32 matches
-
elevate, obținute prin această tehnică: mănuși, pardesie, rochițe, veste, broșe, inele, coliere, cât și produse din mătase naturală și bumbac: bluze, ponci, șaluri. Alis Gabriela produce și comercializează bijuterii, magneți și brelocuri obținute din lână filțuită, adică lână netoarsă, tunsă, scărmănată, decolorată, vopsită cu ceaiuri, frunze de nuc, de ceapă, vopsea de ouă. Cu un ac i se dă forma dorită, realizându-se, de fapt, un fel de sculptură în lână. Firma Hand Made for Fun by Cristina expune obiecte plăcute
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
charta, alta-i vrerea Și muniția e lipsă Dacă ne-a lipsit puterea Să ieșim dintr-o elipsă! Fiecare pentru sine Dar niciunul pentru toți Dacă furtul cade bine Și la paznici și la hoți! Câte bețe pe spinare Pentru scărmănat cojocul Ne promise zâna care Ne-a făcut să-ndrăgim jocul? Toate astea laolaltă Și-altele ascunse încă Ne-au adus cu plugu-n baltă Și țânțarii ne mănâncă Cine vina și ponosul S-ar grăbi să ni le poarte? Dacă
BATE VÂNT, SE FACE RECE de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bate_vant_se_face_rece_.html [Corola-blog/BlogPost/355701_a_357030]
-
un copac, Râzând de cele ce vedea, / De dracul care pătimea În labele lui moș Ursilă. / „Așa, așa!” - zise Dănilă. „N-ai căutat, dar ai găsit / Și tare bine-ai nimerit!” Cu mare greu, dracu-a scăpat / De moș Ursilă, scărmănat, Zdravăn bătut și smotocit. / Ieșind afară, a grăit Către Dănilă: „De-ai știut / Ce unchi rău ai, cum ai putut Ca să mă pui să lupt cu el?” / „Da’ ce? Nu ți-a plăcut defel?” - La întrebat Dănilă-ndată. / „Dacă mai vrei
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
de hac! Copiii toți au năvălit / Pe drac și-atât l-au chinuit, Încât sărmanul a țipat / Parcă cu ceară l-au picat. L-au chinuit pe Sarsailă / Exact pe placul lui Dănilă, Încât atunci când a scăpat / Și hârșcâit și scărmănat, Fugit-a cât putu de tare / Să scape de așa chin mare. Nici banii nu i-a mai luat / Ci a fugit înspăimântat Mânat doar de un singur gând: Să scape-ntreg, cât mai curând! Apoi, Dănilă Prepeleac / Găsindu-i
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
din satele apropiate precum Pojejena, Sichevița în zilele de târg de la Moldova Nouă. Pentru cămășile din acele vremuri se urma un proces de prelucrare specific. Vorbind despre prelucrarea lânii, se urma un îndelung proces pornind de la spălarea în apele Dunării, scărmănatul manual, sau care aveau o cantitate mai mare o duceau la darac, care era numai la Pojejena sau Sichevița. Torsul lânii însă era manual și dădea mult de lucru în mod special fetelor tinere. Când firul obținut din lână era
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_categorii_de_meseriasi_din_coronin_mihai_leonte_1351406716.html [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
fibre, altele decât cele artificiale sau sintetice și se referă strict la stadiul anterior procesului de toarcere, incluzând aici și resturile; de asemenea - în cazul în care nu există excepții - termenul "fibre naturale" include și fibrele care au fost dărăcite, scărmănate sau prelucrate în orice alt fel, înainte de a fi toarse. 4.2. Termenul "fibre naturale" include părul de cal la pct. 0503), mătasea la pct. 5002) și 5003), precum și fibre lemnoase, blana de animale calitativă și mai puțin calitativă, de la
jrc2629as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87783_a_88570]
-
firul sintetic care nu îndeplinește regulile referitoare la origine (reguli ce pretind fabricarea din materiale chimice sau pastă textilă), sau fir țesut care nu îndeplinește regulile originii (ce pretind ca fabricarea să se facă din fibre naturale, ne dărăcite, ne scărmănate sau altfel pregătite pentru tors), sau o combinație a celor două poate fi folosită până la greutatea de 10% din țesături. Exemplu: O țesătură textilă de la pct. nr. 5802, făcută din fir de bumbac de la pct. 5205 și țesătură din bumbac
jrc2629as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87783_a_88570]
-
găitane. Persoanele care se ocupau cu fabricarea de sumane se numeau sumănari. Procesul de fabricare a sumanelor era lung și necesita mai multe operațiuni. După tunderea oilor, lâna rezultată de la acestea trece prin mai multe faze de prelucrare: spălat, uscat, scărmănat și dărăcit, în urma cărora se obține lâna pentru tors și canura (fibre sau resturi de fire de lână rămase în dinții pieptenului), aceasta din urmă fiind folosită la confecționarea plăpumilor. Lână care este făcută caiere este toarsă de gospodine, fiind
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
