4 matches
-
Antică (datorită Imperiilor Antice, Evmezice și Contemporane ce-au ținut în beznă Pelasgimea > Valahimea Sud-Dunăreano-Balcano-Anatoliană, interzicâbdu-i școlile în limba maternă, interzicându-i Biserică în limba maternă, interzicându-i istoria etc., până la „conștiință-națională-zero“) - faptul că dialectul macedovalah (sau macedoromân, aroman / arman, schipetar etc.) a conservat (în „ruinele lingvistice“ că de-o Sarmisegetusă de azi) un tezaur lexico-morfo-sintactic valah, demn de toată atenția cercetătorilor-lingviști (ce nu s-au pus, au refuzat, ori refuză a se pune în slujba lingvisticii dictate de capitalele imperiilor
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
care dovedesc forța creatoare a lui Ismail Kadare. Doi ani mai târziu apare romanul "Cetatea". Și aici, plecând de la unele evenimente petrecute în secolul al XV-lea, Kadare încearcă să dezvăluie mecanismul invizibil al conflictelor armate. Rezistența cetății albaneze, a schipetarilor (cum se numesc albanezii înșiși), încarnează, în esență, ideea general valabilă a Rezistenței în fața agresiunii. În același an Ismail Kadare publică "Cronică în piatră". „Cei ce scriu adevărata Cronică, sugerează romancierul, nu sunt, așa a cum s-ar părea la
Ismail Kadare () [Corola-website/Science/310518_a_311847]
-
majoritate a locuitorilor daco-romani și protoromâni au îmbrățișat religia creștină, dăinuirea pagus-ului nu-și mai avea sens. Așezările mai mici, așa cum erau pagusurile, au fost denumite cu un termen foarte vechi, din fondul preroman, cătun, cuvânt aflat și la albanezii schipetari din fondul comun indo-european . Este de înțeles de ce locuitorii satelor nu și-au spus paganus, ci săteni, denumire care nu înseamnă că toți locuitorii satelor erau creștini, ceea ce ar fi echivalent cu acceptarea sintagmei „Creștini înainte de creștinare”. Lipsa unei date
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și că nu se vor mai Întoarce vremurile de altădată, poetul le-a propus melodia lui Ciprian Porumbescu pusă deja la index de bolșevicii de la București. Piesa a plăcut la Tirana, iar după ce regimul lui Enver Hoxha s-a prăbușit, schipetarii n-au schimbat muzica, poate doar textul. Așa se face că, astăzi, imnurile de stat a două țări de pe Mediterana sînt de origine moldovenească. Dar nu ca să ne aducă nouă noutățile muzicale din Țara Sfântă venea Maria Weisz la Satu Mare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]