88 matches
-
0910.50.00 - Condimente de curry 25 - Alte mirodenii: 0910.91 -- Amestecuri prevăzute în Notă 1 b) de la prezentul capitol: 0910.91.10 --- Nesfărâmate, nemăcinate 25 0910.91.90 --- Sfărâmate, măcinate 25 0910.99 -- Altele: 0910.99.10 --- Semințe de schinduf 25 --- Altele: 0910.99.91 ---- Nesfărâmate, nemăcinate 25 0910.99.99 ---- Sfărâmate, măcinate 25 10 Cereale 10.01 Grâu și meslin (amestec de grâu cu secara în proporție de doi la unu). 1001.10.00 - Grâu dur 25 1001.90
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113601_a_114930]
-
Curry - 27.5 - Alte mirodenii. 0910.91 -- Amestecuri menționate în Notă l b) de la acest Capitol: 0910.91.10 --- Nemăcinate și nepulverizate - 27.5 0910.91.90 --- Măcinate sau pulverizate - 27.5 0910.99 -- Altele: 0910.99.10 --- Semințe de schinduf - 27.5 --- Altele. 0910.99.91 ---- Nemăcinate și nepulverizate - 27.5 0910.99.99 --- Măcinate sau pulverizate - 27.5 Capitolul 10 CEREALE Note de Capitol 1 - a) Produsele menționate în textul pozițiilor acestui Capitol se clasifică la aceste poziții numai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
cu pește și la kebab cu pește. La pomfret, la bekti, la ruhi. La bancuri de creveți mustăcioși. La midii gumate. Se gândea la mâncare din abundență, în toate formele pe care aceasta ar fi putut să le ia. La schinduf și lapte de cămilă, la cartofi dulci și porumb. La mango și la nuci de cocos și la mere în aluat. La ciupercile care se deschideau asemenea umbrelelor în anotimpul musonului. La nuci, încrețite în cojile lor, cu pielița lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
semințe de muștar, coajă rasă de pomelo, murmura ea în timp ce gătea. Fenicul, coriandru, mango acru, făină de palmier, licheni și pandanus. Frunze de colocasia, mere glasate, pepene de iarnă, dovleac amar. Rădăcină de khas, lemn de santal, cenușă de dovleac, schinduf. Dovleac șerpesc, flori de banană, frunză-paianjen, rădăcină de lotus... Dădea naștere unor meniuri atât de complicate, că erau gătite uneori și cu o sută de ingrediente, precar echilibrate cu un amestec complicat și delicat de mirodenii - triumfuri minunate ale artei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
se agraveze și toată lumea știa că nimic nu e mai rău când ai ulcer decât grijile, iar asta îl îngrijora și mai mult. Gemu și-și frecă picioarele. Va trebui să urmeze imediat o dietă strictă cu ierburi. Muguri de schinduf și suc de ceapă. Vai, nu va putea suporta sucul de ceapă pe care va trebui să-l bea. Nici nu analizase cum se cuvine problema și nu hotărâse ce atitudine să ia față de tot tărăboiul ăsta, când îl auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
semințe de muștar, coajă rasă de pomelo, murmura ea în timp ce gătea. Fenicul, coriandru, mango acru, făină de palmier, licheni și pandanus. Frunze de colocasia, mere glasate, pepene de iarnă, dovleac amar. Rădăcină de khas, lemn de santal, cenușă de dovleac, schinduf. Dovleac șerpesc, flori de banană, frunză-paianjen, rădăcină de lotus... Dădea naștere unor meniuri atât de complicate, că erau gătite uneori și cu o sută de ingrediente, precar echilibrate cu un amestec complicat și delicat de mirodenii - triumfuri minunate ale artei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
se agraveze și toată lumea știa că nimic nu e mai rău când ai ulcer decât grijile, iar asta îl îngrijora și mai mult. Gemu și-și frecă picioarele. Va trebui să urmeze imediat o dietă strictă cu ierburi. Muguri de schinduf și suc de ceapă. Vai, nu va putea suporta sucul de ceapă pe care va trebui să-l bea. Nici nu analizase cum se cuvine problema și nu hotărâse ce atitudine să ia față de tot tărăboiul ăsta, când îl auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
dimineața pe stomacul gol. Rosa canina (fructe de măceș). Se elimină frunzele și perii prin pulverizare, se amestecă cu miere de albine (două părți măceșe și o parte miere), din care se consumă 2-3 lingurițe pe zi. Trigonela Foenum graecum (schinduf). Se folosesc semințele sub formă de extract fluid, tinctură, sirop și pulbere. 6.2. OXIURAZA Boală parazitară provocată de oxiuri, care trăiesc în intestinul omului. Femelele ies afară prin anus și după ce depun un număr mare de ouă pe piele
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
omul bolnav sau datorită consumării legumelor și fructelor nespălate. Se indică ceaiuri medicinale: Herba Serpyllii et Thymi vulgaris (cimbrișor și cimbru de grădină). Se bea două căni pe zi dintr o infuzie cu două lingurițe la cană. Trigonela Foenum graecum (schinduf). Se administrează ca în ascaridioză. 6.4. TENIAZA Este o boală provocată de diferite specii de viermi parazitari în formă de panglică (tenii). Teniile parazitează jejuno-ileonul omului fixându-se bine cu ajutorul ventuzelor pe mucoasa pereților intestinali, unde trăiesc mai mulți
