397 matches
-
unde mergea și luna. Și cum luna se îndrepta spre zidurile crenelate ale cetății, se hotărî și el să încerce să meargă într-acolo. Cu pași șovăielnici ajunsese în preajma corturilor din tabăra păgână, ascunzându-se de mai multe ori printre scaieți și boscheți de măceși. Ce va face însă mai departe? Foarte aproape se vedeau corturile mari și întunecate. Mai încolo, spre dreapta, exista, i se păru, o viroagă adâncă, o râpă cu malurile lutoase, săpate demult, de pe vremea inundațiilor. Se
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
jur e tot mai fierbinte, dar poți să zâmbești și să spui: Ce dacă, merg înainte! Ninge viscolit, însă râzi. Nu-ți pasă. Simți în aer câlți, dar respiri cu sete. Încă poți să spui că-i floare frumoasă orice scaiete. Cântec albastru Ai avut mereu crucile-n cuvinte fiind răstignit pe orice silabă care îți țâșnea slobodă din minte gravă și-n grabă. Ai cioplit cu greu miezul din vocale și te-au sângerat spinii din consoane când creai avid
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443851715.html [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
Publicat în: Ediția nr. 1560 din 09 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Din iubire E săptămana patimilor sacre Pe care pentru noi Le-ai îndurat , Te-au umilit ,Te-au renegat cu toții Și din iubire ,Tu ai suportat . Coroana de scaieți ce ai purtat pe frunte Sângele sfânt ce s-a prelins pe față , Crucea pentru supliciu,ai urcat pe munte Doar pentru noi ,pentru o nouă viață . Trupu-Ți firav a fost bătut în cuie Pe cruce, tot pentru noi Te-
DIN IUBIRE de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1428573643.html [Corola-blog/BlogPost/350332_a_351661]
-
care pășește rar printre răzoare, și floarea galbenă a spicelor de grâu, care nu s-au copt, încă și se revarsă în aer din nimic, și drumurile care lasă satul în urmă, și ierburile groase de pe marginea drumurilor înțesate cu scaieți puternici, a căror floare uimește ochiul de la mare distanță, toate acestea răzbat cu putere din viața câmpiei și pătrund înăuntrul omului, subjugându-l.” Dacă în primul volum „viața se scurge aici fără conflicte mari”, în volumul al doilea satul parcurge
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
marea roșește Dan Norea 27 începe toamnă - netulburat ceasul ei cu verde curea 28 culori de apă - mimoza înflorita pictează cerul 29 sfârșit de vară - vorbele duse în larg nu se mai întorc Corneliu Beldiman` 30 Ploaie târzie - până și scaietele în reverența 31 Obelisc în soare - șerpuind printre versanți ceață lăptoasa 32 Clopot în amurg - țipatul cocorilor acoperindu-l Ana Urma 33 Câmpul cu maci - veteranu-și mângâie piciorul de lemn 34 stejar desfrunzit - o veverița ronțăie luna plină Cezar F.
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_202.html [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
cele mai bune pe care le avea, își adună într-o pungă puținele lucruri de valoare și părăsi totul fără să se uite înapoi, grăbindu-se către viitorul despre care îi vorbise asistenta. Se agățase de Nicu, așa cum se agățau scaieții toamna de cozile oilor. El îi găsise de lucru imediat, ca vânzătoare la taraba cu încălțăminte din piața unui mare cartier. Când nu avea clienți, rezemată de masa din piatră, urmărea cu privirea tramvaiele care opreau în stația de lângă piață
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
ne primea întotdeauna cu plăcinte proaspete și mereu ne întreba dacă ne-am săturat? Dacă mergeai la stâna lui moș Lixandru primeai imediat un fel de băț cu ceva tăios la un capăt cu care trebuia să tai ciulinii și scaieții de pe imașul unde pășteau oile. Era pentru dumnealui o regulă. Dar moș Lixandru avea un obicei care aducea mari beneficii țăranilor din sat. Cum începea seceratul grâului era liber să intri cu oile pe miriștea respectivă. Care erau cu stâna
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
marș. Am plecat dis-de-dimineață pentru a prinde câteva ore de răcoare fiindcă aveam un drum lung de străbătut, peste 100 de km, până la următoarea oprire, prin imensa stepă rusă, o întindere fără sfârșit, fără nici un copac sau arbuști, numai cu scaieți și iarbă aproape sub un soare dogoritor. Nu adia nici o boare, nu se vedea zburând nici o pasăre, nici insecte nu bâzâiau în aer. În afară de zgomotele motoarelor nu era nici un alt sunet. În urma nostră rămânea un nor de praf, fiindcă mărșăluiam
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
față, cu excepția ochilor, care erau apărați de ochelarii de protecție, gura era plină de praf. Cred că parcursesem cam 100 de km fără să întâlnim un sat, o ființă sau măcar un iepure în imensitatea stepei plină de ierburi și scaieți până când, în depărtare, au apărut ruinele unui sat unde se vedeau numai hornurile în ruină și o fântână cu cumpănă. Cu cât ne apropiam mai mult simțeam o schimbare în atmosferă, o nădușeală... Cerul începuse să se întunece, acoperindu-se
