22 matches
-
ăstora), „eu am avut curajul să râd până la capăt“ (Pretenția mea discretă) și „voi supraviețui trântind uși“ (respir direct prin pereți). Acceptă statutul de anonim și blamul neînțelegerii: „sunt un ins obscur o monedă pe care nimeni n-o vede“ (Scapeții), „merg prin lume plecat“ (Merg prin lume plecat), „eu sunt un anonim“ (Eu sunt un anonim), „Sunt antrenat să pierd totul“ (Un amănunt de prisos), „închis între pereții/ unei lumi pe care n-o cunosc“ (un acoperiș deasupra capului), „eu
NICOLAE COANDE: Extatica întunericului, de STEFAN VLADUTESCU by http://revistaderecenzii.ro/nicolae-coande-extatica-intunericului-de-stefan-vladutescu-c/ [Corola-blog/BlogPost/339519_a_340848]
-
numai în vârf de munți să-nvii se-nvață... ...voivozii mei țărani - în vremuri rele s-au răspândit pe ceruri - iarăși stele! ALCHIMIȘTI ȘI SFINȚI athanor vreau să mor sori de dor praf de-ecuator dimineți crai isteți vând scaieți răstignind scapeți absalom păr de gnom metronom clironom fără chip de om adonai mucegai mă strigai eu cântam din nai ferentari fete mari cu șalvari sfinții-s tot mai rari hăulind dăulind flori de grind toți m-au prins doinind avacum pisc
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
respectiv popasul turistic Culmea Pricopanului, lângă Lacul Sărat, la 5 km de Macin, popasul turistic Căprioara, în apropierea Pasului Carapelit, la 35 km de Macin și Hanul Grecilor la 10 km de Macin. Pe valea Luncavița (Cetățuia) în locul numit "La Scapeți" funcționează localul turistic Valea Fagilor. În afara limitei, la 9 km de localitatea Nifon se află mănăstirea Cocos, monument de arhitectură, așezat într-un cadru natural deosebit de pitoresc. Parcul reprezintă un punct deosebit de atracție, în principal datorită valorilor deosebite ale zonei
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Activitățile turistului se axează în general pe vizitarea punctelor de interes, dar în cazul turismului de wek-end sau cel de vacanță,cu camparea în zonele pitorești din parc (Culmea Pricopanului, Creasta principala, rezervatia Valea fagilor, valea Luncavița în zona "La Scapeți"), va ajunge la apariția vetrelor de foc, a resturilor menajere, deranjarea vânatului.
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Toma Cozma, de ziua sfințirii" și semnează "Preot Eugen Munteanu". Hramurile: Duminica Tomei (a doua duminică după Înviere) și sfânta Mc. Ecaterina (25 noiembrie) corespund numelor ctitorilor: Toma Cozma și soția sa Ecaterina. În vremea când în Iași exista secta Scapeților, biserica Toma Cozma, în care veneau să se roage câteodată și rușii din această sectă care, de altel, și locuiau în preajmă îi primea creștine ște, ei neavând nici biserică și nici preot al secâtei lor. 45. BISERICA MĂNĂSTIRII TREI
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
și de întreținere s-au mai efectuat și după aceea. În apropierea bisericii, primăria a înființat un cimitir "în care să se înmormânteze cei ce aparțin de Dispărțile I, II și IV", dar, în care se mai înmormântau lipovenii, rușii scapeți, mahomedanii și toți cei fără confesiune stabilită. Este biserică de enorie, dar, deservește și cimitirul Sf. Vasile din preajmă. 48. BISERICA SFÂNTUL VASILE DIN TĂTĂRAȘI Intrând în cartierul Tătărași prin strada Vasile Lupu, adică urcând de la originea acestei străzi (Piața
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Unul dintre momentele istorice este Marea schismă din 1054 prin care Biserica Răsăriteană și cea Apuseană rupeau orice contact (vezi și Gârdan, 2004). Dintre cele mai cunoscute secte: New Age, Martorii lui Iehova, Sataniștii, Fiii Domnului, Nazarinenii, Hlîștii, Penticostalii, Mormonii, Scapeții, Molocanii, Stundiștii, Familia Iubirii, Armata Salvării, Darbyștii, Mennoniții, Antoniștii, Invitație la Viață, Mahikarii, Scientiștii Creștini, Mahikarii, Shakerii, Duhoborii, Huterienii, Amishii etc. (vezi și David, 1997, 1998; Vernette, 1996). Secularizarea este un concept care se referă la ceea ce este lumesc, nonreligios
