembrie” din Craiova. Maică-mea, Marița, are 87 de ani și tot o mai duce cu viața până în prezent. Cam pierdută și slăbită, dar mai merge pe picioare, scarmănă lână, face grăunțe. Sunt în al patrulea an de pensie și nevastă mea e angajată și ea la un atelier de confecții din satul Călimănești. Și croitoreasă și plăpumăreasă, mai câștigă și ea până aproape de 1000 lei. Ți-am scris
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
îl silește să reintre în ritmul bătăilor de inimă pe care le provoacă. Rima se bălăbănește nonșalant prin tulburarea pricinuită de rege. Rima răvășește și disciplinează deopotrivă. Întregul vers se poate metamorfoza, poate intra în complicitate cu alte versuri. Poți scărmăna rimele, le poți tăinui în mijlocul propozițiilor, adică ascunde în spațiu, și poți să observi cum fac să dispară la loc lucrurile pe care le-au dezvăluit. și le poți da importanță la sfârșit de propoziție, indicând poziția lor, dar fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
acest amestec de șezătoare cu ceea ce numim clacă, fiecare intrând în preocupările oferite de gazdă în asemenea situații. Numai bărbații parcă nu se acomodau cu ideea că și ei trebuie să ia câte o bucată de lână și să o scarmene, că altceva nu aveau de făcut, ar zice cineva, dar ei și-au găsit preocuparea de-a discuta concomitent despre viața satului, a comunei, plasei și la nivel mai înalt. L-au băgat și pe Săndel în asemenea discuții, probabil
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
știu de ce, dar în timpul cât am scris novela mi se părea bună. Îndată ce am sfârșit-o, a început să-mi lipsească această încredere, iar acuma, când eram pe punctul de a o ceti unui cerc de oameni gata să o scarmene fără milă, mi se părea proastă, oribilă, și, dacă nu mi-ar fi fost rușine, aș fi rupt-o în bucăți și eu însumi aș fi rupt-o de fugă pentru a nu mai călca în "Junimea". Dar, se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
economie, neamestecul statului însemnând să lași mână liberă voluntarismului, se poate, dar atunci se poate pune întrebarea dacă mai este necesar statul. Atunci va trebui să privatizăm administrația, organismele care împart pomenile, numite eufemistic subvenții, lăsăm numai partidele să se scarmene pentru ce este de jumulit în țară. Justiție nu ne mai trebuie, în loc de învățământ trebuie un oficiu privat de eliberat diplome, după cât plătește fiecare, la sănătate s-o plătească fiecare, fără s-o mai plătească statul și, încolo, Dumnezeu cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
condiții (pâraie cu debit mai mare) ca o piuă să funcționeze tot timpul sezonului cald, când nu îngheța apa. Portul bărbaților din Lunca - sumane negre - impunea pregătirea stofei de lână la piuă. Până să ajungă stofă, lâna trebuia dată la scărmănat, operație care se făcea manual sau cu o mașină specială. O asemenea mașină de scărmănat a avut preotul Ion Păvăluță, instalată într-o sală de clasă a școlii vechi, făcută în 1888-1889. După al doilea război mondial a mai avut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chiar și la veceu... Măi Petre, îi zic, ce ai de ești furios? M-a chemat șeful Serviciului tehnic, să trec pe la el ca să mergem împreună la directorul general. De ce? îl întreb. Habar n-am. Probabil vrea generalul să mă scarmene că prea mă ocup de știință în loc să dau o mînă de ajutor la realizarea producției. Ți-am spus ce-am pățit cu vechiul director general, cînd începuse el campania aceea anti-inventatori, cînd nu știa decît un singur cuvînt: "producție", cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Vrei să spui că jungla citadină a Încetat să mai fie o metaforă? Îmi râcâie nervii păsările astea verzi, gălăgioase, de la tropice. Zăpada nu le dă gata? - Se pare că nu. Nimic nu le dădea gata. Păsările verzi, zgomotoase, care scărmănau frunzele și se ciorovăiau, Înfulecând boabele roșii, Îi rețineau atenția lui Ravelstein mai mult decât m‑aș fi așteptat. Pe el, viața naturii Îl interesa prea puțin. Numai ființele umane Îi absorbeau interesul. A‑ți irosi gândurile cu iarba, frunzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
inventiv și calitățile sale inovatoare le-a moștenit de la tatăl său, care era un bun mecanic și fără studii speciale: a pornit la arat primul tractor „Universal” venit în sat; a pus în funcțiune prima fabrică din Lunca Prutului pentru scărmănat lâna; primul separator de procesat laptele în smântână etc. Încă din copilărie manifesta o curiozitate deosebită pentru tehnică. De fiecare dată, când tatăl său repara tractorul, el îl asista cu interes, străduindu-se să îi prindă orice mișcare. Era elev
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
televiziune". Vasăzică și Cioran și Nae Ionescu și Mircea Eliade! Iar pentru că "ceartă" să fie și pitoreasca ("Când vorbesc despre ăceartaă cu Cioran nu vreau să-mi ascund ipocrizia: eu l-aș ăcertaă pe el. E chiar o ceartă. Ne scărmănam cât putem"), ea e ănzestrată cu tot tacâmul. Nu se servește doar de citate, speculații, demonstrații, rețineri teoretice ori doar umorale, ironii, sarcasme, ci și de un ton familiar, de intonații care, cel putin aparent, contrazic "limbajul ănalt", de facto
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
