26 matches
-
În filmul lui Ciulei care surprinde doar un decupaj, maturizarea este deja prezentă în tonul grav al atmosferei, copilăriei îi este lăsat un spațiu mai restrîns, nu mai puțin emoționant, cu siguranță mai dramatic, dar nu în sensul posibilităților de scenarizare pe care le conține cartea lui Creangă. Ciulei reușește să facă un film minunat despre țara de care ne desparte acel imponderabil pod de flori, pornind de la o patrie mai mică, familia, în orizontul căreia se află întreaga umanitate pe
Podul de flori al lui Thomas Ciulei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8001_a_9326]
-
la literatură în chip special, la climatul social și politic. Interviurile sunt precedate de scurte portrete ale celor intervievați, cum se obișnuiește, descrieri ale ambianței în care convorbirile au avut loc, unele convenționale și sumare, altele bogate în detalii, sugestive scenarizări, cum este aceea consacrată „domeniului familiei Arghezi” de la Văcărești. Toate cele șapte convorbiri interesează măcar prin ceva, prin portretizări, prin evocări ale unor medii și epoci, prin reflecții în marginea unor evenimente, aspecte de mentalitate, originale interpretări ale unor fapte
Convorbiri actuale din 1935 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3264_a_4589]
-
infantile, autoritate, autoritarism, putere; - poziționarea- responsabilizare, angajament; - negocierea- argumentare, convingere; - luarea deciziilor: responsabilizarea, asumarea riscurilor și a beneficiilor. ● Clasa a IV-a Domenii de conținut Conținuturi Comunicarea verbală, nonverbală, relațională Comunicarea verbală și scrisă prin comunicare relațională - eul în dialog: scenarizarea conversației; - tehnica poziționării în dialog (confirmare, feedback, ascultare, înțelegere, poziționare, acționare); - tehnica identificării rolurilor protagoniștilor; - tehnica formulării unei cereri în dialog (invit, propun, solicit); - tehnica cererii scrise (9 pași spre succes). Relaționarea în contexte de comunicare cotidiene: școlare, amicale, familiale
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
în clasa a II-a se poate folosi jocul de rol și posterul, iar în clasele a III-a și respectiv a IV-a se pot adăuga: metoda cadranelor și proiectul individual sau de echipă. ● Jocurile de rol Vor integra scenarizarea unei situații ipotetice în care elevii vor experimenta tehnicile de abordare ale procesului comunicațional și aplicarea regulilor de bază ale comunicării relaționale (diferențiere persoană-comportament, poziționare, identificarea jumătății de relație, identificarea emoțiilor, numirea comportamentelor, confirmarea, apoziția, etc.) ● Posterul Metoda interactivă va
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
Desensibilizarea, ca o consecință a faptului că mai ales în percepția copiilor ceea ce se întâmplă pe ecran nu este „real” și mai ales faptul că numărul mare de victime îi „desensibilizează” pe tineri, ca și pentru adulți, în fața gravității violenței. Scenarizarea violenței „de dragul violenței” (estetica spectaculară, dramatizată și ludică a violenței); Maniheismul tratării semio-discursive a actelor în scenele de violență (reducerea confruntărilor dintre personaje și actori la dispute între două „tipuri pure” de actanți: unii 100% „negativi”, alții 100% „pozitivi” - toți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Violența nu apare doar ca legitimă (în anumite situații ale povestirii), ci chiar ca ceva natural, ceva care ține de firea lucrurilor: logica narativă a acțiunii și interacțiunilor violente se impune ca o logică naturală a lumii reale a oamenilor. Scenarizarea violenței „Televizorul însoțește acum copiii în călătoriile de pe glob chiar înainte ca aceștia să aibă permisiunea de a trece strada.” - Josuha Meyrowitz „Banalizarea violenței a devenit un fapt izbitor și amenințător. Lumea noastră nu este mai violentă decât cea de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și chiar se provoacă suferința altora, iar masochist pentru că se