nopțile aici, pe canapeaua din biroul său, act pe care îl blestema adesea pentru că se întîmplă doar altora, "pînă și animalelor, ori insectelor mie nu!", plîngînd de multe ori cu fruntea înfundată în perna mică, meschină aproape, făcută din cîrpe scărmănate, deși ar fi putut oricînd să aducă una mare și pufoasă de acasă, din dormitorul ei. S-a bucurat imens că bărbatul de alături știe să-i respecte momentul de acalmie și a stat nemișcată, privind cu îndîrjire pendula veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fiind bătută cu maiul de rufe și întinsă pe iarbă la uscat. Pregătirea lânii pentru țesut sau împletit presupunea procedee mai simple. După tunsul oilor, aceasta se spăla în mai multe ape la pârâu și se punea la uscat. După scărmănatul cu mâna, se dădea la cheptinii țigănești și la fușalăi pentru a separa părul de canură 1 și de miezurică 2. Părul, având fibra lungă și rezistentă, se torcea subțire și apoi se răsucea, fiind folosit ca urzeală. Canura și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Similar: bijoc, aprod, lacrimă, mătreață Pulan = bastonul de cauciuc al gardienilor Radio tam-tam = deținut informator. Similar: antenă, barabanc, castor, limbă, papagal, turnesol, țînțar, privighetoare Răcan = deținut tînăr, aflat la prima condamnare. Similar: boboc, carantină Rechin = deținut recidivist. Similar: cobră, reptilă Scărmănat = act sexual. Similar: amoc, tras, a-și da în coapse, gagicăreală, tumbă, jbanț, a se da huța, nuntă, îmbucare, a bate untul, călare, a cînta la drîmbă, zbenguit, remaiat, descîntec, răsturnat, a face plinul, a cădea la așternut, la drum
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
momentul de față ea a fost înlocuită cu firele sintetice care au detronat și cânepa și inul. Lâna tunsă în cursul verii de pe oile din satele comunei era spălată la treucile de pe lângă izvoarele curgătoare sau pe malul Bașeului, uscată apoi scărmănată, dată prin piepteni, toarsă la furcă și apoi folosită în culoare naturală sau vopsită. Aceste articole împletite erau destul de călduroase, deși nu erau prea elegante. Ciorapii lungi și groși de lână se purtau și vara, cei care-i purtau afirmând
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
îi adună și-i fac stivă... Printre copaci, în zornăit de lanțuri, se scurge, abia târșind picioarele, un lung șir de prinși mânați din urmă cu harapnicul. Se apropie vitejii boieri ai Măriei sale clefăind prin clisa mocirloasă, cam sângerați, cam scărmănați, cu platoșele, cu scuturile stâlcite, dar altfel veseli, gălăgioși, bucuroși de izbândă, bucuroși de viață. Pășesc cu grijă să nu calce vreun mort, moldovan au turc. Vorbesc toți odată, cu aprindere, cu patimă, retrăind bătălia: Priceput-ai cum i-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de 704 exponate din domeniile: arheologie, istorie, etnografie și arheologie industrială. Sălile ce expun piese istorico-arheologie sunt axate pe istorie locală, din zona orașului Buhuși. În celelalte săli sunt reprezentate aspecte privind istoria țesutului și postăvăritului, fiind expuse: darac de scărmănat lână, mici subansamble, război de țesut, meliță, roți de tors, cataloage cu mostre de stofe, costume naționale, ștergare, o reconstituire a unui război de țesut neolitic etc. Această expoziție valorifică tradiția industriei țesutului și postăvăritului din Buhuși, unde există unul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
când nu îngheța apa. Portul bărbaților din Lunca - sumane negre - impunea pregătirea stofei de lână la piuă. Până să ajungă stofă, lâna trebuia dată la scărmănat, operație care se făcea manual sau cu o mașină specială. O asemenea mașină de scărmănat a avut preotul Ion Păvăluță, instalată într-o sală de clasă a școlii vechi, făcută în 1888-1889. După al doilea război mondial a mai avut scărmănătoare de lân plutonierul în rezervă Ion D. Bârgăoanu, ginerele lui Toader Ignătescu (Chifan) 3
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
până primăvara, se instala războiul de țesut; în altele - majoritatea - stativele erau instalate în camera de zi, bună pentru toate. Nici prelucrarea lânii nu era ușoară. Lâna de pe oaie era spălată în mai multe ape, se usca pe gard, urma scărmănatul, despărțitul firelor bătute, apoi era foșalată, se făceau caiere și se torceau. În unele zone erau „mașini” de scărmănat și foșalat, de tors, dar în Filipeni nu se cunoșteau și era prea complicat. Din foșalatul lânii, rezultau firele groase, aspre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toate. Nici prelucrarea lânii nu era ușoară. Lâna de pe oaie era spălată în mai multe ape, se usca pe gard, urma scărmănatul, despărțitul firelor bătute, apoi era foșalată, se făceau caiere și se torceau. În unele zone erau „mașini” de scărmănat și foșalat, de tors, dar în Filipeni nu se cunoșteau și era prea complicat. Din foșalatul lânii, rezultau firele groase, aspre, părul, care era torsă și se foloseau ca fire de urzeală, iar în absența acesteia, se folosea urzeală de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
produce firul dublu. Patru. Înfășurat pe o țeavă, firul simplu sau dublu devine scul. Adrian are trei darace fabricate prin secolul al XIX-lea. Cadrul unei asemenea minunății este făcut din lemn de cireș. Relativ noi sunt doar tamburii de scărmănat lână, făcuți din pâslă și sute de mii de capete de sârmulițe oțelite.