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Prinderea și uciderea lui este o ofrandă adusă lumii întregi, reînvierea Soarelui și reluarea drumului înspre "crângul cerului": "Dailerui / Dar n. / De bun cal ce hrănește, / Hrănește, / Nici vestește, / Că lui vestea i s-a dus / Pân` la umbra de schinduf. / Îmi plecară la vânătoare. Vâna ziua, / Toată ziua; / Când fu soarele-ndesară, / Îndărăt că se-nturnară. / Găsi leul daramit, / Daramit / Cu fața-n sus. Să mi-l scoale, nu se-ncrede, / Nu cutează să-l deștepte; Bagă mâna-n sân la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de in, lumânărică, verbină, isop, podbal, mierea ursului și rădăcină de nalbă mare, opărite cu ½ litru de apă. Deosebit de eficiente În caz de tuberculoză sunt și ceaiurile din: amăreală, bănuțel, coada calului, ienupăr, isop, mușchi de piatră, nuc, pătlagină, salvie, schinduf, toporași, nalbă de grădină, podbal, troscot, o linguriță la o cană. HEPATITA EPIDEMICĂ Este o boală acută, infecțioasă a ficatului și contagioasă, caracterizată prin icter, tulburări digestive, materii fecale decolorate, uneori Închise la culoare, oboseală, mărirea ficatului. Boala este produsă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
smânână; cu unt și piatră vânătă; cu săpun, ceapă coaptă și praf de pușcă. Frecții cu leșie de ciocălăi de porumb, cu "petrol" (gaz lampant), cu fiertură din frunze și coajă de păr, de corzi de viță de vie, de schinduf; cu tutun, urină și rachiu, cu fiertură din coajă de stejar, cu zeamă de varză și fiertură de boz, cu rachiu de tescovină și săricică, cu fiertură de mătreața broaștei, de frunze de soc, conuri și muguri de brad, pin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gargară. Florile proaspete pot fi mestecate În gură, având același efect calmant și antinflamator. Mestecare de propolis, de mai multe ori pe zi, după periaj, cu paste de dinți ce conțin substanțe antiseptice și fluor. Ceaiuri din coada calului, arnică, schinduf și gălbenele, care se ține În gură și se fac clătiri, după periaj ușor. PARODONTOZĂ Este o boală ce afectează mucoasa gingivală și țesuturile de susținere ale dinților, producând dezvelirea lor, care devin mai sensibili la rece, cald, dulce. Ca
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
psihic (spaimă, supărare). Cauza anginei pectorale este lipsa cantității necesare de oxigen pentru buna funcțioare a musculaturii inimii. Tratamente populare În "dureri de inimă" și sufocare: Odihnă și ceaiuri de anghinare, coada calului, păducel, rostopască, traista cobanului, păducel de câmp, schinduf, salvie, coada șoricelului, măceș, toporași. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Infuzie din frunze, flori și fructe de păducel, o linguriță la o cană. Se bea imediat, În timpul crizei sau preventiv, În cursul unei zile. Tinctură din frunze, flori și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Anemia mai era tratată cu ceaiuri de: năsturel (iarba voinicului, folosită și ca salată de primăvată), frunze, flori și fructe de cătină albă, fiertură de slăbănog (buruiana celor slabi), cimbru de grădină, cimbrișor, coada calului, coada racului, troscot, urzică, păpădie, schinduf, coajă de dracilă, turiță mare, țintaură, frunze de zmeură, gențiană, obligeană, pelinariță, sunătoare, trifoiște, pelin, mușchi de piatră, osul iepurelui, iarbă mare. Leurda (usturoi țigănesc) era folosită foarte mult primăvara, sub formă de salată. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
iar mai rar, În colon și apendice. În afara de tratamentul medicamentos sunt indicate și ceaiurile din: Frunze și flori de cimbru de grădină, 2 lingurițe la cană. Se beau 2 căni pe zi, neîndulcite, Înainte de mesele principale. Din semințe de schinduf, o lingură la cană. Semințele pot fi consumate și ca atare, 2 lingurițe pe zi, Înainte de mese, dar și sub formă de tinctură sau sirop. TENIAZĂ Boală provocată de diferite specii de viermi intestinali parazitari, sub dormă de panglică (tenii
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dumbăț, o linguriță la o cană. Se beau 4 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Ceai din geamănariță, o linguriță la o cană. Se beau 3 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Ceai din frunze și semințe de schinduf, o linguriță la o cană. Se beau 4 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Ceai din rădăcină de țelină, numită și "viagra săracului", o linguriță cu vârf la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara, la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
