3,006 matches
-
este imposibil ca, în mintea cititorului, chipul său să nu se confunde cu cel al controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. În fine, Iustin Hristea, fost coleg de detenție cu Teofil Pascal, este maestrul spiritual, monahul izolat într-un schit din inima cîmpiei, scîrbit de noua față a vremurilor și a oamenilor. Iustin și Teofil Pascal au exact aceeași părere despre lumea contemporană. Reacțiile lor în fața acestei realități sînt însă total diferite. De aceea, în ciuda afinităților de gîndire, comunicarea dintre
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
și sensibilizarea la Fantastic a omului tuturor timpurilor. Informațiile sunt adunate și transformate în unitate datorită Bibliografiei. Altfel valoroasă este atestarea alcătuirilor rezultate din cercetarea personală a autoarei. De la cercetarea, pe de o parte, la fața locului a mânăstirilor, bisericilor, schiturilor din Oltenia, veritabilă contribuție românească la iconografia secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, raportată la simbolistica europeană. Iar pe de alta, la o cernere a valorilor pană la contribuția de fond de tipul: influența cultului la noi a
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
umorului (unele chiar în afara literaturii), rostul lor neputînd fi altul decît să justifice titlul publicației: Frunză verde de albastru de Eusebiu Ștefănescu, Ofensa adusă națiunii de George Pruteanu, Uităm aromânii? de Aristide Buhoiu, Frumoasa, dulcea primăvară de Paul Pavlovschi („În schituri, mănăstiri, biserici,/ Toți preoții prin ruga lor/ Îi mulțumesc lui Dumnezeu/ Că ne-a adus, bogată, iară/ Pe plaiurile strămoșești/ Frumoasa, dulcea primăvară”), Valoare și decență de Ion Gh. Marinescu, Așa e la noi de Iubitu Zenobiu Stoicescu, „Regina” capetelor
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
cu litere latine numele Lucius Domitius Ahenobarbus Am văzut China la ea acasă - medita într-un bob de orez Am văzut chipul tatălui meu interbelic impregnat pe o piatră, la Cernăuți Am văzut mănăstirea Bogdana îngenunchiată în lacrima călugăriței de la schitul Tanacu Am văzut câini socratici - mâncau fructe pe aleile vizitabile ale ruinelor din Milet Am văzut ceea ce nu credeam să văd vreodată Dar niciodată nu am văzut cărți încarcerate (cu brățări fine de aluminiu) spre a nu se arunca din
Înrobirea și dezrobirea cărților by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/4004_a_5329]
-
În care cazi bezmetic și fricos, Când pare că piciorul e pe stâncă Adâncul de-nțeles e mult mai jos; Dar, sângerând prin liniștea fierbinte Spre întruparea gândului topit, Să bați sfios cuprinsurile sfinte, Străluminat de lame ca-ntr-un schit Voi toți Nu vă mirați că pot să vă-nțeleg În orice limbă ați urca la cer, Când ochiul vremii s-a deschis întreg Și se-auzeau tăcerile cum pier, Toți ne-am primit risipa ca un dar Și, neștiuți
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
aduna din unde și-ncropiri Un chip al meu de dincolo de fire, Neștiutor din slăvi să se deșire Către pământul umbrelor subțiri Poet timid Sunt un poet timid, îndrăgostit De glasul neștiut al vorbei sfinte, Închis în poezie ca-ntr-un schit, Clădit doar din icoane de cuvinte; Oricât mă-nchin, privirile de sloi Nu-mbie lacrimi, nu dezleagă vise, Eu nu știu să-ntorc timpul înapoi, Să deslușesc tăriile închise Când, nenăscut, cuvântul urcă-n cer, Purtând în gând oceanele de
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
pămînt Din care s-a-nălțat deja Isus. Noi cum rămînem? Trupurile-s grele De carnea-mpătimită la plăceri, Iubita mea, atît de caldă ieri, Și-atît de rece azi, cu palme rele Jucîndu-te c-un înger adormit, Lîngă altar, în cel mai fraged schit Pe care Dumnezeu l-a-nchipuit... Nu-ți da degeaba sufletul aievea, Mototolind sub trupul dulce stevea...
