117 matches
-
mîini/ și trec vapoarele și planetele” (Ion Vinea, „Tuzla“) „Se întorc pescarii cu stelele apelor/ împart bucate săracilor, înșiră mătănii orbilor/.../ deschide-te fereastră — prin urmare/ și ieși noapte din odaie ca din piersică sîmburul,/ ca preotul din biserică,/ Dumnezeu scarmănă luna îndrăgostiților supuși/.../—hai în parcul comunal/ pînă o cînta cocoșul/ să se scandalizeze orașul (...) să plecăm, să plecăm” (Tristan Tzara, „Înserează“). Ambele poeme (cel al lui Tzara compus la Mangalia) par a fi rodul unui „concurs” poetic între cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
om Dacă nu știi să fii pom! Leagănă... Leagănă-mă, leagănă... Cu ochii mă farmecă, Dăruiește-mi visele Și-alină-mi durerile. Deschide ferestrele, Să văd iarăși zările, Să intre în casă vântul, Să îmi răcorească gândul. Leagănă-mă, leagănă... Caierul tu scarmănă, Răsucește firul vieții Pe cărarea dimineții. Spune-mi iar poveștile Până răsar zorile, Alintă-mă cu-n sărut Să nu pot să te mai uit! Leagănă-mă, leagănă... Gândurile-mi vindecă, Luminează crucea nopții, Alungă norii tristeții! Leagănă-mă, leagănă
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
o regulă a lor: nu omoară polițiști. Mă căcam împrăștiat la gândul că or să mă omoare oricum, așa că atunci când am auzit că spărgătorii de la Boulevard-Citizens au fugit și cu o parte din banii lui Benny, i-am luat la scărmănat pe ciripitori până mi l-au dat pe tavă pe Bobby De Witt. I l-am dus mai întâi lui Benny. Mâna lui dreaptă l-a convins să nu-l linșeze, așa că le-am dat pontul celor de la secția Hollywood
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
să le cunoască pe fiicele lui Laban. A dus-o pe Rahela la fântâna unde se cunoscuseră și i-a dat un inel cu lapislazuli pe care ea l-a purtat apoi până în ziua morții. A găsit-o pe Lea scărmănând lâna și fără să scoată o vorbă i-a dat trei brățări meșteșugite de aur. Zilpei i-a dăruit un vas cu forma zeiței Anath, care-și turna vin printre cei doi sâni. A pus o traistă cu sare la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
să stau în drept de vatră, S-aud cânii sub garduri că schiaună și latră, Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești, Să cuget basme mândre, poetice povești. Pe jos să șadă fete pe țolul așternut, Să scarmene cu mâna lâna, cu gura glume, iar eu s-ascult pe gânduri, și să mă uit de lume, Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud. Orlogiul să sune - un greer amorțit - Și cald să treacă focul prin vinele-mi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
funde și cojocele de postav. Nici nu se uitau. Nu erau de nasul lor asemenea cățele lățoase! Privirile animalelor sătule treceau peste capul mândru al câinelui lui Gogu, care pândea ceasuri întregi în fața grilajului cenușiu. Ce le-ar mai fi scărmănat jigodia! Ieșeau servitoarele stăpânilor și îi alungau cu pietroaie. Ceata fugea schelălăind. Asta era vara. 210 Când începeau ploile, se îmblînzeau și își găseau loc prin magazii. Iarna tremurau sub porți și se jigăreau de nemmcare. Mai înfuleca vreunul câte
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
soseau pisicile ceferiștilor, negre și lunguiețe, cu ochii galbeni, lucind pe sub streșini. Ocoleau curțile adinei și întunecate, suiau prăjinile puse Ungă coșuri și, de acolo, peste burlane, cădeau în podurile pline de praf. Cotoii se întîlneau sub căpriori și se scărmănau. Lupta era crâncenă. Se ascundeau în întuneric pîndindu-se și, pe neașteptate, se aruncau unul asupra altuia, sfîșiindu-și blănile cu ghearele. Tavanele de lut și bălegar duduiau sub ei. Cumplite nopți! Cădeau ploile de martie și tot nu se astâmpărau. În
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
au arătat deloc interesați de hainele ori bagajele celor doi o servietă diplomat și o geantă , n-au furat nimic, nici măcar un nasture, nasturele lipsă declarat la poliție zburase prin tracțiune, totul indica faptul că nu doreau decît să-i scarmene pe români. Scena a durat cam cinci, șase minute, fiind privită cu multă Însuflețire de la ferestrele gării de-un impiegat voinic și mai multe funcționare recent coafate. După ce atacatorii au plecat la treburile lor, tinerii Îmbătrîniți s-au Îndreptat năuci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ca dracu’. De fapt nu mai doare chiar așa ceva. S-a cicatrizat. Are o cicatrice groasă și bună. — Povestește-mi, te rog. Dacă zici că-i ca o cicatrice, și nu ca o coajă, n-o să te doară s-o scarmeni, nu? Nu, fata mea. PĂi, pe-atunci eram un tip foarte