87 matches
-
Doamne?- l-am întrebat eu. Nu mi-a răspuns; l-am privit mai atent și semăna cu un om din sat. Avea o barbă albă până la brâu, un păr lung până peste ceafă și înfășurat în acel cearceaf, părea un schimnic rătăcit pe pământ. -Am grijă de păsările cerului!- îmi răspunde el și se uită în sus. Acolo, în vârful unui copac i-am zărit pătuiagul în care locuia, un frunzar la care se suia pe o scară. Hrănesc păsările cerului
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
etc. Era studiată și regizată până și poziția în scaun sau în picioare a participanților la eveniment, în sală, pe holuri, în pauze sau întrevederi (inviduale sau în grup), întâmplătoare sau programate, toate prevăzute cu o decență până la smerenia ultimului schimnic, a ploconirii (când și cu cine era cazul și această poziție nu putea să-ți fie indiferentă!)) sau dimpotrivă, cu emfază și „mândrie românească” din care s-ar fi putut deduce gradul de aderență și înțelegere a importanței momentului față de
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
era piață - / Și tot se vindea, o, atât de frumos! / Și toți se luptau pentru propria lor viață - / Dar viața-și dădea, pentru toți, doar Hristos - // Și timpuri și ere păreau că răsfață - / Materie și spații dădeau din prinos - / Dar schimnic era de schimbarea la față, / Căci totul e-n sine, Eternul Hristos! // Dar cât de puțini îi urmau o povață! Și-n cuget, și inimi, ce plumb este gros! / Cum mergem cu toții, jucând ca pe ață / Spre hăul pe care
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
în Pământul Sfânt. În cele două secole care au urmat, întreaga zonă a acestui pârâu s-a umplut de lavre, de schituri și de lăcașuri pentru pustnici, în care își duceau viața cea ascetică și duhovnicească sute de călugări și schimnici. Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul a fost una dintre acele numeroase mănăstiri din această regiune. Cea dintâi a fost ridicată aici în sec. V de către cinci monahi sirieni: Pronos, Ilie, Lannai, Einan și Zenon. Îndată după întemeierea ei, mănăstirea a devenit
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
cum se scurge laptele-n prunc cum inima ta bate nervoasă nervoasă ca o viperă strânsă de gât adoarme-mă-n ochiul tău mistic să devin un sihastru prin grote de dor prin sângele tău să mă plimb ca un schimnic adoarme-mă și-apoi fă-mă să mor... luni, 10 februarie 2014 Referință Bibliografică: adoarme-mă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1137, Anul IV, 10 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate
ADOARME-MĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Adoarme_ma_ion_ionescu_bucovu_1392040274.html [Corola-blog/BlogPost/364064_a_365393]
-
erau legați sufletește și frățește de toate aceste daruri naturale oferite din prisosință de Boieria Marelui Dumnezeu, Vetrei lor străbune, dar în mod expres Străbunii erau atașați mai mult de munți și păduri: mai întâi ca păstori, sacerdoți, împărați, regi, schimnici, monahi, stăpâni și apărători cu cetăți voievodale impunătoare. Mai târziu s-au adăugat ctitorii de seamă, inimoși, darnici și credincioși care, au înfrumusețat cu lăcașuri sfinte pământul ceresc al Daciei Mari-Grădina Maicii Domnului. Trebuie însă consemnat cu mare durere și
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
sceptruri și coroane voievodale, atârnate doar de poala veșniciei Celui Preînalt. Am simțit cum crește-n trupul meu licăr de floare, din mireasma sublimelor Fecioare, care au rămas în frumusețea vie a martiriului sfânt. Am atins smerit stâncile, foste odinioară schimnicii Hotarului de veghe, ce-au tors din Caierul timpului sumanul veșniciei. Am îmbrățișat falnicii brazi, scânteietori în sumanele lor verzi, în care s-au întrupat Voinicii noștri daci, să-I steie reazem lui Dumnezeu. Am sărutat buclele izvoarelor, care duc
