201 matches
-
Precum într-unele din versurile de tinerețe ale lui Mircea Cărtărescu, dar cu o superioară plasticitate vizionară, "descrierile" sunt de fapt derapaje bine controlate în fantastic, sub o lumină spectrală, "lichidă, nelumească și înspăimântătoare": "țăranul sâsâia ca un șarpe. câinele scheuna. manasia traversă/ podul gustând deja mireasma căminului, călăuzit asemenea/ piloților de luminile de aterizare// căminul ancora în nămol ca un portavion strălucind în/ dimineața tulbure, emanând o căldură stranie, amețitoare,/ călăuzindu-și noul venit printre șiruri de ouă de libărci
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
meu, patria mea sînt cearcănele surorii mele, întinse pînă spre cer, spre milă lui Dumnezeu. Patria mea sînt merii, perii și nucii din curtea în care n-am mai călcat de ani buni. Patria mea e vulpea asta năpîrlita care scheaună zi și noapte în mine. Patria mea e sîmburele strîmb al neputinței dăruit mie la plecare de Tăia. Păpuși de silicon, profesioniste ale sexului, în poziții acrobatice, horoscop pentru animale de casă, copii plimbați în lesă, grădinari care aspiră iarbă
Ritmuri de îmblînzit aricioaica by Doina Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/6479_a_7804]
-
infesta un răstimp ce părea rezervat purificării. Iluziei spulberate îi răspunde deziluzia incandescentă: „Poeme pentru femeile cu pubisul năpîrlit/ fericite însă că pot să-și apese piciorul gros/ pe tîmpla celui gata să-și dea suflarea?/ poeme pentru preotul care scheaună/ lîngă biserica dărîmată de el însuși/ sau poeme dedicate canibalului păros/ care-și clatină bărbăția pe cărțile Universității? Lirism pentru cine? pentru borfașul/ transformat în filosof? Pentru șeful călăilor/ care își primește acasă pensia în plic parfumat?/ În nici un caz
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
un afiș de cabaret într-un număr cu un titlu incendiar: Trupul. Aglaja într-un hotel, Aglaja în gara din Zürich, unde se întîlnește mereu cu îngerul ei păzitor - o bătrînă paralitică în cărucior -, Aglaja numai voce pe bandă plîngînd, scheunînd ca un animal mic uitat în frig sau ca Isus, obligată să se supună și fiindu-i îngrozitor de frică. Un mare artist, un mare poet, acest domn Metzger care vrea să ne facă să credem că el n-are nici un
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
cu lumea care va afla că și tu ai trăit și mai ales că și ea va muri o singură dată ca tine nu de o mie de ori pe zi ca atunci cînd ești singur și jupești cățeaua care scheaună în tine și nimeni nu o aude cum stai singur și visezi cum stai singur și visezi cum singur stai și visezi cum stai singur și visezi cum stai singur și visezi cum tu stai și visezi singur cum visezi
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
aprinsă. Primi bucuros pâinea și laptele turnat Într-un castron emailat. Mâncă cu grijă și cu teama de a nu fi izgonit, Înfulecând pe nemestecate totul. Îl priviră Îndelung,În tăcere. Ușa se Închise În urma lui, iar el rămase Înlăuntru scheunând ușor de mulțumire. Femeii Îi dădură lacrimile. Domnul Georgescu nu se mai sătura privind umbrele stranii ce desenau alte umbre prin ferestrele de la parter. Hotărî că e bine să coboare. În bloc toată lumea dormea. Nici un zgomot nu tulbura liniștea ce
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
la căpătâiul bolnavului. tractorist nu-și atinseră ținta. Curând, lanul dispăru în Ar fi vrut să se hârjonească, să-i sară în față. depărtare. Nu mai era cu putință. Resemnată, ședea și Zborul îi era ușor. Cu forțe întremate, porumbelul scheuna încetișor pe covorașul din spatele intrării în se îndepărta cu iuțeală de locul neprimitor. Trecu pe curte. Dacă ar fi găsit puteri, nu s-ar fi oprit din deasupra satelor fără a se opri. Își potoli setea în unda urmărirea salvării
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
și arcuiește fundulețul, sare pe ea din spate și-și bagă botul în greabănul roșcat, o ține, o ține, și totul rămîne așa, încremenit, în cer și în pămînt. Ochi umezi și ficși, vuuu, vuuu, înainte - înapoi, înainte - înapoi, ea scheaună, începe să se desprindă, fuge? nu, o prinde iar și-o bate ușor cu coada peste urechi, vuuu, vuuu, cățelușa scapă și fuge. În urma ei, pe zăpadă, o pată de sînge, lupul o miroase, o scurmă și-o aruncă-n
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
