39 matches
-
această despărțire de Dumnezeu: căci s-a lipsit de bunurile dumnezeiești de care se împărtășise și pe care prin fire le avea în chip desăvârșit<footnote Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale..., p. 5. footnote>. Omul a luat din ființa sa schimbăcioasă criteriu suprem de judecată. Prin porunca lui Dumnezeu se puseseră în primul rând niște granițe și niște măsuri în om. Călcând porunca, aceste granițe și măsuri lăuntrice au fost nesocotite. O graniță s-a călcat prin excesul de simțualitate, alta
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
finele mileniului al doilea. Cel ce guvernează optează uneori cu fatalitate pentru soluții negative, netezindu-și singur și sigur calea eșecului, cel puțin moral. Pînă la exemple, introducerea acestui capitol e teorie. Principele "va fi disprețuit dacă se va arăta schimbăcios, ușuratic, fără energie, meschin, nehotărît". Va fi, dimpotrivă, prețuit dacă "își va da silința ca faptele lui să dovedească măreție, curaj, gravitate, forță". Așa va îndepărta pericolul conjurațiilor, întrucît "nu e ușor să uneltești împotriva unui om prețuit". Valabilitatea general
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
majorității lor, nici onoarea, nici averea, ei trăiesc mulțumiți și nu ai de luptat decît împotriva ambiției cîtorva, pe care o poți înfrînge în mai multe feluri și cu ușurință. În schimb, el va fi disprețuit dacă se va arăta schimbăcios, ușuratic, fără energie, meschin, nehotărît. Principele trebuie să se ferească de aceasta ca de o stîncă în mijlocul mării și să-și dea silința ca faptele lui să dovedească măreție, curaj, gravitate și forță. În ce privește chestiunile particulare ale supușilor săi, hotărîrea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prins într-o serie de acuzații: „atacă cu violență pe foștii săi prieteni, învinovățindu-i că ar fi nestatornici, versatili, interesați, ba chiar și trădători". În dicționarul său român-francez (din 1893), Frédéric Damé înregistra adjectivul versatil, considerându-l echivalent cu schimbăcios; câteva decenii mai târziu, și I.-A. Candrea, în Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească" (1931), îl definea ca „schimbăcios; nestatornic". Sensul din română se explică fără dificultate prin etimoanele din franceză, limbă în care versatile și versatilité au sensul de
Versatilitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5988_a_7313]
-
versatili, interesați, ba chiar și trădători". În dicționarul său român-francez (din 1893), Frédéric Damé înregistra adjectivul versatil, considerându-l echivalent cu schimbăcios; câteva decenii mai târziu, și I.-A. Candrea, în Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească" (1931), îl definea ca „schimbăcios; nestatornic". Sensul din română se explică fără dificultate prin etimoanele din franceză, limbă în care versatile și versatilité au sensul de bază negativ, rezultat dintr-o lungă evoluție semantică. În Trésor de la langue française informatisé (TLFi), sinonimele lui versatile sunt
Versatilitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5988_a_7313]
-
intens aici, la o mie de metri peste nivelul mării. Centrul - frumos, ctitorit recent, dar temeinic - l-am văzut la amiază înnorat, apoi într-o burniță alpină prietenoasă, aș zice. (Ghevorg Ghilanț îmi spuse că timpul pe aici e cam schimbăcios, „hașurat” de ploi scurte și eu presupun că Erevanul ar fi o Londră munteană, ceea ce place colegilor mei armeni. Chiar dacă nu e chiar așa, comparația putând fi amendată.) Apoi, spre chindie, cerul s-a mai limpezit, iar noi, făcând semi-turul
Jurnal de Armenia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/4958_a_6283]
-
nou a Basarabiei prin ruși“, „proclamarea regatului român și încoronarea primului rege român“, „descoperirea fonografului și telefonului“, „expoziția națională din București“, „isbucnirea răsboiului mondial“ și „unirea tuturor românilor cu patria mamă“. Sunt apoi inserate listele cu „Sărbători și alte zile schimbăcioase“, „Posturile“, „Deslegări de post“, „Parastase oficioase“, „Sărbători naționale“, „Zile de repaus“ (care erau „La 1/14 Ian., 6/19 Ianuarie, 2/15 Febr. , 25 Martie (6 Apri.) , trei zile la sfintele Paști, 23 Aprilie (6 Maiu), înălțarea Domnului, 21 Maiu
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
Harieta, din care redăm mai jos câteva rânduri, le regăsim în poeziile de o învăluitoare melancolie, pe care le știm cu toții: “Poate la toamnă ... Dar să nu mai vorbesc, nu de toamnă, ci nici de ziua de mâni ... Lumea-I schimbăcioasă, și toate visurile noastre și nădejdile sunt făcute ca să se spulbere în vânt. Toamna anului e un ape an, apoi-I urmează primăvara. Toamna vieții vine fără să știi când, nici de unde ... numai vezi că totul a trecut pentru a
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