organizat - Îmi țineam manuscrisele Într-o cutie de carton, În alta le aveam pe cele bătute la mașină și În alta aveam copii la indigo. BĂnuiesc că de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să stau, în drept de vatră, S-aud cîinii sub garduri că scheaună și latră, Jăraticul că-l potol, să-l sfarm cu lunge clești, Să cuget basme mîndre, poetice povești. Pe jos să șadă fete, pe țolul așternut, Să scarmene cu mîna lîna, cu gura glume, Iar eu s-ascult pe gînduri și să mă uit de lume, Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud."124 Se știe, de la fratele său, Matei, că basmul Călin Nebunul a fost auzit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aceeași perioadă de timp și prin aceleași locuri cetele de sciți și geți din spațiul carpato-caspic s-ar fi pornit din nordul întunecat ca un puhoi mînat de năluci și au ajuns pînă în țara faraonului pe care l-au scărmănat rău. Pentru acest secol se face prima menționare a geților și sciților care în preumblările lor prădalnice peste ținuturile fără margini au ajuns și în Egipt unde un fa-raon i-a așteptat cu sabie și ghioagă. Evenimentul este amintit de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din toate satele din jur. Poziția centrală a Ludoșului față de celelalte sate din regiune i-a permis să-și construiască o întreagă rețea comercială și meșteșugărească (Muntean, 1993). În Ludoș au existat de asemenea două mori, ateliere de fierărie, de scărmănat lâna, cazane de fiert rachiu și tâmplari, măcelari, pantofari, cojocari. 2.2.6 Arhitectura Până la începutul secolului trecut casele erau construite din bârne și pământ amestecat cu paie, acoperișul fiind de asemenea din paie. În funcție de perioada construirii lor, se disting
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
S. Singher (1908); fabrici de produse chimice (4) - frații Brüll, Gheorghe Florescu, „Saturn”A. Adelstein (1922; Șerbănești) și „Unirea”Mendel Brüll, Leon Zeilicovici; fabrică de săpun - I. Horky; fabrici de perii și pensule (2) - „România” și „Munca” S. A.; fabrică de scărmănat lâna - Avram Gheller; fabrici de tăbăcărie (9) - Herman Abramovici (1916), S. Ch. Brill & N. Grinberg (1898), S. Filderman (1886), Ozias Herșcovici (1919), L. O. Klein (1880), H. Perlberger, Aizic Herman, I. Ettinger și D. Hirsch Grünberg; fabrici de tricotaje (6
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
femeilor sau a copiilor; „fumul scos de mașina de vapori se răspândește la vecini și chiar la spital”; numărul total al muncitorilor - 5; la fabrica de sumane „N. Moga” (din strada BacăuPiatra) - fabrica are 2 localuri: una pentru mașinile de scărmănat și tors; alta pentru mașina de țesut; numărul total al muncitorilor - 9, dintre care 6 sunt fete cu vârsta cuprinsă între 13 și 20 de ani; la tăbăcăria lui H. D. Abramovici (din strada Fabriciloră - nu sunt medicamente în depozit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
chiar în clipa asta îmi crește, căldura îl face desigur să crească... Dar nu, e ca iarba de rînd care crește oriunde, chiar și în crăpăturile acoperite cu pămînt, ale ghețurilor din Groenlanda sau în lava Vezuviului. Ce-o mai scarmănă vîntul! Din pricina lui, firele astea de păr îmi biciuiesc fruntea, așa cum zdrențele unor vele rupte biciuiesc corabia de care se-agață. Un vînt murdar, care a trecut, desigur, prin coridoarele și celulele unor închisori și prin sălile unor spitale și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trăsături aparte datorită necesității, în țări aflate la latitudini mai nordice decât Turcia, de a conserva legumele peste iarnă. Elena Niculiță-Voronca mai pomenește o rețetă, din nefericire astăzi dispărută: „Vinograda se face din pui fript la frigare, apoi carnea se scarmănă și, așezând pe farfurie o dungă de carne, alta de albuș fiert tocat mărunt, alta iar de carne, a treia de altceva, precum măsline, gălbenuș, sfecle mărunte, capere etc., are un aspect foarte plăcut. Deasupra se toarnă oțet și untdelemn
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care suferi pentr-un vers Și arzi scriind literatură! E drumu-nainte-ți. Ai de mers. Fii timpului de azi, măsură. Ți-e alta suferința trează? ... A, spui că vor să te doboare? Cutare nici nu te citează? Prea rău te-a scărmănat cutare?(...) Nu sta cu fruntea abătută. Știu, calde critici juste, deci Și-acelea mult mai mult ajută... Nu-s juste criticile reci. Tu-mi spui că unora, săracii, Li-i vorba rece ca securea. Așa vor, retezând copacii, Să vadă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]