tot mai scurt pe care-l petrec cu familia, m-a întrerupt din jelanie și m-a întrebat daca-mi aduc aminte de cățelul lui. autor: Ioana Toma, Coach Resident - ETCS; - Stătea zilele trecute pe o grămadă de lemne și scheuna. - De ce? Ce avea? - Se așezase cu fundul pe scândurile alea și nimerise un cui care-l înțepa. De aia plângea. - Pai dacă-l durea, de ce nu se ridica, de ce nu se muta din loc? - Eh ... nu-l durea chiar atât
Coaching: Când Marele Reparator tace, mintea gândeşte mai limpede () [Corola-journal/Journalistic/27176_a_28501]
-
în clocotul apei te întâlnesc mereu înainte ca zidul să fie gata la fiecare aruncare de cancioc plin cu mortarul liant al cuvintelor nerostite zid în zid mă numesc uneori mă arunc spre el izbesc fruntea de bolta cerului interiorul scheaună ceva acolo a crescut a murit acum se naște puțin mai încet pentru a muri în pământul din care primăverile zbucnesc fără a mai fi rugate să se nască Anne Marie Bejliu, 26 septembrie 2015 Referință Bibliografică: cancioc plin / Anne
CANCIOC PLIN de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381814_a_383143]
-
însă le-am făcut semn cu capul către tovarășul meu și au înțeles. Le-am promis că ne vom revedea în curând. Când am intrat pe poarta casei Figaro a năvălit spre ușa de la intrare înaintea mea. A început să scheaune și să râcâie nerăbdător ușa. Nu ajunsesem eu destul de aproape când ușa s-a deschis și în cadrul ei, silueta slabă și înaltă a doctorului și-a făcut apariția exact la timp ca labele lui Figaro s-ăl îmbrățișeze lingându-i
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
sticlar ("bețiv", din sticlă). Un caz special de calambur paronimic implică nume proprii - de localități sau de persoane - folosite în locul cuvintelor comune cu formă asemănătoare, de exemplu Botoșani în loc de bot, cu sensul "gură" ("Îl văduvisem de doi dinți și stătea scheunând ca o potaie, încercând să stăvilească valul de sânge ce îi țâșnea de la botoșani", M. Avasilcăi, Fan-fan, rechinul pușcăriilor, 1994, p. 26); "Săream ca un ghepard și le spărgeam trompa și botoșanul" (id., p. 39), Buzești în loc de buze, folosit metonimic
Jocuri de cuvinte by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6952_a_8277]
-
Mă privesc cu ochii înlăcrimați, implorându-mă să mă opresc. E prea târziu. Trenul a plecat din gară. Mai întâi încet, cum fac de obicei. Apoi apăs accelerația. Ca un animal. Acum ea țipă ca nebuna la lună. Și ei scheaună de durere. Ea geme de plăcere. Și ei se zvârcolesc în chinuri. Ea își izbește fesele de coapsele mele. Și potăile încep să scormonească pământul de sub ele. Sânii i se izbesc unul de altul într-un pleoscăit asurzitor. Și ghioarlele
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Un câine. O ființă, ca toate celelalte. Nu cere nimic de acolo, din spatele băncilor. Doar își strigă, în felul lui, durerea. Un picior îi atârnă inert, dovada unui accident, a cărui victimă în mod sigur a fost. Privește speriat și scheaună încet. Ochii lui umezi și triști spun doar un singur lucru: mă doare! Durerea. O stare pe care de multe ori, într-un acces de egoism ce ne caracterizează actualmente, ne-o atribuim doar nouă, oamenilor. Ne lamentăm în stânga și
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
au găsit, după cum ați văzut, extrem de vinovat, chiar numai și pentru faptul de a fi alergat un ied! Au vrut din nou să-l alunge. Napoleon însă n-a mai plecat... Era sătul de singurătate... Așa că s-a întins jos, scheunînd și dînd prietenos din coadă, ca și cum ar fi vrut să spună că el n-are nici o vină, că a vrut să se joace cu iedul, că nu i-a făcut nici un rău. Se pare că argumentele sale au fost acceptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
dau trăinicie căsniciei. Unii dintre noi sunt atât de răi, că pământul abia îi rabdă! Alții ar dori să plutească prin aer numai să nu-și supere semenii. Oameni și oameni... Ciocârlia o sfârșește cântând, stingânduse încetul cu încetul; bogatul scheunând și văicărindu se! Democrația ar trebui să însemne libertate și o înțelegere corectă a legilor pentru ocrotirea dreptății... Dar ce-i libertatea?! A gândi și a acționa în armonie cu semenii tăi, în respectul trecutului și pentru înnobilarea prezentului, ar
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
