62 matches
-
la data de 31 decembrie 1967 în localitatea Sînnicolaul-Mare, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Germania, 90763 Furth, Hermstr.50, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Teremia Mare, nr. 630, județul Timiș. 67. SCHINTEIE DANIEL^VIRGIL-MIHAI, fiul lui Schinteie Virgil-Mihai și Elena, născut la data de 5 august 1978 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 3390 Melk Shanzstr, 13/5, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Reșița, str. Horea nr. 6, sc. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171744_a_173073]
-
1, ap. 10 țel: 411463; 0744558773 18205 SCARLAT MARIA (n. 1951) Craiova, str. Ștefan cel Mare nr. 89 țel: 416175 18206 SCAUNASU VELICĂ (n. 1962) Craiova, str. Plevnei nr. 36, bl. G3, sc. 1, ap. 2 țel: 420954; 0741094865 15375 SCHINTEIE DOINA CAMELIA (n. 1963) Craiova, str. 1 Decembrie 1918 nr. 39, bl. T4, sc. 1, ap. 3 țel: 424008; 0722737986 19057 SÎRBU MIRELA (n. 1969) Craiova, str. Elenă Farago, bl. 173B, sc. 1, ap. 20 țel: 182158 15376 SMARANDACHE ELEONORA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
în prezent în Germania, Schottenstr. 71, 7750 Konstanz. 2. Bailesteanu Mircea, născut la data de 25 aprilie 1960 în Reșița, județul Caraș-Severin, fiul lui Bailesteanu Dumitru și Maria, domiciliat în prezent în Germania, Borsigstr. 3 B, 3180 Wolfsburg 1. 3. Schinteie Nicolae, născut la data de 4 iulie 1967 în Reșița, județul Caraș-Severin, fiica lui Georgescu Valeriu și Maria, domiciliată în prezent în Germania, 5270 Gummersbach, Hordringstr. 12. 4. Schinteie Ioan Lucian, născut la data de 21 martie 1968 în Reșița
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200986_a_202315]
-
în prezent în Germania, Borsigstr. 3 B, 3180 Wolfsburg 1. 3. Schinteie Nicolae, născut la data de 4 iulie 1967 în Reșița, județul Caraș-Severin, fiica lui Georgescu Valeriu și Maria, domiciliată în prezent în Germania, 5270 Gummersbach, Hordringstr. 12. 4. Schinteie Ioan Lucian, născut la data de 21 martie 1968 în Reșița, județul Caraș-Severin, fiul lui Schinteie Ioan și Anam domiciliat în prezent în Germania, 5270 Gummersbach, Hordringstr. 12. 5. Heim Maria, născută la data de 27 august 1955 în Viseul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200986_a_202315]
-
de 4 iulie 1967 în Reșița, județul Caraș-Severin, fiica lui Georgescu Valeriu și Maria, domiciliată în prezent în Germania, 5270 Gummersbach, Hordringstr. 12. 4. Schinteie Ioan Lucian, născut la data de 21 martie 1968 în Reșița, județul Caraș-Severin, fiul lui Schinteie Ioan și Anam domiciliat în prezent în Germania, 5270 Gummersbach, Hordringstr. 12. 5. Heim Maria, născută la data de 27 august 1955 în Viseul de Sus, județul Maramureș, fiica lui Kreiter Emmerich și Helene, domiciliată în prezent în Germania, 7900
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200986_a_202315]
-
Vasile Dumitru 6. Vasiliu Ioan 11. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova 1. Alexandru Mariana 2. Bajenaru Aurel 3. Covei Gheorghe 4. Niculeanu Costel 5. Popara Nicolae 6. Pupazan Constantin 7. Cringureanu Marcela 8. Parauseanu Dumitru 9. Cepoi Mihai 10. Schinteie Cornelia 11. Capota Verona 12. Vulcănescu Dumitra 12. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați 1. Jalba Neculai 2. Struna Gigi 3. Mihăilă Gheorghe 13. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași 1. Covalciuc Mihai 2. Pantazi Codruța 3. Cernat Todica 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
Drobeta-Turnu Severin 1. Cretoi Maria Cristina 2. Dovlete Petre 3. Mărgineanu Oprica Mihaela 4. Milanovici Gheorghe 5. Oprea Doina 6. Petcu Dorin. Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia 1. Ghelu Ștefania 2. Stoian Gheorghe. Parchetul de pe lângă Judecătoria Orșova 1. Amzoi Zoia 2. Schinteie Cornelia 3. Stănoiu Steluța. Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt 1. Mihăilescu Ioan. Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina 1. Arcer Liviu Daniel 2. Bucură Felicia 3. Croitoriu Constantin 4. Georgescu Marinela 5. Negrilă Constantin Claudiu 6. Noaja Constantin Ștefan. Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114931_a_116260]
-
Articolul UNIC La data de 5 septembrie 2016, doamna Cornelia Schinteie, prim-procuror adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 22 iulie 2016. Nr. 724. ----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273776_a_275105]
-
moșiei și satelor sale din Țara de Jos a Moldovei, la izvoarele Rebricei, pe ""hotarele ce le-a stăpânit din veac"". Acest act confirmă existența așezării înainte de elaborarea documentului voievodal. Localitatea a fost cunoscută inițial sub denumirea de Filozofi, apoi Schinteia. Cu timpul, localitatea apare în documente sub denumirea de Scânteia. Deși informațiile cu privire la anul construirii bisericii lipsesc, tradiția locală menționează că domnitorul Ștefan cel Mare și-a pregătit la Scânteia oștirea pentru luptele cu turcii de la Vaslui (1475). După luptă
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
Parohia "Sf. Împărați Constantin și Elenă" prin desprinderea din Parohia "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul" din Siret. Că paroh a fost numit preotul Ioan Colban. Icoanele de pe catapeteasma bisericii au fost pictate în anul 2003 de pictorii iconari Matei și Maria-Kornelia Schinteie din Covasna. În prezent, aceasta biserică este folosită de comunitatea ortodoxă din Siret.