diuretice, cu excepția celor iritante: Ceai din mătase de porumb, din coji de cireșe, urzică moartă (albă sau galbenă), nalbă mare, teci uscate de fasole, țelină, flori de mușețel, pătlagină, busuioc, ciuboțica cucului, fructe de hamei, de peliniță, iarba tăieturii, plămânărică, schinduf sau trei frați pătați, 2-3 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de frunze de urzică, fructe de soc și de ciuboțica cucului, din care se beau 4-5 cești pe zi. Ceai din coajă pisată de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
băi Într-o cură, cu o pauză de o zi, la 5-6 băi. Se pot repeta după 4-6 luni. Contra umflăturilor de la Încheieturi și inflamației șirei spinării, sunt benefice cataplasmele cu flori de fân, cu paie de ovăz și cu schinduf, În fierturi. Comprese cu argilă, cu frunze de varză strivite, cu cartofi cruzi făcuți terci, cu ceapă tăiată și mărunțită, care se amestecă cu semințe de in fierte, care se pun seara la culcare și se țin toată noaptea. Cataplasme
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
brad ori de tei, cânepă pisată, mămăligă cu gaz, oțet, spirt sau sare. În cazul rănilor superficiale se utilizau spălături și oblojeli cu ceaiuri de mușețel, coada șoricelului, pătlagină etc, sau se aplicau comprese cu flori și frunze de crețișoară, schinduf, trei frați pătați sau cu vătămătoare; În cazul rănilor greu vindecabile, cu arnică, captalan, ciuboțica cucului, coada calului, coada racului, mușețel, podbal, iarba șarpelui, rozmarin, salvie, sovârv, sunătoare, tei, trifoiște, troscot sau turtă, iar la rănile cu puroi, cu gălbenele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
infuzie de frunze de urzică, 2 3 linguri la cană. Băi locale sau comprese cu infuzie de pelin, 2 linguri la cană. Spălături locale sau cataplasme cu coada racului, o lingură la cană. Băi locale sau prișnițe cu infuzie din schinduf, o lingură la cană. Băi locale cu infuzie de urzică moartă albă, o lingură la cană. Băi locale cu infuzie de unguraș, 1-2 linguri la cană. Spălături cu infuzie de sulfină, 1-2 linguri la cană. Spălături cu infuzie de cimbru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
2003 PĂTLAGINA ÎNGUSTĂ - Plantago lanceolata L. De Cluj 1010 1975 1999 L ROINIȚA - Melissa officinalis L. De Dobrotești 1010 1973 1999 L SASCHIU - Vinca minor L. Azur 1010 1996 b SĂPUNARIȚA - Saponaria officinalis L. De Alexandria 1010 1975 1999 L SCHINDUF - Trigonella foenum-graecum L. Robustă 1010 2000 SCHINEL - Cnicus benedictus L. De Brânceni 1010 1975 1999 L STÂNJENEL ALBASTRU - Iris germanica L. De Ialomița 1010 1976 1999 L ȘERLAI - Salvia sclarea L. Vosnesenski 24 1010 1976 1999 TARHON - Artemisia dracunculus L.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Schleicher Schull (bandă neagră Prolabo), care se află montată într-un pahar Erlenmeyer legat la vid de 10 cm coloană mercur; volumul de filtrat rezultat în două minute nu trebuie să fie mai mare de 6 ml; ... d) făină de schinduf este obținută din Trigonella foenum graecum și are următoarele proprietăți: miros caracteristic, conținut în acizi grași [miristic, pentadecanoic, palmitic, heptadecanoic, stearic, oleic, linoleic, linolenic, arahidonic [1,4 - 3,5 g/100 g semințe ), gondoic, behenic (acid gras saturat cu C
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198299_a_199628]
-
tăcere editorială impusă de regimul comunist. „Bucătăria noastră populară nu se reduce la mămăligă, borșul de chitici, pe care atât de pitoresc îl descrie Calistrat Hogaș; nici la bureții copți în spuză, călugărește, sau la halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec. [...] Există la români câteva procedee culinare, născocite parcă anume pentru a uimi până și pe cel mai sceptic locuitor al acestei planete, stârnind admirația și zavistia bucătarilor cu diplomă. Despre unul dintre acestea am să vă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în care românii par a fi experți bucătari și pasionați consumatori: grătarul. Într-un pasaj citat anterior, Păstorel Teodoreanu enunța câteva repere ale „bucătăriei populare“ românești: mămăligă, borș de chitici, bureți copți în spuză și „halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec“. La aceasta din urmă, noi, românii, suntem maeștri, afirmă Păstorel: „Ne-am dovedit meșteri în ce e mai greu de realizat la foc: friptura. [...] Tot românul e născut fripturist (lato sensu).“ Parcă pentru a răzbuna secole
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]