7 matches
-
sau minereu cromat de fier), care este un oxid de crom și de fier. 26.11 - MINEREURI DE TUNGSTEN ȘI CONCENTRATELE LOR Principalele minereuri clasificate la această poziție sunt: a) Ferberitul, tungstat de fier. ... b) Hubnerita, tungstat de mangan. ... c) Scheelitul, tungstat de calciu. ... d) Wolframitul, tungstat de fier și de mangan. ... 26.12 - MINEREURI DE URANIU SAU DE TORIU ȘI CONCENTRATELE LOR. 2612.10 - Minereuri de uraniu și concentratele lor 2612.20 - Minereuri de toriu și concentratele lor Principalele minereuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166441_a_167770]
-
acestui metal (poziția nr. 26.20). ... 16) Oxizi și hidroxizi de wolfram. Oxidul cel mai important este anhidrida tungstenica (trioxidul de wolfram) [WO(3)], obținut în cursul metalurgiei acestui metal prin tratarea tungstenaților naturali de la poziția nr. 26.11 (wolframitul, scheelitul). Se prezintă că praf cristalin de culoare galben-lamaie, devenind portocaliu prin încălzire; este insolubil în apă. Este utilizat la prepararea wolframului filamentelor de lămpi electrice și a vopselei de ceramică. Există mai mulți hidroxizi, în particular acidul tungstenic (hidrat galben
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
denumirea de alb de tungsten sau tungstenat alb. ... e) Alți tungstenați. De menționat tungstenații de potasiu (pentru ignifugarea țesăturilor), de magneziu (pentru ecranele radioscopice), de crom (pigment verde), de plumb (pigment alb). ... Poziția nu cuprinde: a) Tungstenatul de calciu nativ (scheelitul), un minereu de tungsten (poziția nr. 26.11). ... b) Tungstenații naturali de mangan (hubneritul) sau de fier (ferberitul) (poziția nr. 26.11). ... c) Tungstenații - în special cei de calciu sau de magneziu, deveniți luminescenți, în urma unor tratamente adecvate, care le
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
deșeuri și resturi 8101.92 - -Bare, altele decât cele obținute prin sinterizare, profile, table, benzi și folii 8101.93 - - Sârme 8101.99 - - Altele Minereurile utilizate în metalurgia tungstenului (wolframului) sunt, în principal, wolframitul (tungstat de fier și de mangan) și scheelitul (tungstat de calciu), care este transformat în acid tungstic. Reducerea acestuia în tungsten metalic se efectuează, în general, fie cu hidrogen în cuptor electric, fie cu aluminiu sau cu cărbune, în creuzete aduse la temperaturi ridicate. Metalul pur, sub formă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166470_a_167799]
-
este de circa 0,0001 g/t, sau 0,0064 procentaj de greutate (Valoarea Clarke). Wolframul nu apare în formă curată, ci în formă de oxizi și wolframate. Cele mai importante minereuri de wolfram sunt wolframit (Mn, Fe)WO și scheelit CaWO. Alte minereuri de wolfram sunt stolzit PbWO și tuneptit WO · HO. Zăcămintele cele mai importante se găsesc în China, SUA, Korea, Bolivia, Kazahstan, Rusia, Austria și Portugalia. Volumul total de wolfram în zăcămintele pe pământ se apreciază actualmente ca
Wolfram () [Corola-website/Science/304472_a_305801]
-
de molibden care s-ar fi obținut; c) cantitatea de aliaj rezultată; d) masa de cărbune cu 20% steril utilizată. 3 Miramantul este un aliaj care conține 55% wolfram, folosit la obținerea cuțitelor de strung. Se cer: a) cantitatea de scheelit cu 28% impurități necesară pentru a prepara 230 kg miramant; b) volumul de hidrogen, măsurat la presiunea de 10 atm și temperatura de 300°C, folosit într-o etapă intermediară a obținerii wolframului. 4 Două celule electrolitice legate în serie
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
se face conform următoarei succesiuni de transformări: CaWO4 + Na2CO3 = CaCO3 + Na2WO4 Na2WO4 + H2SO4 = CaSO4 + WO3 + H2O WO3 + 3 H2 = W + 3 H2O Pentru obținerea celor 126,5 kg W este necesară o cantitate de 198 kg CaWO4, adică 275 kg scheelit. b) 9,697 m3 H2 la 300°C și 10 atm (46,2 m3 c.n.). 4. a) 0,2167 g Cr; b) 0,05 N în Cr(NO3)3. 5. a) Cr; b) 6 min 26 s. 6. a
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]