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Siret () [Corola-website/Science/321023_a_322352]
-
sau mai târziu e menit să străbată la lumină, și soarta, în viața publică, are până la urma urmelor o dreptate. Sîntem într-o stare politică, economică și socială așa de nenorocită încît, dacă i-a mai rămas poporului acestuia o schinteie măcar de vitalitate, ea trebuie să-l determine a părăsi hotărâtor calea falsă pe care rătăcește de atâta vreme, risipindu-și zadarnic toate puterile vii. Toate tiradele negustorilor de principii liberale, umanitare și cosmopolite prin cari dânșii caută să insinueze
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cestiunea însăși, cât și în starea noastră de disoluțiune socială și economică. Prin orișice soluțiune dată deocamdată cestiunii evreilor pe tărâmul politic, nu putem scoate pe evrei de pe tărâmul economic, pe care ei sânt aproape deplini stăpâni. Tăria de caracter, schinteia de vitalitate, credem că le are poporul românesc, și astfel sperăm, pentru dânsul, că va putea să o rupă odată cu vechile deprinderi false și bolnăvicioase și să adopte o direcție sănătoasă în viața publică. Le-am zis și le mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noi în numele nostru și în interesul nostru", - și altfel o rezolvă aleșii. E ori nu e acesta un conflict constituțional, aceasta e indiferent. Destul că e un motiv de neîncredere în sistemul nostru de organizație politică, destul că e o schinteie de învrăjbire aruncată în societatea română. Nu credem și deocamdată nici nu ne temem că alegătorii insultați vor pune mâna pe par: rămâne însă în țară dezbinarea, învrăjbirea, capitalul de ură, care ne jignește dezvoltarea pacinică și care poate să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în Germania, 51643 Gummersbach, În den Wiesen 11. 34. Suciu Stefania, cetățean german, născută la 2 august 1945 în localitatea Rădăuți, județul Suceava, România, fiica lui Sevaciuc Dumitru și Regina, cu domiciliul actual în Germania, 66589 Merchweiler, Jakobstr. 5. 35. Schinteie Nicoleta, cetățean american, născută la 4 iulie 1967 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Georgescu Valeriu și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 51643 Gummersbach, Kaiserstr. 15. 36. Schinteie Lucian, cetățean american, născut la 21 martie 1968 în Reșița
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119346_a_120675]
-
cu domiciliul actual în Germania, 66589 Merchweiler, Jakobstr. 5. 35. Schinteie Nicoleta, cetățean american, născută la 4 iulie 1967 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Georgescu Valeriu și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 51643 Gummersbach, Kaiserstr. 15. 36. Schinteie Lucian, cetățean american, născut la 21 martie 1968 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ion și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 51643 Gummersbach, Kaiserstr. 15. 37. Lupșa Vasile Ioan, apatrid, născut la 6 februarie 1957 în Cluj-Napoca, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119346_a_120675]
-
Adunări născute din corupție, trăind prin corupție, nu pot pieri decât prin însuși excesul corupției lor. Momentul în care chiar născătorul lor, d. Brătianu, caută să zică: Destul! pare că a sosit daca d-sale [î ]i mai rămâne o schinteie de patriotism și de probitate, daca și aceasta nu este una din acele înscenări cu cari ne-a deprins. Singurul remediu, după părerea noastră, nu poate fi o nouă combinațiune de nulități roșie lipsite de astă dată și de țifra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Aula, 2001, 106 p. (Antologiile Aula). [77] RUSU, MINA-MARIA, Limba română. Manual preparator (elemente de construcție a comunicării: fonetică, vocabular, morfosintaxă, în conformitate cu programa școlară, pentru pregătirea curentă, de performanță și pentru examenul de capacitate). București, Elis, 2001, 197 p. [78] SCHINTEIE, VALERICA, Manualele alternative și aplicarea cadrului ERR (evocare realizarea sensului reflecție), Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.67-71. [79] SFÎRLEA, LENUȚA, E u l l i r i c în manualele de gimnaziu, Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
