71 matches
-
fel ca orice om care vede. Se oprea sub un stejar de partea cealaltă a drumului, aprindea un foc în mijlocul unui cerc de bolovani și fierbea la el alune americane, într-un ceaun de fier. Ședea toată ziua pe un scăunaș, sprijinindu-și spinarea de zidul de cărămidă, și vindea alune pacienților din spital în stare să se țină pe picioare. Cînd nu avea vreun mușteriu, stătea încremenit de parc-ar fi fost împăiat, cu mîinile împreunate în poală. [...] Orbul era
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
Tralalalala. Sergentul Vă rog nu dați cu bastonu-n geam! Eu Scoate-ți ochii! Philippide Ai să mori! Eu Uite ciori! (Vezi Adrian Maniu) Grischa „Ați lovit la cap coconaș, mai bine mergem acasă!” Eu Deshamă calul și pune-l pe scăunaș. Philippide Hai acasă! Eu Hai! Conversația urmează în trăsură, pe strada Carol. Philippide Haida-ha! Haida-ha! Eu Haida-ha! haida-ha! Grischa (Ofensat) Hăiiiiiiiiiiiii (întorcând capul) E lunecuș! Eu (pipăindu-mi capul) Grecule am un ou de struț! El Pune să-l clocească
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
respirat și a mișunat grațios în preajma mea, n-am găsit nici un prilej să leg două vorbe cu ea. O iubeam în tăcere. Dar nu de la distanță. Făceam tot ce puteam să mă strecor în preajma ei, iar când formam semicercul de scăunașe, căutam să mă așez alături de ea sau într-un loc de unde să o țin sub obser vație. Nu-mi refuza niciodată privirea. Dintre noi doi, eu eram cel care-și ferea ochii când mă surprindea cercetând-o. O singură dată
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
furi după ce el îi sărăcise la stos, și muriseră în piața orașului. Face, pe deasupra, și o cruce de cretă pe poarta iadului, ținîndu-l închis pînă la ștergerea ei. Ca-n Ivan Turbincă, moartea vine și este păcălită cu părul și scăunașul. Cînd, în cele din urmă, se împlinesc soroacele, Toderică nu este primit în iad, în amintirea strașnicei partide de cărți, și trebuie, cu toată necuviința lui, să stea în Rai. Dovadă de cum se întorc lucrurile... Un romantism neserios, făcînd pasul
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
suspendată a dragostei tale cu apa sfințită a lacului kanas, cu sudoarea ta de zi cu zi, cu lacrimile tale de dor. broaștele țestoase de galapagos nu contenesc să se dezbrace din respect pentru tine, să ai crătiți bune și scăunașe bune, de stat pe prispă și privit la viața ta, în apus. câte puțin era o după-amiază de vară cu țânțari și plictiseli întinse pe spate mi-era și foame, și greață, în același timp, greață de toate zilele la
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
sugestie, din elemente simple pe care se va scrie clar ce simbolizează: pom, castel, râu etc. Costumația se poate modifica prin adaosuri sau renunțări o mantie, o eșarfă, un baston etc. La ridicarea cortinei, într-un colț al scenei, pe scăunașe destul de incomode, Nea Costică joacă table cu un coleg. Intră Regizorul. REGIZORUL (spre public): Bună seara. Vă mulțumesc tuturor că sunteți aici, împreună cu noi. Așa că să începem! Dacă ne poticnim undeva, o luăm de la capăt. Dacă vi se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Odaia Împărătesei. Tot simplă, dar vădind bunăstare și bun-gust. Masă, scaune, un taburet, un dulap, un pat. Lioara lucrează la un gherghef. LIANA (intră cuviincios, dar fără umilință. Rămâne lângă ușă.): Măria Ta... LIOARA: Apropie-te, jupâniță. Șezi colea, pe scăunașul ăsta. LIANA (vine, se așază): Mulțumesc Măriei Tale. LIOARA: Va să zică tu ești Liana, jupânița despre care mi-a vorbit Ilinca. LIANA: Eu sunt, Măria Ta. LIOARA: Am vrut să te văd, pentru că despre tine mi s-au spus tot felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
astea revoluționare mă lasă rece, mărturisește Santinelă, privindu-l în ochi pe Regizoraș, am alte preocupări. Cînd stai toată ziua în post, te uiți la almanahuri, reviste, citești cărți. Îți atîrni pușca în cui și te lași pe spate în scăunaș. Te rezemi de scîndurile alea dogite și-i dai bătaie. Flacăra, Scînteia, Sportul și unele străine dacă ești norocos. Literatură de orice gen, în afară de filozofie, pentru că nu e bună la nimic. Winnetou, Magicianul, Vraciul, Departe de lumea dezlănțuită și alte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
