52 matches
-
va fi ispitit să treacă la legea creștină. Împăratul va construi un palat în care-l va închide pe fiul său și va interzice slugilor să-i vorbească sau să-i arate "lucrurile ceale cu scârbă ale acestei vieți", însă schivnicul Varlaam va pătrunde în curtea lui și-i va vorbi despre deșertăciunea acestei lumi și despre învățătura creștină. În primul rînd remarcăm, desigur, o anume redundanță creată prin dilatarea textului monocord care dezvoltă de la un capăt la altul aceeași temă
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
un alb dur crucea. Nelumesc, O rază, scurt. "Cerul, foarte aproape". Nu-l mai salți "în tării", prin lănci de gând. Eh, "întru"! nici "ființă"-n ceas, nici "vrere". Acest descânt, din sfântul lăsământ, "A dulce spure". Dinspre Mânăstire, Un schivnic duce-un vas - crezi, de tăcere. Și totul, românesc, numai Rostire... 2006 Sfinți Dumitri Doctorului D. Dumitrașcu Vin zile-n toamnă, iar, de mică vară; Să mă-nsenin! De-a căzut ploaia, litri, De-a bătut gerul, nesmintit coboară - În nord
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
în lumea de astăzi se comunică atît de ușor? A curs și atîta cerneală filosofică ca să ni se explice că individul uman nu începe să existe decît atunci cînd se deschide spre celălalt. Poate că este adevărat, poate că marii schivnici erau doar niște supremi orgolioși, iar de deschis se deschideau numai spre ei, trecînd prin dedublare sau prin divinitate. Dar cum se face atunci că tristețea și solitudinea sînt o realitate atît de bogată din care artele extrag, de secole
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
calcă iară. Pleoapele/ tavernă și tenebră/ țin distanța morții pe radar putrezit își plânge solidar palid iris pietrele în febră. Plăgile se-nchipuie meninge pagini vechi � mironosițe-n somn filtrând mirul Fiului de Domn râvna smirnei arse candeli stinge. Cubul schivnic își divide prisme câmp de energie însumând iezerii secați la timp secund încrestate crinele seisme. Muzica nevăzului rămâne din greșeala rozei la zenit mersul înlăuntru prigonit pe versanți de rămurate rune. Cataractelor nuntaș și mire cu icoane limpezit colinzi scara
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
hrănit îndelung, iar la urmă i-a înșirat la bar, cocoțați pe scăunele verzi, și le-a dat să sugă pepsi cu paiul. Fratele, într-o chilie de la etaj, cu vedere spre mare, lucrează, bănuiesc, la acel Imne ale Dobrogei. Schivnicul de la Neptun! Tot ieri a apărut și Dorin Tudoran cu ceva blond pe lângă el. Dacă mai pun la socoteală pe Nicolae Manolescu (tocmai pleacă), pe D.R. Popescu (și el pleacă), pe Hobana, pe Marcel Gafton, pe Emil Manu și (singurul
Ador ceasurile care stau! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13414_a_14739]
-
Ca-ntr-o imensă încăpere, firicele de păianjen pe o pînză/ țesută sub ochi, crezi că se pierde urma/ care a ucis așa cum ucid criminalii/ noaptea pe străzi întunecate oameni nevinovați, acele cuvinte/ pe care le-am folosit în zadar, schivnici în munți de tăcere,/ cînd de fapt ar fi trebuit să iubim cum iubește orbul lumina,/ fiece clipă să fi fost o înfrîngere a morții, moartea/ să se fi ascuns pe vecie/ în praful pe care nimeni nu-l va
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
limba), René Girard nu l-a citit pe Arghezi...". Străduindu-se a reduce o asemenea "neșansă", Lazăr Popescu își propune a citi poezia lui Arghezi "pe dedesubt", așa cum mărturisea "fără ocolișuri" tînărul poet că ar dori să scrie, vorbind cu schivnicul Meftodie de la Mînăstirea Cernica. "Pe dedesubt", adică "arheologic", implicînd reconstituirea unui plan ocult, ascuns sub stratul, incitant și el, al "potrivirii" cuvintelor. Defel fortuită ar fi, sub acest unghi, stilistica unor titluri precum Arheologie, Oseminte pierdute, Testament. Răsturnînd, reordonînd cuvintele
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
măreață are acest munte și cât de aproape de Dumnezeu stă săgeata lui cea mai de sus, de unde în acele dimineți line de toamnă de care vorbesc se văd văile Moldovei în adânci depărtări. Spre pustia-inaltă și izolată unde au stat schivnicii din milenii, în asemenea zile limpezi privesc păstorii din tot cuprinsul țării, căci după cum spune și Dimitrie Cantemir, Ceahlăul se vede din limanul Nistrului, de la Cetatea Albă. Ceahlăul era domnul din veac, către el se întorceau cei mai mulți, către el suspinau