apoi, ea s-ar înghiți. Îmi amintesc imaginea acelei femei care smulgea penele de pe carnea unei găini. Un piept galben cu picățele roșii. Ea își tot ștergea buzele cu o batistă și picuri de apă săreau din mâinile ei. Cuțitul scheuna în carne mai tare decât un câine lovit de mașină. Era probabil cea mai nemiloasă moarte din natură. Încă țin pumnii strânși, vena mi se zbate vizibil în mijlocul frunții. Unghiile îmi intră și mai mult în palmă și se albesc
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
și putea lua gândul de la Întâmplarea nemaiîntâlnită. Ce-a fost asta? Oare au plecat de tot, se mai Întorc? Din Întrebări și gânduri nu tocmai ușoare Îl trezi Vizanti care Înnebunise de tot; sărea pe două picioare, mârâia reținut și scheuna alarmat, alerga În cerc și prin tot ce putea el face Își anunța stăpânul. Victor a fost tentat să-l pedepsească dar, imediat a realizat că nu l-a mai văzut pe prietenul său În această stare de delir canin
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
pună o altă serie de Întrebări la finalul cărora a concluzionat: Securitatea sau Miliția, altă mână mârșavă nu poate fi! Dobitocii! Cel mai bine, Vizanti ar fi s-o ștergem noi cât mai repede și cât mai departe! Câinele a scheunat a durere și Victor Olaru parcă i-a auzit vocea clară: Înceară, hai Încearcă! În momentul de cumpănă care a urmat, Victor a auzit și alte voci venite din Înalturi, de alături și de pretutindeni: „Încearcă, Încearcă!” S-a decis
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
pe care porniseră, fără ca măcar unul din ei să știe cât va dura acesta și câte urcușuri și coborâșuri va mai avea. Din somnul cel greu și agitat i-a trezit câinele lor, Vizanti, care urla prelung și dureros, apoi scheuna a chemare, lătra de două-trei ori pentru ca apoi iar să tulbure noaptea cu urletul lui care În urechile Mariei răsuna ca un sfârșit dureros, ca un rămas bun fără de speranță dar, mai ales, ca un semn rău, un semn care
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Cu mâinile goale? Te-o făcut ferfeniță cât ai zice pește”. - mi-a mai trecut mie prin cap înainte ca namila să se repeadă spre mine!!!... Când m-am trezit din sfârșeala care m-o cuprins, namila stătea deasupra mea, scheuna într-una și mă lingea de zor pe obraz!... Până la urmă mi-am dat seama că era câinele nostru, care m-a simțit de departe - chiar prin viscolul acela - și mi-a ieșit înainte. De bucurie l-am cuprins în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
sticla de vodcă. Am luat-o și am tras un gât, urându-i politicos „casă de piatră“, după care l-am miruit scurt cu patul pistolului. A rămas pliat peste portiera mașinii, ca un prosop pus la uscat, În timp ce miresica, scheunând furioasă, și l-a recuperat cu aceeași grijă cu care eu dezlipeam foaia de pe antenă. Câteva minute mai târziu, taximetristul m-a lăsat exact de unde mă culesese și a părăsit scena cu o recompensă care l-ar fi făcut și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
se Întâmplă de altfel În fiecare dimineață, cu mici mici variațiuni, Antoniu și Kawabata, ies unul după altul din adăpostul mizer, despărțindu-se și plecând fiecare spre locurile strategice de cerșit. Scheleticul câine al lui Ben, se Îndepărtează În fugă, scheunând, după ce Kawabata i-a tras un șut, În fundul numai piele și os. Vor traversa calea ferată ce trece prin partea de sud a orașului ca o venă sănătoasă Într-un trup tânăr, fiecare prin altă parte, după care se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un timp în spital, infectat. M-ar fi sfîșiat cîinele de tot dacă n-aș fi știut de pe cînd eram în sat să-i bag mîna în gură și să-i strîng între degete maxilarul de jos, că a fugit scheunînd cît e hăul. Am avut timp să-i smulg zgarda ghintuită, cu care am intrat în casă și i-am dat țăranului cîteva de mă pomenește, cred, și acum. Copilului, care slobozise cîinele, cînd s-a repezit să-și apere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
se naște cu moașa. Ziceam de bani. Ce, nu mai joci? Da, dar nu pe mărunțișul de tramvai; ar fi necinstit din partea dumneavoastră. Pe ce-avem! se înfurie profesorul, scoțîndu-și un pantof, cu care rămîne în mînă, așteptînd cărțile. Cățelușa scheaună o dată, scurt, înfundat, sub gulerul de blană al paltonului. Taci, Pușa mamii, taci șoptește bătrîna, îngrozită de neliniștea cățelușei. "Nu-i a bună gîndește ea, strîngînd la piept capul mic, înfiorată de răsuflarea fierbinte. Mai scap de aici?! Că dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]