aceasta este universalul [163] absolut afirmativ sub toate raporturile, în formă abstractă. "A doua calitate, mijlocie, este urîțenia (foulness) sau pasiunea (rajas, tejas, impuls, înclinație)", care este pentru sine oarbă, este ceea ce e impur, nociv. Ea este activă, violentă și schimbăcioasă, are legătură cu răul și cu nenorocirea, avînd preponderență în aer, cauză pentru care vîntul bate cruciș; în ființele vii ea este cauza viciului. A treia calitate și ultima este întunericul (tamas); această calitate este trîndavă și contrariantă, este asociată
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ar fi conformat regulelor ce le stabilea ca absolute și neînlăturabile pentru finanțele statului și pentru dezvoltarea lui economică, și credem că atunci se vor convinge că scopul venirii la putere a elementelor flotante nu este realizarea ideilor lor, idei schimbăcioase și pretextate numai, ci căpătuirea membrilor societății americane de esploatare. Lupta noastră este deci a statului român contra republicei americane, și nu ne îndoim că în combaterea americanismului cosmopolit și lipsit de cultură vom avea alăturea chiar pe adversarii cei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar fi numai nuanțe neînsemnate e greșită. E prea adevărat că în principiile invocate nu e deosebire, dar o asemenea deosebire nu există nici în Anglia, unde programele nu sânt fixe, nu sânt o serie nestrămutată de principii apodictice, ci schimbăcioase după împrejurări, c-un cuvânt sânt programe electorale stabilite anume asupra cestiunilor la ordinea zilei. Deosebirea mare însă între engleji și noi e că cei dentîi țin ceea ce promit, noi nu. N-are cineva decât să citească programa de la Mazar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce circulează e așadar aproape esclusiv rubla cu subdiviziunile ei. Publicul nu are absolut nici o vină de grămădirea rublelor în piețele noastre. Ele n-au venit în piață ca marfă, ca bucăți de 18 grame de argint fin cu preț schimbăcios, din contră li s-a dat de către stat, prin anume decret, cursul legal de patru lei noi, c-un cuvânt au fost puse pe un picior egal cu moneta națională de argint. Mai târziu 11 s-au făcut o scădere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
leagă-ntîi de ei Spre a vă bate-apoi cu vergi de fier... O, Iaromir,... ai fost vodată-n Roma? Văzut-ai tu gladiatorii, oameni... Oameni ca ei, ca noi... ba chiar de-ai noștri Că vezi apoi acel popor disculț, Nepăsător și schimbăcios și rud, Ce să adună de privesc râzând Cum c-animale luptă între ei Gladiatorii sclavi... ce-adesa sânt Feciori de regi a căror singură Nenorocire-a fost bravura-n luptă, Ce nu au altă vină pe-ăst pământ Decât c-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tinzile și-i fac alai; îi picură șoptiri prinositoare în ureche, numesc sfînt[ă] până și scara de la șea și numai prin el sorb aerul liber. ZUGRAV[UL] Ei... și ce-i cu ăștia? POETUL Iar [cînd] Fortuna, tonatecă și schimbăcioasă, îi dă cu piciorul celui pe care-l îndrăgise pîn-acuma, toți cei cari atârnă de el și care se opintesc în urmă-i spre vârful dealului, tîrîndu-se în genunchi, ba chiar în patru [labe], îl lasă să lunece și nici unul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fuga. În chiar scaunul de reședință Constantin luă într-adevăr frâiele în mâna sa tare, dar în celelalte părți ale țării autoritatea lui Mytzes rămăsese neclintită. Războiul între cei doi stăpânitori petrecu în curând țara toată, purtat c-un noroc schimbăcios. Mytzes se bucura în opinia publică de un avantaj deosebit: de dreptul său de succesiune, întemeiat pe căsătoria cu fiica Iui Asan, deci pe încuscrirea cu dinastia domnitoare, stinsă în coborâtorii de parte bărbătească. După feliul de-a vedea al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se laude cu nici un succes acătării. Încoronarea lui Ioan Asan. Suplantarea lui prin Terteres. Uciderea lui Lachanas. Pe când, în împrejurări asemenea, nu se putea aștepta o consolidare mai trainică și mai bună a lucrurilor decât dela căderea lui Lachanas, toanele schimbăcioase ale sorții voira ca acest om, îngîmfat de norocul lui, să aibă asemenea a lupta în anul 1279 cu partea adversă a vieții și să sufere o înfrîngere într-o bătălie cu tătarii. La această știre, locuitorii din Tîrnova, cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sângeroasă, afară însă de cei notabili și mari. Bulgarii totuși se întremară și se întăriră curând, năvăliră în ținutul Adrianopolei, luară prăzi bogate de-acolo, uciseră mulți romei și se folosiră cu deprisos de această toană a sorții și de schimbăciosul noroc al războiului, pe cari acuma bizantinii le simțeau amar. Pentru a apăra Adrianopolul împreună cu ținutul acestui oraș, împăratul Mihail rândui o înrolare de trupe mai cu samă