propune telespectatorilor identificarea cu persoanele aflate în suferința, exploatându-se astfel în mod pervers emoțiile telespectatorilor. Televiziunea este „nocivă” (R. Silvestone) deoarece produce dependența în cazul copiilor, mai ales prin scenarizarea spectaculară a violenței, autorul englez citează un caz limită al „familiarizării” copiilor cu televizorul: „voi lua cu mine în inimă televizorul. Vă iubesc”, scria în însemnările lăsate părinților, școlarul Genero Garcia din New York, care s-a împușcat după ce tatăl sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la programe violente de TV sunt cei mai înclinați la comportamente violente, la teamă sau la desensibilizare. După ei, principalele elemente „negative” ale programelor violente rezidă în: - prezentarea de personaje atractive implicate în violență, ca autor sau victimă; - utilizarea armelor; - scenarizarea realistă a violenței; - absența sancțiunii actelor de violență; - evitarea suferinței și a consecințelor reale ale violenței; - amestecul de violență și umor (cf. Frau-Meigs, Jehel, 1997, p. 56). Principalele rezultate ale studiului mediascope (SUA, 1995): - „57% dintre programele analizate conțin violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
simbolică) Nivel de intenționalita-te (premeditată, întâmplătoare, accidentală) Nivel ludic (umor, ironie, amuzament, detașare) Scene de groază și oroare (tragedii) Potențialul impactului negativ al scenelor și actelor Personaje prezentate atractiv, ca autor sau victimă Utilizarea de arme (albe sau de foc) Scenarizare „realistă” a violenței Absența sancțiunii actelor de violență Evitarea suferinței și a consecințe-lor reale ale violenței Amestecul de violență și umor Scenarizare și contexte de semnificare Violența ca avertisment. Acte și scene de violență legitimă Acte și scene de violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
al scenelor și actelor Personaje prezentate atractiv, ca autor sau victimă Utilizarea de arme (albe sau de foc) Scenarizare „realistă” a violenței Absența sancțiunii actelor de violență Evitarea suferinței și a consecințe-lor reale ale violenței Amestecul de violență și umor Scenarizare și contexte de semnificare Violența ca avertisment. Acte și scene de violență legitimă Acte și scene de violență gratuită sau estetică Acte și scene de autoapărare Violența ca joc și amuzament (ludică) Acte și scene de exaltare, eroizare a violenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și tipuri de discursuri (Perayra, 2000, p. 19). Se înțelege, prin urmare, că formarea la distanță și e-learning-ul sunt ipostaze ale comunicării pedagogice mediatizate. Dar ce este mai exact mediatizarea? Nu trebuie confundată cu medierea. Mediatizarea este acel proces de scenarizare a conținutului, de transpunere a acestuia în consens cu specificul mediului, al artefactului tehnic (prin formatare digitală, de pildă). Este procesul de transpoziție didactică despre care se vorbește în teoria curriculumului. Medierea, în schimb, are o conotație relațională și vizează
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Desensibilizarea, ca o consecință a faptului că, mai ales în percepția copiilor, ceea ce se întâmplă pe ecran nu este „real” și mai ales faptul că numărul mare de victime îi „desensibilizează” pe tineri, ca și pe adulți, în fața gravității violenței. ● Scenarizarea violenței „de dragul violenței” (estetica spectaculară și dramatizată a violenței). ● Maniheismul tratării semio-discursive a actelor în scenele de violență (reducerea confruntărilor dintre personaje și actori la dispute între două „tipuri pure” de actanți: unii% „negativi”, alții% „pozitivi”. Combinarea unei scheme cultural-valorice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Cercetarea noastră a regăsit frecvent această schemă narativă în ficțiunile cu scene violente din programele de televiune difuzate în România. Reprezentarea violenței prezentate la televiziune este, deci, tributară unor specificități și constrângeri ale mediului televizual: dispozitiv televizual, coduri narative, de scenarizare, vizualizare, care comportă ca note dominante „caracterul repetitiv și banalizat”, spectacularizant și simplificator al discursului televizual. Schemele, codurile și semnificațiile prezentării conținuturilor violente la televiziune puse în evidență în cercetări de referință americane și europene, cercetări efectuate prin analize de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