între ele. Când mâncarea a fost spre dispariție din farfurii, acestea au încetat. După noul film vizionat la televizor, va trebui să plec la școală unde cu mare răbdare așteptăm rezultatul lucrării de la istorie. Acasă mi-am aranjat uniforma pe scăunaș și m-am uitat la faimosul desen animat Zorro, dar gazdele nu m-au lăsat să mă uit la televizor la serialul Fata și băieții până ce nu le-am curățat, așa că n-am avut de ales. Noaptea se lasă. Luna
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
astea revoluționare mă lasă rece, mărturisește Santinelă, privindu-l în ochi pe Regizoraș, am alte preocupări. Cînd stai toată ziua în post, te uiți la almanahuri, reviste, citești cărți. Îți atîrni pușca în cui și te lași pe spate în scăunaș. Te rezemi de scîndurile alea dogite și-i dai bătaie. Flacăra, Scînteia, Sportul și unele străine dacă ești norocos. Literatură de orice gen, în afară de filozofie, pentru că nu e bună la nimic. Winnetou, Magicianul, Vraciul, Departe de lumea dezlănțuită și alte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari și iconari. Meșterii vor aduce obiecte care de care mai diverse, pe lângă tradiționalele băuturi și dulciuri de iarnă. Vizitatorii vor putea să-și cumpere sorcove, linguri, măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, îi, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, lăicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
atât de dulce, cât și de post. De vineri, 29 noiembrie, până duminică, 1 decembrie, de la 10 de dimineață la 6 pe seară, cei care își vor face drum la Muzeul Național al Țăranului Român pot achiziționa linguri, fluiere, oale, scăunașe, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, căuce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, marame, mobilier pictat, genți, blidare, copăițe, sărărițe, lingurare, păretare, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, zgărdane... dar și bucate gustoase tradiționale, precum: fructe, magiun
Târg de Sfântul Andrei la Muzeul Țăranului. Ce produse veți găsi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/59555_a_60880]
-
alegorice): „Ciriviș stătea în mijlocul trăsurii, cu bastonul înfipt în grămăjuia de cărbuni și legume; găina moțăia în capul bățului, lăsând să-i atârne pe gâtul gol cei trei covrigi cu susan ca trei colane de mărgean, iar eu stam pe scăunașul din față și înarmat cu apărătoarea, făceam vânt și păzeam pasărea de muște". Acest „tablou vivant" își are și el logica lui internă, el surprinzând în tușe hilare clasica poziție avtoritas potestas a Venerabilului unei loje, cel a cărui Înțelepciune
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
s-a angajat unde nu au aflat porțile deschise decât talentele autentice, la Ansamblul Armatei, acum Ansamblul „Doina” al Armatei, într-o suită de coriști. După trei ani, perioadă în care a studiat în particular teorie și solfegii cu profesorul Scăunaș, în 1956 s-a întors la Cluj-Napoca , angajându-se în Corul Operei, și are acum șansa de a fi distribuit în roluri principale, pe lângă cele secundare, cum ar fi cele din „Casa cu trei fete”, „Lăsați-mă să cânt” sau
CONSTANTIN DRĂGHICI. ...A CĂZUT O FRUNZĂ-N CALEA TA...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366518_a_367847]
-
se jucau cu tot felul de jucării: cuburi, mașinuțe de plastic, păpuși de cârpe sau animale de pluș. O altă femeie aduna într-o ladă jucăriile risipite peste tot. De jur împrejurul covorului, în formă de U erau aranjate mici măsuțe și scăunașe. Câteva panouri cu desene din povești acopereau unul din perete, iar pe un altul se afla un dulap mare, din lemn. Prin ferestrele de la care nu lipseau gratiile soarele cald de mai trimitea raze jucăușe ce se împleteau în cârlionții
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
o planetă nouă. După amiaza am trecut pe la biblioteca din sat căutând ceva de citit deși sunt departe de a fi parcurs toate cărțile din biblioteca proprie. Îmi place să mă lungesc într-un fotoliu cu picioarele întinse pe un scăunaș și citesc până simt că mi se închid ochii. Și atunci dorm fără să mă mișc din loc, nu mai mult de o jumătate de oră, după care mă trezesc mai refăcut ca după cea mai lăudată (și cu ifose
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359610_a_360939]
-
un atribut al zeiței Athena, simbol al artei domestice feminine. O emblemă a femeii.( Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, 1998, p. 151). Ea a avut mai multe variante în funcție de mărime: de brâu, cu talpă sau scăunaș, foarte lungă ce se fixă în tavan, iar în funcție de forma: cu aripi fiind cele mai împodobite cu crestături, strunjite sau care foloseau formele naturale ale lemnului. Furca de tors nu era înstrăinata, ea se transmitea fetelor sau în cazul când