dintre soldații încercați în războaie cari fuseseră alungați de la hotarele Persiei, cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor oficială și abuzând de ea ca de-o pârghie în propriile lor intrigi contra puterii statului; căsătoria, devenită prostituata politicei și poftei după tron, la încheierea ei calculată pe foloase politice, atârnând în consistența ei de la succese politice și schimbăcioasă asemenea întîmplărilor schimbătoare ale pretendenților de tron; desfacerea oricărui sentiment de comunitate și de patriotism într-o meschină iubire de sine și într-un egoism lacom de câștig; lipsa egal de mare de bună-credință atât în relațiile dreptului intern cât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vrea să se destineze acestor ocupațiuni. Arătarea caracteristică a unei personalități se complectează prin ținuta corpului întreg, prin care noi înțelegem fixarea precisă a esteriorul[ui] fizic, devenită habituală prin mișcarea și prin întreaga direcțiune a vieții individului. Precum trăsurile schimbăcioase a feței se pot preface într-o fizionomie care să reflecteze internul unui individ și patosul său esențial, tot astfel ținuta trebuie să ne-arate incorporarea consistentă a gesturilor și mișcărilor neconștiute. Ca-n fizionomie așa și-n ținută arta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Schema substanței este persistența unui real în timp, adică reprezentarea acestuia ca al unui substratum al determinărei empirice de timp în genere, care rămâne pe când toate celelalte se schimbă. (Timpul nu se scurge, ci în [el] se scurge esistența celor schimbăcioase. Așadar timpului, care însuși e imutabil și rămâitor, îi corespunde în fenomen ceea ce-n esistență persistă, adică substanța, și numai asupra acestei substanțe se poate constata după timp consecutivitatea sau simultaneitatea fenomenului). 4. Schema cauzei sau a cauzalității unui obiect
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cunoștinței filozofice toate este dar filozofia. Trebui s-o iei obiectiv dacă pricepi sub ea prototipul dejudecărei tuturor încercărilor de a filozofa, care trebuie să serve la dejudecarea a orice filozofie subiectivă, a căror construcție e atât de varie și schimbăcioasă. În acest mod filozofia este ideea numai despre o știință posibilă, care nicăieri nu-i dată in concreto, căriea însă ne-ncercăm a ne apropia pe diferite căi până atunci până ce om afla potica unică, foarte plină și concrescută de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cred că e bine; adese, pentru a se menține la locul lui, trebuie să înfrîngă buna-credință, iubirea de oameni, umanitatea și religia. Trebuie să aibă deci un suflet care e astfel făcut încît să se-ntoarcă după cum bate vântul și schimbăcioasele eventualități ale norocului; și să nu părăsească de câte ori i se prezintă ocazia calea dreaptă, dar să ia numaidecât calea cea strâmbă dacă trebuie. Un principe cată dar să se păzească ca să nu iasă nicicând o vorbă din gura lui care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari ar trebui să se abțină. Pe câtă vreme nu se atinge averea și onoarea oamenilor ei trăiesc mulțumiți și nu ai a te lupta decât cu ambiția câtorva, care se poate înfrîna în diferite chipuri. Disprețuit e acela care trece drept schimbăcios, ușurel, muieratic, pusilanim, nehotărât; de acestea principele trebuie să se ferească ca de-o stîncă-n mare și cată să se silească a arăta în acțiunile sale oarecare mărime, curaj, seriozitate și tărie. În toate tractările lui cu supușii cată să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
proprietate [a] ei, luată în sens mai nalt, este universalitate ca semn caracteristic distinctiv, cel puțin fiecare grad al ei se măsură după măsura universalității în care ea se mișcă. Deși acestea sânt niște deosebiri de grade simple și foarte schimbăcioase, care se caracterizează prin numirea cu predicatul unei culturi mai [mult] or mai puțin multilaterale, totuși [î]și are [ca] soarele punctele sale de solstițiu; omul de es. Care {EminescuOpXIV 921} nu pricepe metafora cutare, pentru cari numele de Shakespeare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
seriile acestea o formează cauzele cărora li se cuvine proprietatea ponderabilității și impenetrabilității - materii; cealaltă serie cuprinde cauzele cărora le lipsesc calitățile din urmă - puteri, cari, pentru cuvântul acestei calități negative, se și numesc imponderabilii. Puteri sânt așadar: obiecte indestructibile, (schimbăcioase ) variabile, imponderabile. O cauză care are drept efect ridicarea unei sarcini e o putere. Efectul ei, sarcina ridicată, e deci asemenea o putere. Mai general: diferența în spațiu dintre obiecte ponderabile (este) constituie o putere. Fiindcă că această putere are
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]