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1360061500.html [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
Doamne?- l-am întrebat eu. Nu mi-a răspuns; l-am privit mai atent și semăna cu un om din sat. Avea o barbă albă până la brâu, un păr lung până peste ceafă și înfășurat în acel cearceaf, părea un schimnic rătăcit pe pământ. -Am grijă de păsările cerului!- îmi răspunde el și se uită în sus. Acolo, în vârful unui copac i-am zărit pătuiagul în care locuia, un frunzar la care se suia pe o scară. Hrănesc păsările cerului
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426930140.html [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
GRIGORE, STAREȚUL MĂNĂSTIRII FARAN Tot despre avva Serghie anahoretul ne povestea avva Serghie armeanul, ucenicul lui, că mult îl ruga avva Serghie, starețul lavrei Faran, să-l ducă la un călugăr bătrân. Într-o zi l-am dus la un schimnic bătrân, care trăia în părțile Mării Moarte. Bătrânul când l-a văzut l-a îmbrățișat cu multă bucurie, a adus apă, i-a spălat picioarele și a vorbit toată ziua cu el despre folosul sufletului. După plecarea lui avva Grigore
LIVADA DUHOVNICEASCĂ (45) de ION UNTARU în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1383195065.html [Corola-blog/BlogPost/344554_a_345883]
-
la Dumnezeu îndată Cum putu și dete fuga. Și, dând în genunche, zise. - Doamne, rogu-te smerit, Iartă-l de-ale lui păcate, Că el mult a pătimit. Domnul Sfânt ridică mâna Și c-un semn dumnezeiesc Ridică pe acel schimnic Lângă Tronul Lui Ceresc, Care, cum ajunse-acolo, Sta cu fața spre pământ Așteptând altă pedeapsă De la Dumnezeu cel Sfânt. Însă Domnul, cu-a Lui milă Îi rosti ca el să știe: - Scoală-te, sărmane suflet Ce te vei numi
POVESTE DE SÂNTILIE 2 (URMARE) de LEONID IACOB în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_de_santilie_2_urmare_leonid_iacob_1374778072.html [Corola-blog/BlogPost/340522_a_341851]
-
în Pământul Sfânt. În cele două secole care au urmat, întreaga zonă a acestui pârâu s-a umplut de lavre, de schituri și de lăcașuri pentru pustnici, în care își duceau viața cea ascetică și duhovnicească sute de călugări și schimnici. Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul a fost una dintre acele numeroase mănăstiri din această regiune. Cea dintâi a fost ridicată aici în sec. V de către cinci monahi sirieni: Pronos, Ilie, Lannai, Einan și Zenon. Îndată după întemeierea ei, mănăstirea a devenit
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
recente demonstrează că Daniil Sihastrul a fost, cu adevărat, o personalitate istorică reală și nu doar un nume de legendă. Printre pietrele funerare de la Voroneț se află și o lespede cu inscripția: „Acest mormânt este al părintelui nostru David, ca schimnic Daniil". Nu departe de mănăstirea Putna se află chilia pe care, spune tradiția, ar fi cioplit-o cu dalta în piatră dură însuși sihastrul Daniil. Pustnicul se regăsește pe fațada construcției, realizată în anul 1547 de Ilieș, fiul lui Petru
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414868588.html [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
citi, pe inscripția în piatră, numele ctitorului și timpul înălțării mănăstirii. Străjuit de o candelă ce pare că este permanent aprinsă, se află mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, cel care a fost primul stareț al mănăstirii. Este vorba de acel schimnic cu numele Daniil retras la Putna ca pustnic, într-o zonă împădurită ascunsă și greu accesibilă, înspre munte, pe malul râului Vițău, în apropierea vărsării acestuia în râul Putna, unde a dăltuit un paraclis și o chilie-n stâncă. La