violente de televiziune sunt cei mai înclinați la comportamente violente, la teamă și insecuritate sau la desensibilizare. După ei, principalele elemente „negative” ale programelor violente rezidă în: prezentarea de personaje atractive implicate în violență, ca autor sau victimă; utilizarea armelor; scenarizarea realistă a violenței; absența sancțiunii actelor de violență; evitarea suferinței și a consecințelor reale ale violenței; amestecul de violență și umor (cf. D. Frau-Meigs, Sophie Jehel, „Les Écrans de la Violence”, Economica, Paris, 1997, p. 56). Ultimele patru forme de contextualizare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
violenței; absența sancțiunii actelor de violență; evitarea suferinței și a consecințelor reale ale violenței; amestecul de violență și umor (cf. D. Frau-Meigs, Sophie Jehel, „Les Écrans de la Violence”, Economica, Paris, 1997, p. 56). Ultimele patru forme de contextualizare și de scenarizare a violenței marchează mai semnificativ violența din programele de televiziune din România. În ansamblu, rezultatele studiului nostru sunt concordante cu datele obținute în alte studii din străinătate, cum este studiul Mediascope (SUA, 1995, p. 56), care a relevat următoarele date
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
simbolică) Nivel de intenționalitate (premeditată, întâmplătoare, accidentală) Nivel ludic (umor, ironie, amuzament, detașare) Scene de groază și oroare (tragedii) Potențialul impactului negativ al scenelor și actelor Personaje prezentate atractiv, ca autor sau victimă Utilizarea de arme (albe sau de foc) Scenarizare „realistă” a violenței Absența sancțiunii actelor de violență Evitarea suferinței și a consecințelor reale ale violenței Amestecul de violență și umor Scenarizare și contexte de semnificare Violența ca avertisment. Acte și scene de violență legitimă Acte și scene de violență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
al scenelor și actelor Personaje prezentate atractiv, ca autor sau victimă Utilizarea de arme (albe sau de foc) Scenarizare „realistă” a violenței Absența sancțiunii actelor de violență Evitarea suferinței și a consecințelor reale ale violenței Amestecul de violență și umor Scenarizare și contexte de semnificare Violența ca avertisment. Acte și scene de violență legitimă Acte și scene de violență gratuită sau estetică Acte și scene de autoapărare Violența ca joc și amuzament (ludică) Acte și scene de exaltare, eroizare a violenței
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și Sfinx sau este decelabilă prin "apariții", prin prezențe ale numinosului: divinitățile care patronează masacrul pețitorilor, Zeus care i se arată lui Semele în toată splendoarea însemnelor divine, hierofanie distructivă pentru imprudenta sa iubită etc. Estetica decadentă este edificată prin scenarizarea acestei tensiuni vizibile în arta lui Moreau și a restaurării principiului ei de coeziune în chiar punctul de dispersie, de destructurare al ei, fixare fascinată, meduzantă a vidului. Oedip și Sfinxul se confruntă prin intermediul privirii, dramatizare a tensiunilor ce rezidă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Al. Bogdan-Pitești, Sensations intimes, apar trei femei cu gesticulația senzuală tipică a femeilor Jugendstil. Una dintre ele cântă la flaut, o alta, cu ochii închiși, pare transportată de fiorul voluptuos al muzicii. Privirea joacă un rol esențial în contextul scenarizării seducției ca potențial distructiv al femeilor fatale ale decadentismului. Privirea care se închide, însoțită mai totdeauna