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Întreprinderile comerciale importante erau conduse cu destulă pricepere de români. Străinii erau, în special, greci și armeni. Rușii erau puțini, cu toate că granița cu ei era numai la 10 kilometri distanță pînă la Prut. Erau mai numeroși, însă, muscalii, acei ruși scapeți, care erau cei mai buni birjari. Trăsurile lor, cu doi cai, erau cele mai frumoase din oraș. Nu se găseau nici la București trăsuri așa de elegante și cu cai atît de frumoși. Iarna, scoteau săniile cu vatrap din dantele
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
nostru face cu strălucire: „Defăimarea și dezonoarea soarele de mult stins/ în memoria broaștei de mîl/ dorm pe un pat de unghii în camere de care nimeni/ nu are habar/ nopți de morfină capete pline de rom zaruri măsluite/ de scapeți” (O meserie de dobitoc). Ridicîndu-și privirea, acest damnat vede o omenire tarată, nietzschean derizorie: „Trăim din fragmente din resturi sîntem așchii schije anemice/ ale unui Big- Bang de care azi rîdem în tîrg/ (atunci la ce bun cărțile, înțelepților?)/ sîntem
O partidă de șah cu imposibilul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2921_a_4246]
-
fine, portretul unui client mai vechi: „Vizită la Titulescu. Mă primește în odaia de dormit. Îl examinez mai îndeaproape. Nicăieri n-am văzut o asemenea apariție. Parcă e un șef de pirați calmuci dintr-un vapor de pe Volga. Mutra de scapet în lumina matinală apare lividă și obosită. Pe fruntea pergamentată sunt colțuri adânci, iar nasul plin de răni după priza continuă de tabac pare mumificat, în vreme ce gura cu prea multă salivă proiectând râsete isterice peste enorma dantură de cal”. „Sărmane
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
început, dialogul are loc în spațiul închis al celor patru pereți ai camerei. Apoi continuă în spațiul deschis al peregrinărilor pe ulițele orașului. Capitolul suprem realizat artistic este cel care povestește cum, obosiți, urcă în birja fantomatică condusă de muscalul scapet." O direcție incertă, utopică, cu destinație improbabilă și inexistentă poate geografic. Dar caii păreau că nu ezită. Păreau că știu unde merg, ca și strania lor călăuză, chiar adormită fiind. Carol simți că locul lui era acolo, în birja comodă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
217 cafea pe care am băut-o vreodată, ne-am întors la măsuță, unde am găsit formația noastră obișnuită: Antonio, un arheolog italian care recita cui vroia și cui nu vroia din poezia greacă antică, dar cu o voce de scapet atât de comică, încît efectul era invers decât cel dorit de el, Dubravka Ugresic, faimoasa autoare croată, și etnologul cu brățară, american de origine maghiară, cu un nume imposibil de ținut minte: Akos? Agyo? Eram după o masă grea, nu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ales/ Hau hau hau și hâm hâm hâm/ Vin dulăii la ciolan/ Vin taraș că o șopârla/ Grangurii și marea tarla/ Unu-i prieten altul rudă-/ Somnoaroasă caracuda,/ Evanghelioși sadea/ Vine câinele - cățea/ Toată turma-n patru labe/ Mutre de scapeți și babe/ Unul urlă ceilalți sluj/ Cu-n picior la spate-n sus/ Și când Bâlba spune gata/ Ușurel se lasă gloata/ Burtărie și ciacâri pe/ Șoaptă feselor pe cârpe/ Clanț clanț clanț și clanță clanță/ Supurează redundanta”... Poezia care
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cam la vreo zece-cincisprezece metri de Lică Făinaru, care încă era nedumerit, cum de se află în stradă și nu la masă cu paharul în față. Și atunci l-a auzit strigînd, cît putea el de tare, o voce de scapet, graseind, semn că era cu adevărat emoționat: "Să știi, dom'le, că Lică Făinaru nu-i un fraier! Nu-i deloc un fraier, așa cum crezi în mintea ta de copoi nenorocit! Auzi, dom'le, ești un copoi nenorocit, asta ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
imediat", futu-ți gîții mă-tii de castrată, care te bagi pe fir când vrei tu, ce dracu' durează mult că nu-s zece etaje. Mă irită atât de tare că durează atât și căi nesimțita aia cu voce de scapet poate să mă întrerupă în orica moment, încît doar ideea că aș fi putut să intru în căminul fetelor folosind tertipul ăsta ieftin cu dat telefon de la cabina din colți rugat portarul frumos, dar frumos cu promisiuni de șpagă regala