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414868588.html [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
Dumitru Radu Popescu, Marin Sorescu, Tudor Gheorghe, si a acordat spectacolului cu piesa “A treia țeapă”, jucat de trupă de teatru a Centrului Universitar Dolj, locul I pe țară. Despre domnul Vasile Buz nu pot să spun nimic. Este un schimnic în lumea frumosului pe care il pictează. Despre domnul Valeriu Dogaru aș vrea să spun ceva. Juca acum ceva vreme “Paracliserul”, în sala Marin Sorescu, fostă T94. Spectacol cu un singur personaj. La pauză, am ieșit în micul foaier. Doamna
Liviu Florian Jianu: Hainele. Din manuscrise by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-hainele-din-manuscrise/ [Corola-blog/BlogPost/339314_a_340643]
-
director al Teatrului de Păpuși. Boroghina îi văzuse și el îmbrăcămintea, si privirea. Și făcuse pe dracu în patru să îi mai asigure o slujbă. Ca să se îmbrace, măcar. Cu două slujbe pe cap, doi copii, si un apartament de schimnic de întreținut, plus un teatru de păpuși de carat în cârcă prin oraș și provincie, căruia tot el, un golaș, trebuia să-i împartă hainele de care trăgeau toți, plus poezia, și ea, de îmbrăcat - s-a dus repede. Artă
Liviu Florian Jianu: Hainele. Din manuscrise by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-hainele-din-manuscrise/ [Corola-blog/BlogPost/339314_a_340643]
-
muzicii ușoare internaționale, Mireille Mathieu! A fost un spectacol magnific. Momentele de urcare peste sinele real și conștient, la vis, s-au succedat năvalnic. Cu Mireille Mathieu se zidește coloană de cântec între cer și pământ! Văzduhul e colibă de schimnic pe lângă imperiul pe care-l poate întinde Mireille Mathieu ca să domnească peste lumea frumoasă, peste lumea bună, peste lumea umană! Nicio domnie nu e de mai lungă durată peste lume, ca muzica! Ea începe și se termină odată cu viața. Doar
PEPINO POPESCU. SUSURUL MUZICII CU MIREILLE MATHIEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397145915.html [Corola-blog/BlogPost/347766_a_349095]
-
sceptruri și coroane voievodale, atârnate doar de poala veșniciei Celui Preaînalt. Am simțit cum crește-n trupul meu licăr de floare, din mireasma sublimelor Fecioare, care au rămas în frumusețea vie a martiriului sfânt. Am atins smerit stâncile, foste odinioară schimnicii Hotarului de veghe, ce-au tors din Caierul timpului sumanul veșniciei. Am îmbrățișat falnicii brazii, scânteietori în sumanele lor verzi, în care s-au întrupat Voinicii noștri daci, să-I steie reazem lui Dumnezeu. Am sărutat buclele izvoarelor, care duc
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409409600.html [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
de promenadă prin viață, era un tren de venit și de plecat în și spre gări falnice ori spre gări ruinate, spre gări forfotitoare ori spre gări pustii ale vieții sufletești umane!... Interpreta Ileana Ciuculete cânta de smulgea și oblonul schimnicului, era bună cu oamenii, încât o vină a sa era virtute pentru altcineva, era frumoasă încât rămâne în oglinda privirii și după ce nu mai este privită. Frumoasă, veselă, mirabilă glăsuitoare de cânt popular, folcloric și de voie bună, Ileana Ciuculete
ILEANA CIUCULETE. CÂNTECE INDEXABILE LA PREFERINȚA DE IUBIRE, VESELIE ȘI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1489645672.html [Corola-blog/BlogPost/374129_a_375458]
-
faptei verbul Țel neclintit a fost vieții mele. Iar glasul meu, neascultat și fără Ecou, va răsuna și după moartea-mi Pustiu, ca vântu-n trestiile bălții. O: N-ascultă nimeni glasul tău, știi bine. Vrea cineva s-asculte glas de schimnic Curat la suflet? Iată, măscăriciul Cu vorbă dulce strânge-n jur mulțimea Spre-a o minți, și ea e mulțumită. Rămas-ai singur. Mâine? Ce contează! Când ei vor fi uitați și-n schimb de tine Și-or aminti urmașii