ce trebuia să găzduiască daracele românului. Lupi și carde... de muzeu Procesul tehnologic, pe foarte scurt. Unu. Lupul este o mașină de lupuit, cu dinți ca de lup, care rupe lâna în bucăți foarte mărunte. Doi. Lâna mărunțită este apoi scărmănată de către un darac, zis și card, după care se înfășoară pe un tambur ce face din ea un caer. Trei. Caerul trece din nou printre niște dinți de lup, e ruptă din nou și e făcută puf. Puful ajunge la
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
personalitate sunt reprezentativi pentru categorii de gândire. De aceea, ei nu tranzacționează. Pentru ei, este sau așa, sau așa. Vorba lui Sorin Lavric, „bunul-simț e atributul minții sănătoase și mediocre”, ceea ce, în treacăt fie spus, explică de ce m-a cam scărmănat. Cum stau lucrurile când mintea mediocră știe că e mediocră, asta m-ar interesa să mai știu. Citesc uneori cărți românești de proză actuală, mult lăudate, care mă dezamăgesc. Dacă am dreptate, reiese cum criticii de întâmpinare acordă un bonus
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4271_a_5596]
-
asta-ntreagă: netto, brutto, Cu tot tacâmul, Doamne, n-am umplut-o; De fapt, am pus într-însa mai nimic: Vreo poezică, niscai sticle goale, Pesmeți, trăscău, iluzii, angarale, Tranchilizante, ceapă, tiriplic... Viața asta,-n dor de șugubine, M-a scărmănat în chip și fel pre mine, Bușindu-mă adesea-n vreun podmol, însă am fost, la rândul meu, înstare Să-mi readun tendoanele-n picioare Și, oțărât, din smârcuri să mă scol. Viața asta, dreasă-n elegie, Ursită fost-a
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
a nebuniei P.S.D. nu sunt, până în clipa de față, adecvate. La Timișoara a avut loc un marș al ziariștilor — impresionant, e drept —, dar care i-a făcut, probabil, pe pesedei să zâmbească mânzește: „I-auzi, noi nici nu i-am scărmănat ca lumea, că s-au și prezentat să-și depună pixurile! Adică să se declare învinși!” În această lume pervertită, orice simbol poate fi repede convertit în contrariul său. Ca dovadă, unii lideri P.S.D. au luat-o înaintea ziariștilor, plângându
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
dar bune și astea... Apoi, sub oblăduirea întunericului, dar și sub lumina reflectoarelor sau în lumina zilei, că nu mai contează, ,luptă si dăi, si luptă"... Așa cum este adevărat că, acum bârfitoarele nu mai șușotesc despre cutare că s-a scărmănat cu nu-știu-care pentru o ,aia" sau un ,ăla", că unul a băgat furcoiul în altul, nuuuu! Acum bătăliile se transmit direct la televiziune, pe stadion, acolo unde... - Mă, îmi zice Haralampy, după ce a văzut meciurile Rapid-Steaua și Farul-Rapid, îți garantez
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
fost lăsat pe dinafara canonului literar și se canonește acum să "recupereze"; văzînd că n-are șanse cu criticii șaizeciști, bănuiți a fi făcut canonul actual fără oniricul numărul unu, D.Ț. se pune bine cu optzeciștii (după ce i-a scărmănat), în speranța că ei, cel puțin, nu-l vor uita, cînd le va veni vremea să schimbe canonul. Atîta milogeală îi aduce aminte Cronicarului de o vorbă spusă la supărare de regretabilul E. Barbu, cînd cu plagiatul din Incognito: nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
să-l însoare și pe ăl mic... Baba îi găsise una, dinainte. Dar, te pui cu tânăra generație?... Mezinul, băiat îndrăzneț, ia pe seama lui însurătoarea și într-o zi, vine cu una de mână: mamă, ne-am luat" Baba se scarmănă de cap, dă la deal, dă la vale, da^n-are ce face." A treia noră, cea mică, nu ne este descrisă, însă caracterul ei va reieși cu vârf și îndesat ca din acțiunea oricărui bun roman. Independență totală și
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
dimensiune, foști și viitori consilieri, editorialiști, regretatul Brucan a fost, o vreme, decanul lor - formatori de opinie, asemănătorii acelor maiștri cofetari care construiesc catedrale din frișcă, statui din glazură, cascade din ciocolată. Spre deosebire de bărbații politici pe care de zor îi scarmănă, ei nu greșesc niciodată. în acea politică în care trebuie să mulțumești adversarului că te face hoț, în vocabularul de zdrențe al ușii cortului. Unde șeful executivului aruncă săgeți adversarului din Japonia, Laponia, din naveta spațială, dacă nu din patul
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
-o și tâmpita de soră-sa, care a întrebat-o de față cu bârfitoarea profesionistă a scării: - Parmi, dragă, ce-ți mai face belitu' ăla de sindicalist? E nebună și asta!, exclamase în gând Parmenia, dar bravase: - Dracu' să-l scarmene! Scuze, madam vecină... - Da' ce ai, soro? L-ai prins cu flagrantu' gol?, s-a minunat întrebătoarea. - M-a inervat unu', dragă! Un jegos cu barbă flendurită care se tot gudura pe lângă mine la expoziție... Și le-a povestit toată
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
paie. Uite-așa precum o vezi, Are tot patru picioare; Numai cap și coadă n-are Și nici nu ne face iezi. Limbă lungă, fără gură, Dar bună la tăietură. Capra de tăiat lemne Cu fuiorul seamănă, Iar Grivei o scarmănă. Eu atâta vă arăt, Parcă n-aș avea cuvinte: Ca să meargă înainte, Merge numai îndărăt. Grațioasă ca o zână, E ca o mireasă parcă; E făcută din smântână Si plutește ca o barcă. După ce-a... născut un ou, Face
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]