domeniul dramaturgiei străine, interesul colaboratorilor publicației se dovedește la fel de variat, ca modalități de abordare tematică, și la fel de modern, sub aspect metodologic, ca și celelalte, deși aria de interes se limitează aproape exclusiv la domeniul dramaturgiei și spectacolului teatral francez. I. Schinteie analizează, din această perspectivă, modernitatea teatrului scris de Alfred de Musset, dar și repertoriul Teatrului Național din Craiova în secolul al XX-lea, în vreme ce Elena Răducanu, specializată în opera dramatică a lui Henry de Montherlant, abordează estetica spectacolului dramatic, pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
Celei: Acea buclă aurie, Ce cu grații resfiram, O vezi tristă, argintie, N-o-ngrijesc cum o-ngrijam! Acea frunte îngerească, Care-atâți o adora, A-nceput să se-ncrețească; Nu mai este ce era. Acea pieliță ca crinul, Acei ochi ce schinteia, Cele buze ca rubinul, Cea dintură ce sticlea Ca nălucul se trecură: Sunt ca flori ce-au veștjit! N-au lăsat nicio trăsură, Moartea parcă le-a pălit. ... Dar sunt armele zdrobite De ast timp afurisit, De ast timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fix al ființei, numai moduri de a fi, comportamente și aspecte instituite temporar pentru a fi imediat expuse uitării. Ființa se șterge sub stilul mișcării, consistența ei corporală se estompează și se absoarbe în propriul gest: ...și veselia, ochii ce schinteia în toate părțile eclipsea și lustruri și brilianturi! Cine ar mai putea să-și aducă aminte tot farmecul astui marș cadențat, de la pavilion până la căpătâiul uliței, unde o candelă mare de argint ardea cu untdelemn înaintea famosului transparent? Cine ar
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Iliescu, acesta recenzând, la rândul lui, cărți ale lui Virgil Gheorghiu, Virgil Carianopol, Eugen Jebeleanu, F. Aderca, Anton Holban, M. Blecher, Dan Botta. Cei doi cronicari sunt secondați de Eugen Ionescu, M.D. Ioanid, M. Mihăescu și, spre final, de Ion Schinteie. Horia Lovinescu se ocupă de criză spiritualității contemporane (Considerații pentru ceasul prezent), Virgil Ierunca elogiază monumentala opera a lui G. Călinescu (O istorie literară), V.G. Paleolog scrie comentariul Al. Macedonski și imaginea poetica colorată. Nu lipsesc nici considerațiile filosofice, printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
învârtit pe degetul mic de fratele „dioscur”, născut chiar pe tărâmul malefic. În baladă, atributele preluate de la diferite clase animaliere și mitologice sunt evidente: „Că zmeii sân’ noauă zmei/ Călare pe noauă lei,/ Varsă pe gură văpai/ și din copite schintei”. Leul, el însuși întrupare a haosului în colinde, devine pentru zmeu ceea ce Negru este pentru mezin. Ajutorul „cabalin” îi plasează pe zmeii suflători de foc, precum balaurii, în directă legătură cu energiile mistuitoare ale distrugerii prin ardere (văpăi, scântei). Comparația
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
oameni ce poftesc. Reacția bestiei colective, seduse mai degrabă de orgia distrugerii vindicative decât de un scop clar, este deconcertantă. Mai multe voci formulează cereri în disjuncție unele față de altele, până când concretețea infamă a numelui Moțoc se aprinde "ca o schinteie electrică. Toate glasurile se făcură un glas și acest glas striga: "Capul lui Moțoc vrem"". Înspăimântat, boierul îl roagă pe vodă să intervină în favoarea lui: "Pune să deie cu tunurile într-înșii... Să moară toți! Eu sunt boier mare; ei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
, Ion (27.XII.1911, Peștișani, j. Gorj - 19.VIII.1985, Craiova), poet, eseist și traducător. Este fiul Anei și al lui Nicolae Schinteie. Rămas fără tată la șase ani, S. este crescut la orfelinatele din Târgu Jiu și Craiova. Urmează Liceul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu și Colegiul Național „Carol I” din Craiova. Cu o bursă oferită de Primăria Craiovei, își continuă studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289555_a_290884]
-
și deschiseră guri de beznă asupra mării și împrejurimilor. Apusul singur mai rămăsese, cîtăva vreme, luminos. Nu trecu însă mult și cerul lua, și în acea parte, înfățișarea verzuie a peruzelelor ce îmbătrînesc și mor. Secera de diamant a lunei schinteia cu o dulceață lăcrămoasă... Vîntul, în vremea aceasta, se ascuțea. Nori negri și sălbatici dau iureș cerului. într-o clipă stradele rămaseră pustii". Dacă în pagini ca acelea reproduse mai sus se concentrează inovația prozatorului simbolist, există la Macedonski și
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]