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
din sec. XIV-lea - al XV-lea ar fi fost distrusă în acea perioadă. Din a doua jumătate a sec. al XVII-lea și începutul sec. al XVIII-lea încep să apară documente istorice ce fac referire la Mănăstirea Lainici. Schimnicul Atanasie vine de la Tismana la Lainici, în 1780, și se pomenește într-un sinet în care donează mănăstirii o moșie. El adună de pe văile munților o obște de 30 de călugări. După moartea sa, între 1810 și 1817 o mână
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
muritorilor, întâlnind pe rând un bolnav de lepră , un orb, un bătrân și cortegiul care purta un mort. Tânărul cade de aceea pe gânduri și află de învățătura lui Hristos și deșertăciunile acestei lumi prin intermediul lui Varlaam, unul din mulții schimnici creștini care cutreierau India la vremea aceea. Bătrânul rege a făcut tot ce-i stătea în putință pentru a discredita creștinismul în ochii fiului său. De exemplu el i-a poruncit unui bătrân proroc, numit Nahor, să ia înfățișarea lui
Varlaam și Ioasaf () [Corola-website/Science/306165_a_307494]
-
mult rolul unui martor, ascultător sau mesager și „nu se desfășoară pe deplin”, fiind rezervat de fapt unui roman viitor, pe care Dostoievski nu a mai reușit să-l scrie. O altă opoziție interesantă este cea dintre starețul Zosima și schimnicul Ferapont, două fețe diferite ale creștinismului ortodox. Dacă Zosima reprezintă latura luminoasă a ortodoxismului, manifestată prin cunoaștere, studiul și aplicarea Evangheliei, umanism și sentimentul comunității ("соборность"), caricaturalul Ferapont scoate în evidență obscurantismul, superstiția, nevoia de a fascina masele prin miracole
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Mânăstirea Vișina. După anul 1880 - când Pasul Vâlcan devine cale de comunicație secundară în favoarea șoselei celei noi construită în Defileul Jiului - rolurile locașelor religioase de la Vișina și Lainici se inversează definitiv și ele. Aceasta a avut loc totuși treptat, după ce Schimnicul Atanasie vine de la Tismana la Lainici în 1780 și întărește lăcașul de cult, extinzându-i domeniile prin moșiile donate de boieri. Pe o asemenea moșie s-a construit și Schitul Locurele. Printre ipotezele etimologice, privind toponimia, există o primă interpretare
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
sale ascetice și postul aspru pe care îl ținea. S-a mutat apoi la Mănăstirea Esfigmenu, care tocmai primise printre metoacele sale și schitul Florești din Moldova, din partea mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei; acolo a trăit patru ani, fiind făcut schimnic cu numele de Antipa și apoi hirotonit ierodiacon. Schimonahul Antipa s-a retras în pustie ca sihastru, petrecându-și timpul în rugăciune și dobândindu-și renumele că ar avea darul vindecării bolilor și al înaintevederii. A fost hirotonit preot ieroschimonah
Antipa de la Calapodești () [Corola-website/Science/323476_a_324805]
-
John Chrysostom, Edited by Carol Harrison, University of Durham, London and New York, 2000, p. 3), când vorbesc de momentul nașterii Sfântului Ioan Gură de Aur, îl așază în anul 349.} împrejurimile Antiohiei, în special în munți, se găseau sihaștri și schimnici în număr destul de mare, ei trăind într-o aspră austeritate, rugându se, postind și practicând o asceză severă. Era reacția conștiinței evanghelice împotriva păcatelor lumești invadatoare. Sufletele nobile conduceau o astfel de viață și încercau eroic să respecte și să
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]