Vai, ceața nu-i frumoasă, ți-am răspuns... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7703_a_9028]
-
ea nu-mi dă vreo iluzie în care să adast om fără noroc ca Ungaretti apă sunt trecută prin balast și făcut să fiu lăsat în urmă deși urma nu mi-a fost lăsată pe nisipul trupului uitat într-un schit cu umerii de piatră m-am zidit al nimănui să fiu deși fost am fost să fiu odată trist copil al unui lut sălciu plămădit de ochi priviți prin pată masă cu vinațuri și amici cu trei vorbe spuse la-ntîmplare
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
ramuri de copac stînci de piatră din nisip de plajă și din plajă munți cu creste-n nori să nu crezi că am dorit vreodată moartea mea prin tine s-o măsori luminare a luminii seci dintr-un seu de schit ce nu-și mai are nici călugărul în el demult astins într-o rugăciune ca o disperare Sofiei știu cum cîntă ochii tăi frumoși cînd se face-n ei lumina ca zăpada peste care Dumnezeu a scris numele-ți pe
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
Infinit!/ Te strânge-n chip de fulg/ Și-n mine, lămurit,/ Te răspândește - să mă smulg,/ Să cad ca un aerolit/ Scăpat din circuit." Și a modificat și câteva alte versuri. în loc de: "Descinde-n mine cum descind/ Tenebrele-ntr-un schit", mi-a cerut să scriu: "Descinde-n mine cum descind/ Tenebrele în schit". Versul 17: Flăcări vaste ce distrug" a devenit: "Flacări ce distrug", iar versul 26: "Și mă înghite-ntreg în haos", a devenit: "Și-nghite-mă întreg în
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
să mă smulg,/ Să cad ca un aerolit/ Scăpat din circuit." Și a modificat și câteva alte versuri. în loc de: "Descinde-n mine cum descind/ Tenebrele-ntr-un schit", mi-a cerut să scriu: "Descinde-n mine cum descind/ Tenebrele în schit". Versul 17: Flăcări vaste ce distrug" a devenit: "Flacări ce distrug", iar versul 26: "Și mă înghite-ntreg în haos", a devenit: "Și-nghite-mă întreg în haos". 7. D-na Domnica Theodorescu nu acceptă că Fabula fabulelor, din ediția
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit în Mănăstirea Neamț o bolniță încăpătoare, în locul celei arse în 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau în schiturile și pădurile dimprejur și chiar pentru mireni. Alături a amenajat o farmacie și a rânduit câțiva călugări „bolniceri” și un medic. Iar la Târgu Neamț a zidit, în anul 1852, un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi, cu
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
pământesc cu nimic nu a fost mai prejos decât moartea martirică. Nimic nu-i putea opri, nici munca grea, nici pericolul îmbolnăvirii de o boală infecțioasă în timpul îngrijirii fraților bolnavi. Dintre aceștia, îl aduce în amintire pe părintele Pantelimon de la schitul atonit Sfânta Ana, care s-a dăruit slujind altora. „S-a îngrijit de cei bolnavi de tuberculoză, i-a hrănit pe înfometați în timpul marii foamete din perioada de ocupație germană și, în sfârșit, a murit în 1948, după ce s-a
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
bezna și își cată Un adăpost cu gloata după ei. Călugărul din poartă-i adormit Cu cheia spânzurată lângă broască. De zeci de ori străinii au lovit În lemnul surd, și poarta nu se cască. Dar ce să-ncapă-n schit atâta turmă Cu-atâți ascultători, câini și măgari! Plâng, fulgerate, oile din urmă Și prinse-n drum de secetele mari. Baciul Isus și-apostolii ciobani, Scârbiți de slava ce-o dau vieții vecii, Au pogorât, ca-ntr-alte mii de ani, Să
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
niște respirări de pe urmă ca viața dintr-o oală spartă și legată cu sârmă insomniile și-au pus sigiliul în jurul ochilor din care vârfuri de ace parc-au ieșit foamea zilelor o astâmperi cu trupul tău când plită încinsă când schit un jar vorbitor cât o ploaie deasă pe acoperiș îl muți dintr-o mână în alta îți atinge și ochii și parcă totul e pe furiș năzuiești spre identitatea unor bulbi în devenire cu ei te amesteci trecând dintr-o
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
despre Rai Raiul? O plutire. Cît urma unui greiere în grădina de lîngă gară. Cît jarul din poiană după plecarea sihastrului. Raiul? Cîntec mic. Șuier de tren în nopțile prevestitoare ale brumei. Nădejde neîmpărțită. Și corabia albă, albă a unui schit înfruntînd iernile dar mai ales primăverile sălbatice. Raiul? Lumina ce se cobora urcînd peste apostolii Domnului în pacea serii de la Cina cea de taină. Cerul ănvierii o poetă îmi scrie că a moșit 40 de miei după ce și-a ținut
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
cerul din cireșul de mai din care îngerul împarte copiilor cireșe. Tapiserie cu porți Porțile: dincolo de ele stivă de lemne și laptele în vasul cărămiziu și liziera pădurii de salcîm. Din lumina-i verde, crudă, caldă crește un mereu același schit sub ploaia de stele care plouă în sus. Poarta cea albă, prin ea am privit prima oară caii și floarea de basilicum, mică, aproape o aripă de flutur și crucea botezînd apele înghețate - un fulger fierbinte. Poarta cea roșie prin