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
Toate Articolele Autorului Ai alungat parfum de liliac Din nările sorbind cuminți Melancolia munților ce tac Hrănind gorunii tăi cei sfinți... Și visul unei nopți de vară L-a șters sudoarea din Grădină Cum umblă Versul pe afară! Cătându-mi prin scaieți o vină... Și Gându-ai îngropat în toamne De a gusta licoarea dulce Sădește în Grădină, Doamne! Durerea mea , cea fără cruce. Referință Bibliografică: Ai alungat / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18 septembrie 2011
AI ALUNGAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ai_alungat.html [Corola-blog/BlogPost/355385_a_356714]
-
cu ceai - singur în noapte Un fluture dă târcoale cănii de ceai - zi senină Leagăn de copil atârnat de un ram de tei - mireasma florilor Sorb ceai de tei ascultând greierii - clar de lună Umbră de salcâm - sticletele cercetând un scaiete mov Bându-și ceaiul singur - în vaza de alături bujorul uscat Sfârșit de brumar - luna în creștere pe-un cer fără nori Frunze căzând de pe ram cate una - primii fulgi de nea Iarna în casă ascultând simfonia - vechiul gramofon Noapte
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MARIA TIRENESCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Autori_romaani_de_haiku_maria_tirenescu.html [Corola-blog/BlogPost/355384_a_356713]
-
Alaiuri de zâne cântând. Cunune-mpletesc... ...din razele Lunii, Din florile-alese Proaspăt culese... Din rouă de seară... Cunune-mpletite. Soarele și Luna... de-or purta cununa... Fi-vor numai Una (autor anonim). Ritualul de Sânziene preluat de la tușa Sia: Florile de scaieți, tunse de puf, sunt atârnate, peste noapte, de streașină, să fie luminate de lună și să cadă roua pe ele. După cât crește puful dimineața, se stabilește norocul celui ce a făcut ritualul.. Eu am făcut această experiență și, s-a
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1435127054.html [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
roua pe ele. După cât crește puful dimineața, se stabilește norocul celui ce a făcut ritualul.. Eu am făcut această experiență și, s-a dovedit a face predicții bune. Mă refer la faptul că s-au adeverit în cursul anului respectiv. (Scaieții sunt ciulinii cu floarea mov.) Rusaliile După cum s-a observat și astăzi mai celebrează oamenii sărbătorile, mai mult la sat decât la oraș, dar o fac în virtutea inerției. Ei au uitat sensul magic al sărbătorilor. În vechime, Rusaliile celebrau „eliberarea
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1435127054.html [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
pământului. După slujba de sfințire a apei, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasul cu care vine de acasa.Bunicul meu lua “aiasma”(așa se spune la noi, în Purani) într-o sticlă, la care punea, în loc de dop, un scaiete. Un anume scaiete...Ajunși acasă, sătenii stropesc cu apa sfințită, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa si interiorul casei, dau la cei bolnavi, se pune puțin în prima scaldă a copilului nou-născut, este parte componentă a unor amestecuri
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Boboteaza_6_ianuarie_in_purani_jud_teleorman.html [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
de sfințire a apei, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasul cu care vine de acasa.Bunicul meu lua “aiasma”(așa se spune la noi, în Purani) într-o sticlă, la care punea, în loc de dop, un scaiete. Un anume scaiete...Ajunși acasă, sătenii stropesc cu apa sfințită, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa si interiorul casei, dau la cei bolnavi, se pune puțin în prima scaldă a copilului nou-născut, este parte componentă a unor amestecuri folosite în "vrăji
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Boboteaza_6_ianuarie_in_purani_jud_teleorman.html [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
chiar și de acea înnăscută delicatețe în fața purității simple. Unii demolează chiar construind. Demolează autenticul și frumosul, sluțesc peisajul și handicapează sufletele privitorilor. Natura, creație a lui Dumnezeu, e incendiată, braconată, furata, retezată la pământ, lăsată să se irosească sub scaieți. Așa tratează mai-marii darul. Țara-i un SRL. Al lor...” Ce mult adevăr spun aceste cuvinte! Da, așa este: ”...handicapează sufletele privitorilor”! Am fost deunăzi ACASĂ și mi-a plâns sufletul atunci când am văzut ”Fața nouă” a orașului meu natal
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Lasa_mi_doamne_pomii_vii_doina_theiss_1378997214.html [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