de o transă voluptuoasă, sugerează replierea către propria intimitate, cu deschiderea simultană spre spațiul ilimitat al visului și al unor libertăți de neconceput. Cât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și largi, iar imaginea religioasă este redefinită printr-o iconografie "umanizată". Noile modele figurative au un rol decisiv în apărarea reprezentării sacrului, mai ales datorită activității franciscanilor (ei introduc reprezentările teatrale după "mistere", figurarea celor 14 momente ale "drumului Crucii", scenarizarea diferitelor episoade din viața sfântului fondator al ordinului și ilustrațiile biblice sofisticate). Sunt, totodată, și promotorii uneia dintre puținele teorii medievale ale imaginii: ca și la Ioan Damaschinul, imaginea divinității provoacă spiritul credincios să-i pătrundă esența, prin starea de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al acestora, de îndată ce sunt confruntate cu violențele și penuria ce caracterizează aceste momente de dezorganizare generală. Față cu demobilizarea, chiar cu respingerea, noile elite se găsesc atunci obligate să reactiveze patima revoluționară, credința în posibilitatea unui viitor mai bun, cu scenarizarea revoluției, mitizarea acțiunilor și a protagoniștilor ei, amplificarea opoziției prieten-dușman, dar și instrumentalizarea utopiei ca mijloc de propagandă*. în 1918, pentru prima oară, comunismul bolșevic se oferă ca pagină albă diverselor aspirații utopice. Pe acest teren fertil, înfloresc cetăți, palate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Televiziunea a devenit medium-ul de referință, obligînd celelalte mijloace să descopere strategii de reajustare. Consumul televizual, prin zapping, ar favoriza observau, în 1991, Jean-Louis Chabrol și Pascal Perin instabilitatea audienței dar și autonomia (crescătoare) a publicului. În plus, efortul scenarizării, gustul pentru reality shows propun o nesfîrșită hibridare, un joc ambiguu la frontiera dintre ficțional și factual. Se vorbește de o "realitate compozită" (Phillippe Quéau, 1993), ceea ce zdruncină supremația imaginilor analogice, implicit statutul lor indicial. Prin vizualizare, să recunoaștem, poate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
idei; mai degrabă se poate vorbi de o incompatibilitate cu persoanele: C. Mile și V. G. Morțun i-au fost elevi lui Eminescu în 1874 și nu s-a înțeles cu ei (au provocat o grevă școlărească în 1874, cu „scenarizarea” poemului împărat și proletar de M. Eminescu abia publicat în „Convorbiri literare”, treabă pentru care, în loc să le fie scos profesorul de germană, Eminescu adică, au fost chiar ei exmatriculați din școală trebuind să-și continue studiile în Franța și Belgia
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai mare decât cea pentru echilibrul narațiunii, unde abundă inserții de texte din autori antici puse în gura personajelor sau alocuțiuni în același stil. Imaginate a trăi drame cu înalte înțelesuri etice, patriotice, mai apoi creștine, sau ca personaje în scenarizarea unor evenimente istorice, protagoniștii vorbesc livresc, sunt modele de onoare, patriotism, spirit de jertfă etc. G. Călinescu remarca la T. „darul povestirii”, care i-a permis să îmbine cunoștințele și imaginația pentru a reconstitui decorurile și viața antică. Colaborările de la
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
de știința și tehnica unei epoci, printr-un vocabular cu conotații științifice. Jocul respectiv nu este însă gratuit, SF-ul se dorește "literatură de idei" și se prezintă ca un sprijin în favoarea reflecției filozofice sau politice, frizând uneori alegoria. Această "scenarizare" a realității cunoscute servind concepției unei versiuni diferite asupra realității, în afara aspectului ei ludic, vizează producerea celebrului sense of wonder. În fața acestor texte, cititorul e în postura spectatorului de "docuficțiuni". Nu este antrenat departe de iluzia referențială, dar savurează opera
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]