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
ghilt, zicea, în colecție păstrezi numai coarnele vânatului pușcat de tine! Nu-i ăla vânător care se împăunează cu lucrul altuia!... Ăla-i cibezăr, nu vânător!... Îi plăcea să stea la pândă în doar locuri de el știute, avea un scăunaș cu trei picioare care se desfăceau și se adunau laolaltă, stătea elegant și aștepta vânatul pe scăunaș, până și în pădure se ducea tip-top: bocancii frecați lună, pantalonii drei viertel, strânși sub genunchi, scurtă canadiană, pălărie tiroleză cu smoc la
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
împăunează cu lucrul altuia!... Ăla-i cibezăr, nu vânător!... Îi plăcea să stea la pândă în doar locuri de el știute, avea un scăunaș cu trei picioare care se desfăceau și se adunau laolaltă, stătea elegant și aștepta vânatul pe scăunaș, până și în pădure se ducea tip-top: bocancii frecați lună, pantalonii drei viertel, strânși sub genunchi, scurtă canadiană, pălărie tiroleză cu smoc la panglică, ce credeți voi?! Treabă cu dichis, vânătoarea lui! M-am rugat odată să mă ia și
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
ceilalți extremiști, ci de toți ceilalți). Aceasta este înspăimântătoarea noastră justificare. Părintele Zosima (literatură pentru literatură!) a știut imediat să-l deosebească, printre toți cei care erau adunați în celula sa, pe Dimitri Karamazov, paricidul. Atunci, s-a ridicat de pe scăunaș și s-a dus să se prosterneze în fața lui. A făcut-o (așa cum avea să-i spună mai târziu celui mai tânăr dintre frații Karamazov) pentru că Dimitri era destinat să facă lucrul cel mai oribil și să sufere durerea cea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ocolește. Se vede că Muma Ploii e tare supărată pe ei și nu le vrea binele, cu toate darurile pe care tocmai le-a primit. Dar, din susul pârâului, la urechile tânărului Aparu ajunge un murmur îndepărtat. Se ridică de pe scăunașul cu trei picioare din fața covergii și privește către susul pârâului. Pe cursul lui vine la vale, rostogolindu-se, o undă tulbure și înspumată. Așa a umplut albia dezgolită de secetă, a cotit pe meandră în jurul câmpului cu semănătură și a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mda... nu știu dacă e chiar Vittelius... urmat de alți doi..., unul prezintă probabil programul spectacolului... — Și celălalt? — ...ține în mână o ramură de palmier... — Semnul victoriei! Nu mă mai întrerupe! îl repede Rufus. Se dă jos cu atenție de pe scăunaș și îl îndeamnă plictisit pe celălalt: — Hai, uită-te și tu! — Împăratul a luat în mână niște săbii! strigă Pusio extrem de excitat. — Păi, asta e probarea armelor de care mă întrebai adineaori. Uluit, călărețul își coboară pentru o clipă capul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mai vine. Între timp mai intraseră doi clienți. George se dusese o dată-n bucătărie ca să-i facă unuia un sendviș cu șuncă și ouă la pachet. Acolo Îl văzu pe Al, care, cu pălăria dată pe spate, stătea pe un scăunaș lângă ghișeu.Țeava tăiată a unei puști stătea rezemată de spătarul scaunului. Nick și bucătarul erau Într-un colț, legați spate-n spate, cu câte-un căluș făcut din șervete În gură. George Încălzise sendvișul, Îl Învelise În hârtie cerată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și cu antrețel la mijloc. Camera noastră cu oale pe pereți, cu perne multe cu broderie românească, cu mobile țărănești diferite. Când ne-am găsit acolo, exultam, ne amuzam pe socoteala camerei. Găseam colțuri stil "Louis XIV", "Louis XV" (un scăunaș cu trei picioare) sau "Empire", și ligheanul reprezenta epoca burgheză a lui Louis-Philippe. Viață pașnică de studii. Seara, culcarea la ora nouă. Mă sculam cu soarele și citeam singur pe cerdac. Peste trei ore mă întorceam și o găseam încă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
o moșioară. Țin minte această primă călătorie a mea (căci călătoria ce am făcut-o când eram de jumătate de an, într-o iarnă, de la Tîrgu-Frumos, unde m-am născut, la Roman, nu o pot pune la socoteală). Stăteam pe scăunașul trăsurii, iar mama mea cu bunica mea în fund. Tatăl meu nu știu: era pe capră, ori nu era cu noi. Era frumos, era soare. Întâiași dată am trecut prin păduri. Călătoream în altă planetă. Am ajuns la Poiana lui
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]