5 matches
-
față amenință a pierde, pentru vecie poate, limba și caracterul național a poporului român din Bucovina, el a otărît să trimeată în public broșura sa. Spune apoi că ființe denaturate din însuși sânul națiunei cutează să răpească odorul limbei părintești, schimosind-o spre glorificarea lor personală întru atâta încît să fie neînțeleasă de oricine nu ar cunoaște toate limbele europene. "Țăranul - zice d-l critic - se vede deodată depărtat de noi, țăranul de la care am trebui să - nvățăm limba, căci el
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lupta timpurilor, curată și românească. Și astfeli păcătuind ei (veți vedea cine), ni răpesc limba vorbită de milioane de români, cărora ei ne înstrăinează cu totul și prin aceasta chiar ni răpesc posibilitatea unei esistențe naționale". Cumcă ei nu au schimosit, ci au deșteptat la viață limba română și cu ea simțul național și cumcă au făcut-o spre glorificarea lor personală și (fie zis de noi) eternă, asta e prea adevărat: și nu negăm, nu putem s-o negăm; cumcă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
altfel banii fug în fundul pământului, apoi să se pună pe locul respectiv un băț, semn de recunoaștere pentru a doua zi când găsitorul va veni să dezgroape comoara; când ard, banii nu trebuie dezgropați, "pentru că foarte lesne poate să se schimosească"457 (găsitorul). "Cheia" care deschide comoara este adesea "iarba fiarelor". Odată intrat în tainiță, căutătorul de comori găsește case mari, luminate "ca ziua", bogății fabuloase. Lumea subpământeană pe care o caută Lixandru și băieții grupați în jurul lui, descrisă "ca o
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
abătut în decursul vremurilor de la maică „cu multul” și „cu amestecarea celor de loc zămintindu-se, de la strălucirea sa cea din naștere a scăzut și s-a întunecat”. În consecință, „ceastă dară elinească cu cea de loc amestecată frămsețea și-a schimosit; iar cea de loc, cu multul împodobindu-se și subțiindu-se, frumos s-a schizmit și s-a ghizdăvit: atâta precât astăzi, după atâția veci, fietecine să cunoască poate că precum este maica așa a ieșit fiica; și între toate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
am vechit, m-am veștejit și ca florile de brumă m-am ofilit, soarele m-au lovit, căldura m-au pălit, vânturile m-au negrit, drumurile m-au ostenit, zilele m-au vechit, anii m-au îmbătrînit, nopțile m-au schimosit și, decât toate mai cumplit, norocul m-au urgisit și din dragostele tale m-au izgonit; iară acesta nou, vios, ghizdav și frumos, ca soarele de luminos, ca luna de arătos și ca omătul de albicios este; ochii șoimului, pieptul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]