la 1 leu pe kg. Și porumbul a scăzut la 50 bani pe kg. În 2016, lâna nu s-a mai căutat. Cine a avut norocul să o vândă, a primit 1 leu pe kg de lână complet albă, fără scaieți, fără urme de bălegar. Unchiu Culiță îmi povestea că, în 1989, pe 1 kg de lână cumpăra 50 de pachete de Carpați. Deunăzi, mi-a spus un vecin cum a dus, împreună cu tatăl său, lâna la DAC și au luat
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
rândul celor care nu puteau veni la oi. Simbria lui era un milion pe săptămână, mâncare, băutură și un pachet de țigări la zi. Aflați pe-o tocătură de porumb, unchiu ne-a trimis într-o parcelă alăturată, să batem scaieții pentru a doua zi. Ciobănașul a dat cu entuziasm vreo zece minute, i-a ieșit sufletul și m-a abandonat. Ca să se afle în treabă, s-a apucat să adune știuleți de porumb pentru a-i dea la măgari. Care
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Jocul nostru se-ntrerupea brusc În zilele ploioase ca o Veveriță când ieșeam să-mi usc labele. Iar tu strigai: Makao! Înghețase-n baltă pipirigul Eu aveam o teamă de scaieți Tu fugeai să nu te prindă frigul Să întâmpini alte dimineți Nu iubito, munții nu-s de vină Dacă tu nu mai citești jurnalul Trage storul, fă lumină Clovnul a fugit cu carnavalul Murgul necheza, săreau scântei Ca dintr-o
JOCUL NOSTRU SE-NTRERUPEA BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Jocul_nostru_se_ntrerupea_brusc.html [Corola-blog/BlogPost/364598_a_365927]
-
apoi L-au dezlegat Din nodurile sforii Și să atârne l-au lăsat În zgârciul subsuroii. De chinuri ars, de frig, de vânt, De soare și de sete, Prins între ceruri și pământ, Pe frunte-avea și-n plete Coroană din scaieți și spini, Cununa umilinței, Sporind în sânge și în chin Veninul suferinței. Când nu părea să mai fi scos Vreun suflu sau sudoare Și îl jeleau toți cei de jos Cu lacrimi uscătoare, Al plantei vrej de El ferit În
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
care pășește rar printre răzoare, și floarea galbenă a spicelor de grâu, care nu s-au copt, încă și se revarsă în aer din nimic, și drumurile care lasă satul în urmă, și ierburile groase de pe marginea drumurilor înțesate cu scaieți puternici, a căror floare uimește ochiul de la mare distanță, toate acestea răzbat cu putere din viața câmpiei și pătrund înăuntrul omului, subjugându-l.” Dacă în primul volum „viața se scurge aici fără conflicte mari”, în volumul al doilea satul parcurge
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
pentru un pumn de nuci și o straiță de mere. Mi-e dor de părinții mei tineri. Mi-e dor de mâinile bunicii mele frământând pâine. De mâinile bunicului meu frământând pământul. De mâinile mele frământând părul copiilor mei. De scaieții și ierburile câmpului rătăcite în părul meu ciufulit de copilă... Mi-e dor de cântecele mamei. Mi-e dor de cântecul meu. Mi-e dor de toate dorurile cântate, necântate sau necuvântate... Si nu-i dor ca dorurile să-l
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
cu stropi de noroi rămași de la ultima ploaie. Câmpul e de un verde intens. Pe miriștea gălbuie cilindrii de paie stau aliniați, iar în mlaștinile ad-hoc de la ploaia abia oprită, niște gâște din satul apropiat, plutesc imaculate. Pe marginea șoselei scaieți înfloriți, cucute , câțiva maci întârziați, o mulțime de flori galbene și albastre înveselesc iarba crescută alandala. Ar mai citi din roamnul acela de dragoste și aventură dar își spune în gând “nu, eu merg la mănăstire, voi citi după post
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1412694057.html [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > M-AM LOGODIT CU NEIUBIREA Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Aseară a plouat din nou cu vise Coșmaruri adunate în tristeți Maci roșii zdrențuiți printre scaieți Și nopțile-au rămas cu uși deschise. Noian de stele , sori s-au stins grăbit Plângea Calea Lactee tremurând Plângeau toate iubirile gemând În destrămarea lor fără sfârșit. M-am logodit cu neiubirea printre ploi De lacrimi adunând uitări și dor
M-AM LOGODIT CU NEIUBIREA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/M_am_logodit_cu_neiubirea.html [Corola-blog/BlogPost/359613_a_360942]
-
la freamătul castronului cu porția aburindă? Nu se mai umflă în gâtlej ciuda, invidia și răutatea. Se usucă pe picioare. Uitătura se stafidește. Curtea vecinului e goală. Nu mai e nici capra, nu mai e nici vecinul. Bate vântul prin scaieți. Țara arde. Un vrej răsucit de sărăcie se întinde peste garduri. Toată frăgezimea unui vis se dospește într-un borhot. Șiroind, timpul își pune trupul în clepsidră. Duhul ruinei bate tainic la porți. Într-un chiot al desfătării puhave, se
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]