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
început, dialogul are loc în spațiul închis al celor patru pereți ai camerei. Apoi continuă în spațiul deschis al peregrinărilor pe ulițele orașului. Capitolul suprem realizat artistic este cel care povestește cum, obosiți, urcă în birja fantomatică condusă de muscalul scapet." O direcție incertă, utopică, cu destinație improbabilă și inexistentă poate geografic. Dar caii păreau că nu ezită. Păreau că știu unde merg, ca și strania lor călăuză, chiar adormită fiind. Carol simți că locul lui era acolo, în birja comodă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cum prin județul Olt, 12 polițiști și jandarmi, înarmați până în dinți cu veste antiglonț, arme automate și pistoale, au luat calea codrului și s-au bejenit, care încotro, de teama a 20 de țigani înarmați cu măciuci, iată că și scapetul, cu mutră și glas de proaspăt castrat, purtătorul de cuvânt al Poliției Capitalei, comisarul-șef Christian Ciocan, (e vorba de flăcăul acela trecut binișor de 40 de ani, bine înfășat în uniformă și neînsurat, care a apărut în poze, ținându
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
în rîndul ereziilor și chiar nu-l amintește deloc deși era religia oficială a imperiului roman. Nici un text al iudeo-creștinilor nu suflă o vorbă despre mitraism că ar fi erezie sau religia oficială a imperiului roman cînd ei ca niște scapeți se mai-muțărea că erau crăcănați pînă peste marginile pămîntului. Ca jurist de profesie, în Apologeticum Tertulian reproșează conducerii iudeo-creștinilor din Roma și Cartagina faptul că acceptă situația juridică a ilegalității lor în raport cu celelalte culte publice din imperiu. Prea multă minciună
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
parte dintre ei au făcut stînga-mprejur întorcîndu-se la baștină pentru că acasă nu mai rămăsese nimeni nici să stingă opaițul. De aceea orbecăim noi nu-mai printre întunericuri și întunecați. Halal cultură de barabulă! În sanscrită Maitra are sensul de înțelept, de unde scapeții culturnici de o para chioară au zis mitraism - adică religia înțelepților. El mai este perceput în textele vedice și ca ,,prieten”, iar cultul lui apare și în textele hitite din secolele Xlll dar și mai tîrziu în culturile populațiilor din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
așa și-au scris o parte dintre ei identitatea de neam pe tăblițele de plumb, iar falnici geți era pentru tot neamul arimin, nu i-au adus romanii pe vîrful săbiilor cum le place liftelor să ne tîmpească!!! Dar niște scapeți cucuieți, spun de la o vreme că am fi numai daci curați și prin față și prin dos, deși zicerea este o calchiere tîrzie făcută de romani asupra cuvîntu- lui strămoșesc dage care nu are nici o legătură cu identitatea străbunilor noștri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu studenți. Singur Stelică și aici se afla drama nu știa, sărmanul, că e doar contrafacerea tragic-derizorie a împăratului. 20 iulie L-am așteptat pe marele Picasso în gara Nicolina. Nu în gara mare! sunase la telefon vocea lui de scapet nu în gara mare, mi-i groază de public, la Nicolina! L-am așteptat la Nicolina. Era chiar în anul în care desenase porumbelul păcii și se știa că luase bani grași pe el. De la ruși? am îndrăznit să-l
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
umbli cu "sărut mînușițele" astea, acum? Țara arde și baba se piaptănă. Păi, chiar de aia: din cînd în cînd, chiar dacă țara arde, baba să se pieptene... Pam, pam. 5 mai La Veneția, birjar! Așa trebuie să fi sunat (către scapetul de pe capra trăsurii) comanda ieșeanului cu țilindru și ghetre, doritor să ajungă în mahalaua smîrcoasă a tîrgului, botezată... Veneția. Ehe, ce vremuri! Acu? Ies, flamboiat, în urbe, să spun că formidabil! plec la Veneția. Chiar la Veneția. Aaa, la Veneția
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]