11 matches
-
XVI. ÎN GENUNCHI, PE GENUNCHI SAU CAPRĂ, de Dona Tudor, publicat în Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011. Sus de tot, în capul trebii, pe mai marii țării îi mănâncă pe unde îi apucă și-și trag toți o scărmăneala de le merg fulgii. Risipă de cuvinte este un dușman, că nu degeaba se spune "dacă tăceai, filosof rămâneai". Nedorind niciunul să rămână în dicționarul înțelepților, vorbăria lor e un dezmăț de cuvinte. Datul cu presupusul e diplomă de calificare
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
socotesc, împart, le tot rămâne cu rest, dar în batistă cu nod, nu mai zornăie bănuții. Citește mai mult Sus de tot, în capul trebii, pe mai marii țării îi mănâncă pe unde îi apucă și-și trag toți o scărmăneala de le merg fulgii.Risipa de cuvinte este un dușman, că nu degeaba se spune "dacă tăceai, filosof rămâneai".Nedorind niciunul să rămână în dicționarul înțelepților, vorbăria lor e un dezmăț de cuvinte.Datul cu presupusul e diplomă de calificare
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
pe parteneră, făcând-o de „tot râsul”în fața publicului. Pe când ea, blondă, frumoasă, delicată, ca un fir, cu un glas firav, ridicat treptat în timbrul revoltei feminine, apte să se preschimbe în uragan, îi restituia lui Jean Constantin câte o scărmăneală care îl incita și mai tare...! ...Și uite-așa se dospea coca pâinii comicului cel mai bun, crescut din sămânța scandalului pe care îl iscau două personaje de pomină. Jean Constantin și Oltița Chirilă deveniseră o formulă de scenă ca
OLTIŢA CHIRILĂ. SĂRIM ÎNTR-O EPOCĂ FĂRĂ ARTA SPECTACOLULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Oltita_chirila_sarim_intr_aurel_v_zgheran_1389864112.html [Corola-blog/BlogPost/342097_a_343426]
-
dăm ca babele dintr-una într-alta, ce pleacă cu găleata să aducă apă de la puț, însă uită să mai vină, stând la povești cu suratele, de se arde și mămăliga pe sobă. Nu de puține ori se lăsa cu „scărmăneală” între noi, băieții, din cauza acelei codane, asemănându-ne cu cocoșii înfoiați în pene, arțăgoși, puși pe harță și bătaie, ori de câte ori vreun pretendent țanțoș și plin de îngâmfare, înainta cu îndrăzneală, spre colțul cu pricina. Ca să ajung la șezătoarea din Găujani
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1479646365.html [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
PE GENUNCHI SAU CAPRĂ Autor: Dona Tudor Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sus de tot, în capul trebii, pe mai marii țării îi mănâncă pe unde îi apucă și-și trag toți o scărmăneală de le merg fulgii. Risipa de cuvinte este un dușman, că nu degeaba se spune "dacă tăceai, filosof rămâneai". Nedorind niciunul să rămână în dicționarul înțelepților, vorbăria lor e un dezmăț de cuvinte. Datul cu presupusul e diploma de calificare
IN GENUNCHI, PE GENUNCHI SAU CAPRĂ de DONA TUDOR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_genunchi_pe_genunchi_sau_capra.html [Corola-blog/BlogPost/358776_a_360105]
-
ultima suflare: "Pentru Moldova și Ștefan!!! Moldovaaa!!!" Gheorghiță dârdâie încetișor: 'Mnetale ce gândești, bădie? S-or mântui cu rezbelele aistea? Că tăt la oaste, la oaste numa' bozii și buruiană pârloagă-i ogoru... Toader se scarpină în creștet: Apăi... după scărmăneala aiasta, o da Dumnezău și-om apuca câțiva anișori de tihnă și pace... Doamne miluiește! Doamne miluiește! se aude o cântare bisericească mormăită. Curând, apare un călugăr-cerșetor, deșirat, uscat, desculț, încins cu o funie peste rasa de șiac, neagră, ruptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
extrem de mici pe care le-a atins în rândul românilor. "Una peste alta sunt uimit de patriotismul generației mele. Pe forumuri, românii spun că sunt dispuși să învețe rusa în caz că ar fi cotropiți. Foarte, foarte puțini au chef de o scărmăneală cu rușii. Unii se jură că fug cât îi țin picioarele dacă li se pune o armă în mâini. Așadar, patriotismul a atins cote impresionant... de mici. Apropo de mici: micii de pe grătar sunt singurii inamici pe care i-ar
''România se pregătește de un război cu Rusia, iar autoritățile fac asta în secret" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30762_a_32087]
-
cu lemne... dacă nu te-ai însurat când ți-o fost datu, de amu ce să-ți fac. Cât despre... aia... ia vorbește mătăluță o țâră mai încet că dincolo la masă îi bărbatu-su, să nu iasă iar cu scărmăneală. știi că-i moale, da’ iute la mânie și cu pumnu’ ca piatra. Dacă nu vrei să afli, taci sau îl întrebi pe Costache a lu’ Pătru, că și-o furat-o an’țărț, când l-a luat gura pe
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pe care urma s-o adopte față de nevastă ca să iasă din Încurcătură. „Mă descurc eu“, se Încurajă Subotin. Și, Într-adevăr, brigadierul nostru de obicei se descurca, Îndrugând fel de fel de minciuni acasă, dar asta nu-l scăpa de scărmăneală. Nevasta Îi mirosea minciunile de la o poștă și pentru fiecare dintre ele Îi zvârlea cu ceva În cap. Subotin Însă se obișnuise cu astfel de scene și, În timp ce farfuriile zburau În jurul lui, el fluiera. A doua zi apărea la slujbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
asta vă știu în stare pe voi, fătălăilor! Pentru o bucată de pizdă vă vindeți sufletele. Hai, borăște tot, trag clopotele de vecernie și eu tot cu tine îmi pierd timpul. Bine, te dau pe mâna jupânului, să vezi ce scărmăneală îți face! Părinte, am ucis patru oameni și vreau să-mi plâng păcatele. Noaptea trecută, luna, s-a ascuns după o streașină și nu a mai ieșit până nu m-am întors cu spatele. Vedeți, părinte, până și ei îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pâine mare, albă, făcută de surorile 81 de acasă, îl pupa în creștetul capului și-l întreba pe jupân dacă e ascultător. Domnul Vasiliu n-avea de ce să se plângă. Mai dăduse și în el, nu se putea treabă fără scărmăneală. Greșea, i se cuvenea. Anii trecuseră repede. Venise războiul. Deverul nu slăbise. Stăpânul mai mărise prăvălia, vânzarea crescuse. Jupânul avea în-vîrtelile lui cu comandamentul nemțesc care ocupase Bucureștiul. Vindea și cumpăra cartofi pe sub mână, cine-l știa? După plecarea dușmanului
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]