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
face, pe cît poate, ordine în concepte. Întîmpinările lui, cu deosebire cea adresată lui Lovinescu, merită parcurse ca documente ale unei vremi cînd adversarii (de păreri) se citeau și aveau gentilețea sau, poate, onestitatea, de-a se pune în pielea (scărmănată...) a inamicului literar, fie și ca să dea mai multă suculență ironiei. Oricum, între a da citate la întîmplare - sau nu... - și a avea răbdarea să tragi o idee dintr-o carte și o poziție dintr-o operă, pe care să
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
târcoale lăzilor de gunoi. O iau la goană de câte ori dă colțul un câine, chiar dacă nu se uită la ele. Inmulțirea peste măsură a câinilor "comunitari" a redus patrupedele rivale la umilința retractilă. Blana lor, tărcată sau neagră, e scurtă și scărmănată. Se furișează pe scările blocurilor, miaună prin curțile interioare, așteaptă la uși care nu se deschid". Năpăstuirea (și umilirea) pisicilor din București, deplânsă în Dilema veche de istoricul Andrei Pippidi, ne pare a fi încă un simptom al afundării noastre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
Nu știu pisică să se joace, încîntată, cu un ghem de mătase. Pesemne că, foșnitor și alunecos ca ele, borangicul le sperie. Totuși, nici o mîță, cît ar fi de plictisită, nu rezistă la canafi. Le atrage, adică, firul despărțit și scărmănat. Cam la fel funcționează, atunci cînd prind prilejul, instinctele de felină ale cititorilor de poezie. Pentru ei, antologia este, într-un fel, un pericol: festonul unui șal de moar și ultima sentință din legămîntul de loialitate. Ceva care impune și
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
aclimatizări, deturnări, răsturnări, îndreptări, cu atât termenul a scăpat de sub control, s-a fofilat tot mai subtil, uneori ofilindu-se aidoma unei plante plăpînde, alteori crescînd ca o buruiană viguroasă. Dacă în literatură și artele plastice postmodernismul a fost frecvent scărmănat, tors, împletit și despletit, în muzică puțini au fost cei ce s-au încumetat să-i recolteze probe întru determinarea vitezei ori a concentrației de colesterol, lipide sau glucide. Printre acei puțini, un nume, sunt convins, va fi de referință
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
Care crește-n cucuruz, Poate chiar cu un harbuz Uite-așa de dolofan. Nu mă întrebați pe mine, Fotbaliștii știu mai bine, Că doar dânșii, bunăoară, Trag și peste, trag și-n bară. Unii par ca din bumbac, Alții - lână scărmănată; Se întâmplă câteodată Că în ploaie se prefac. Uneori, în câte-o noapte, Întunericul sporește, Iar când oamenii se scoală, Toată lumea se uimește: Peste oala cea cu smoală S-a vărsat una cu lapte. Fie mari sau fie mici, Preferați
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
în care să facem cunoștință? Ia uite că pleacă putorile, zice Curistul trăgînd cu ochiul afară prin deschizătura de la ieșirea depozitului, pesemne le-au venit colegele de noapte și noi nici n-am băgat de seamă din cauză că eram ocupați cu scărmănatul lenjeriilor. Măsoară-ți cuvintele dacă nu vrei să-ți aduni dinții de pe jos, îl avertizează Roja. Greșit, spune Părințelul, aici nu se lucrează decît în două schimburi. Și acum, le face Roja semn să și țină gura, să nu-mi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Pârvu Mutu, că vrea să-l ducă și la Brâncoveni, spuse Stanca. Noroc că Bălașa scânci în leagănul ei și Manda se repezi să ia fetița, giugiulind-o cu glas tare, așa că nu se auziră chicotelile din grămada de lână scărmănată și nici cum își dregea glasul maica mare, care după o pauză reluă firul vorbei. Ascultă, tu, Stanco, aud că bărbatul tău cam chefuiește seara cu tovarășii de vânătoare sau de alte treburi. Toate femeile amuțiră. Maria se opri mirată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]