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
BIZANTINOLOGIE Două manuscrise psaltice din Muzeul Mănăstirii Țigănești Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru Mănăstirea Țigănești este situată la jumătatea distanței dintre București și Ploiești, în comuna Ciolpani, la 3 km vest de Drumul Național 1. Inițial un schit de călugări, înființat la o dată necunoscută și atestat prima dată în anul 1776, a devenit mănăstire de maici în anul 1805, prin aducerea maicilor de la schiturile Turbați-Ilfov și Hagi Dima (Schitul Maicilor, din București)<footnote Victor Simion, ,,Mănăstirea Țigănești”, în
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Ploiești, în comuna Ciolpani, la 3 km vest de Drumul Național 1. Inițial un schit de călugări, înființat la o dată necunoscută și atestat prima dată în anul 1776, a devenit mănăstire de maici în anul 1805, prin aducerea maicilor de la schiturile Turbați-Ilfov și Hagi Dima (Schitul Maicilor, din București)<footnote Victor Simion, ,,Mănăstirea Țigănești”, în: Glasul Bisericii, anul L, nr. 4-6, iulie-decembrie 1991, pp. 85-86. footnote>. A devenit rapid și a rămas până astăzi una din cele mai mari mănăstiri din preajma
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
3 km vest de Drumul Național 1. Inițial un schit de călugări, înființat la o dată necunoscută și atestat prima dată în anul 1776, a devenit mănăstire de maici în anul 1805, prin aducerea maicilor de la schiturile Turbați-Ilfov și Hagi Dima (Schitul Maicilor, din București)<footnote Victor Simion, ,,Mănăstirea Țigănești”, în: Glasul Bisericii, anul L, nr. 4-6, iulie-decembrie 1991, pp. 85-86. footnote>. A devenit rapid și a rămas până astăzi una din cele mai mari mănăstiri din preajma capitalei; în 1864 viețuiau aici
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
dispoziția publicului de Vasile D. Nicolescu<footnote Nicolescu, Vasile D. - Manuscrisul Ucenescu - Cânturi, București, Editura muzicală, 1979; footnote> și de cele două manuscrise ce se găsesc în Athos - Manuscrisul nr. 63 de la chilia Sfântul Ipatie și Manuscrisul nr. 58 de la schitul românesc Prodromu tot din Athos, prezentate de cele două cataloage amintite, al bizantinologilor Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Barbu Sebastian - Op. cit., pp., p. 377 și 59 60. footnote> și Vasile Vasile<footnote Vasile, Vasile - Tezaur muzical românesc din Muntele Athos
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
a trecut mănăstirea, incendiată în anul 1788, în timpul războiului ruso-austro-turc, sau pustiită în timpul revoluțiilor din 1821 și 1848 și devenită garnizoană militară în timpul războiului Crimeii. Ca și vechile așezăminte monahale ale locului, mănăstirea a avut legături puternice cu cele athonite schitul Sfânta Ana din apropiere dorindu-se a fi o replică a celui omonim din Muntele Athos - și cu cele paisiene, mulți stareți și nevoitori prelungind la poalele Bucegilor tradițiile așezământului Sfântului Paisie Velicicovschi, creionate cu altă ocazie<footnote Vasile, Vasile
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
doar două dintre acestea și anume cele purtând în numerotarea psaltului brașovean numerele 61 și 62, celelalte prezentându-se astfel: Manuscrisul nr. 57 este cel cu numărul 41 din biblioteca mănăstirii Sinaia; Manuscrisul nr. 58 este în prezent în biblioteca schitului românesc Prodromu, prezentat în detalii de cele două cataloage, al lui Sebastian Barbu Bucur, unde numărul de inventar este fictiv<footnote Bucur, Sebastian Barbu - Op. cit., pp., pp. 59 60, nr. 21/97. footnote>, respectiv al autorului acestui studiu<footnote Vasile
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Și unde în cei 20 ani de arhipăstorire, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan a înmulțit, dezvoltat și crescut numărul parohiilor de la 99 la 137 de unități, a hirotonit 83 de preoți, s-au construit 26 de biserici, șase mănăstiri și schituri, patru capele militare, 23 de case parohiale, au fost reparate 90 de biserici și 60 de case parohiale, au fost restaurate și repictate 40 de biserici. Iar Duminică, 23 august anul 2009, s-a mai scris o dată de aur în
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
Lorena Pascu. Mariana Deac a adus în scenă cu desăvîrșită muzicalitate ”Parfumul de romanță”, cum a intitulat ea festivalul, cu o selecție impecabilă de patru cîntece celebre - ” Parcă ieri te-am văzut”, ” Pe sub fereastră curge-un rîu”, ” Călugărul din vechiul schit”, ” Te-aștept pe-același drum” - și a invitat alături de ea vedete de calibru din întreaga țară. Astfel, de la Timișoara a venit redutabilul Petrică Moise, compozitor și interpret cu studii de percuție și absolvent de Conservator, colaborările sale cu Filarmonica din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]