7 matches
-
este verosimilă. Gib Mihăescu, ajuns la deplină maturitate de creație și de notorietate, făcea, prin 1932, o comparație între proza mai veche, de creație, care presupunea cantonarea pe “litoralul” vieții și cea modernă în care scriitorul devine un fel de scafandrier,care răscolește și analizează afundurile ființei umane. Camil Petrescu avea în vedere pe André Gide, iar Gib Mihăescu pe Dostoievski, ca modele de prozatori moderni, analitici. Fundalul epic al romanului “ Trenul iubirii” se bazează pe o palpitantă și romantică “love-story
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Note_de_lectura_de_emil_istoc_al_florin_tene_1377923244.html [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
este verosimilă. Gib Mihăescu, ajuns la deplină maturitate de creație și de notorietate, făcea, prin 1932, o comparație între proza mai veche, de creație, care presupunea cantonarea pe “litoralul” vieții și cea modernă în care scriitorul devine un fel de scafandrier,care răscolește și analizează afundurile ființei umane. Camil Petrescu avea în vedere pe André Gide, iar Gib Mihăescu pe Dostoievski, ca modele de prozatori moderni, analitici. Fundalul epic al romanului “ Trenul iubirii” se bazează pe o palpitantă și romantică “love-story
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Note_de_lectura_de_emil_istoc_al_florin_tene_1377922602.html [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
de la Cernavodă ale cărui fundații pe piloni au necesitat intervenția scafandrilor români. 1904: sunt încheiate lucrările de construcție ale portului Constanța la care de asemenea un aport important l-au avut și scafandrii români 1911: se publică în România "Manualul Scafandrierului" . În cuprinsul manualului se puteau găsi reguli și metode de scufundare ale scafandrului cu cască la fluviu până la adâncimea de 12 m, precum și descrierea unor accidente care ar putea surveni pe timpul scufundării. Manualul prezenta pentru prima dată, planșe cu mijloacele
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
propuse și harul expresiei menite să dea vibrație intenției vizionare. Din această cauză, tensiunea mistică - incontestabilă ca punct de plecare - se neutralizează, eșuând într-o poezie conceptuală, cu puține insule de lirism adevărat (G. Călinescu a reținut Ploaia de noapte, Scafandrierii și În ceasul din urmă - profesiune de credință a unui discret, evidențiată și de Pompiliu Constantinescu), în tradiția lui Al. Vlahuță și Panait Cerna. Versurilor nu li se poate nega însă tonalitatea gravă, de oficiere înaltă, după cum sunt evidente distincția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288352_a_289681]
-
alea este T, eu fiind declarat inapt. Suntem bosumflați. Nu putem ieși din casă. Ba-i vântul prea tare, ba-i prea frig, ba ninge, ba-i polei. Facem considerații catastrofice: vezi acuma de ce se sinucid ăia din Suedia? Suntem scafandrieri. Credeam că Ovidiu a exagerat cu iarna de la Tomis, ca să-l înduplece pe împărat. Uite că nu! Pe Pache, cincisprezece femei de la Salubritate ieșite la zăpadă, nici una mai puțin. Nici una nu muncește. La dus, așa, la întors, tot așa. Nimic
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4590_a_5915]
-
și vibrație. Din toată lirica lui D. Nanu (bun traducător de altfel din Corneille, Racine și Shakespeare) se desprind pentru antologii Ploaia de noapte, în care o aversă nocturnă e privită cu religiozitate ca un fenomen de început al Creației, Scafandrierii, pentru originala imagine a translucidității lumii, și În ceasul din urmă, pentru delicateța mâhnirii unui om modest: O! de m-aș strecura Alunecând în veșnicul abis Încet și nevăzut printre mulțime... Nici pașii mei să nu-i audă nime, Nici
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pornește oricând de la una din numeroasele contingențe ele vieții. Un gest, o privire, nemișcarea chiar, îi dă prilejul de a săpa în adâncime, adânc, până la ultimele straturi etice ale ființei nostre, purtând cu sine, în conturnația scoborâtoare, lumina străbătătoare a scafandrierului: inteligența sa. Fărâmele neînsemnate ale existenței capătă un înțeles; absurdul se motivează. E o competiție proprie sufletului modern. TUDOR VIANU Operă de maturitate, ciclul Hallipilor închide între coperțile sale toate datele experienței cuprinse în „documentele sufletești” din volumele anterioare, deschizând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]