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o zonă strategică ce necesita atenție desăvârșită. Maiorul Marcu avea ochi de vânător de munte, 8 ani a vânat partizani în Nehoiu. Colonelul Preda a rămas fără trântor în stupul cu miere. Stareț cu toate însemnele monahale: frate, rasofor, călugăr, schivnic, diacon, arhidiacon, preot, protosinghel, arhimandrit. Ștampilă lângă ștampilă pe certificatul de călugărie. În 3 ani de răbdare, monahului i s-a oferit cârja episcopală. Ce-i drept nu era la fel de îndemânoasă ca pistolul, dar destul de lungă cât să îndrepte șalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ei), este numit fie Coriolan Drăgănescu, fie umilul funcționar de la trezoreria sufletelor (pp.42-43), fie Akaki Akakievici, fie Guliță din apropierea Pontului Euxin, fie amorezatul justițiar, fie teribilul om al legii, fie blajinul inchizitor, fie heruvimul cu ochi albaștri etc. Când schivnicul Sofronie vine să-și vadă iubita/amanta din tinerețe, el fandează „într-o bruscă genuflexiune, asemnea bătrânului stareț Zosima în fața lui Mitea Karamazov” (p.53). Un motan adus acasă de narator „era un cotoi negru, mare, căpățânos, fugit parcă din
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
se șterge,/ În sinea mea l-am poreclit „Despotul!”// Topesc cu lava neîncăpătoare/ Tăria gândului - pelinu-i dulce:/ De n-ar fi el, Iubirea sigur moare!// Așa e, Tată, din căderi avântul/ Își trage setea, somnul vrea să-l culce:/ Necunoscutul schivnic e Cuvântul!” (CCCLXXXIV) Citindu-l, vom recunoaște în Theodor Răpan Pygmalion-ul îndrăgostit, asemenea lui Dumnezeu, care a făcut Creația din Iubire. Astfel, Poetul își propulsează starea în universalitate, pentru că îi află determinații valorice. Iubirea este pentru el o dezirabilă terapie
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
se șterge,/ În sinea mea l-am poreclit Despotul!”// Topesc cu lava neîncăpătoare/ Tăria gândului - pelinu-i dulce:/ De n-ar fi el, Iubirea sigur moare!// Așa e, Tată, din căderi avântul/ Își trage setea, somnul vrea să-l culce:/ Necunoscutul schivnic e Cuvântul!” (CCCLXXXIV) Citindu-l, vom recunoaște în Theodor Răpan Pygmalion-ul îndrăgostit, asemenea lui Dumnezeu, care a făcut Creația din Iubire. Astfel, Poetul își propulsează starea în universalitate, pentru că îi află determinații valorice. Iubirea este pentru el o dezirabilă terapie
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
se scurge în haine, pe lângă obraz.” Despre “Fratele meu adolescentul”, Melania scrie: “Pe fratele meu adolescentul îl revăd mereu singur. Orfan și încă nedezmeticit în lumea care îl îndeamna, îl învăța, îl obliga să facă doar bani. El e un schivnic, e și un golan ... un gen de adunătură de chei care se potrivesc și nu se potrivesc unde vrei”. Fratele, orfan, a murit tânăr. “Am deschis ochii, nu m-am aventurat și nu m-am temut, am privit drept în
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
context al prezenței lui Dumnezeu în omul neamului său, în scrierile lui Andrei Vartic am observat aplecarea sa expresă asupra școlii isihastice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, în centrul căreia se află Daniil Sihastru (în legătura cu acest schivnic, furnizându-ne cam toate datele ce pot fi strânse până acum, unele dintre ele filtrate din legendele timpului). Despre Daniil Sihastru, A. Vartic crede că “avea harul înainte-vederii și crease deja, posibil în baza unei frății anahoreice mult mai vechi
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
se șterge,/ În sinea mea l-am poreclit Despotul!”// Topesc cu lava neîncăpătoare/ Tăria gândului - pelinu-i dulce:/ De n-ar fi el, Iubirea sigur moare!// Așa e, Tată, din căderi avântul/ Își trage setea, somnul vrea să-l culce:/ Necunoscutul schivnic e Cuvântul!” (CCCLXXXIV) Citindu-l, vom recunoaște în Theodor Răpan Pygmalion-ul îndrăgostit, asemenea lui Dumnezeu, care a făcut Creația din Iubire. Astfel, Poetul își propulsează starea în universalitate, pentru că îi află determinații valorice. Iubirea este pentru el o dezirabilă terapie
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
firul de lapte cald ce i se scurge în haine, pe lângă obraz. Pe fratele meu adolescentul îl revăd mereu singur. Orfan și încă nedezmeticit în lumea care îl îndeamna, îl învăța, îl obliga să facă doar bani. El e un schivnic, e și un golan un gen de adunătură de chei care se potrivesc și nu se potrivesc unde vrei. Fratele, orfan, a murit tânăr. Am deschis ochii, nu m-am aventurat și nu m-am temut, am privit drept în
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
contemporan, învie! Doar douăzeci de stareți se adună ... Doar douăzeci de stareți se adună Din douăzeci de mânăstiri vasale Și vin ei la Kareya-n pas agale S-aleagă sfânt monah în voie bună. Vorbă necugetată n-au să spună Cinstiții schivnici de pe creste-ori vale; De Unu Ianuar, capăt de cale, Să fie pace-n istm și nu furtună, „Protos de Sfântul Munte” se numește Starețul ce adună voturi multe ... În umilință -ndată se smerește: Cel ce conduce, trebuie s-asculte, Chiar
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
colibe, peșteri, În Rugăciunea lui Iisus, mari meșteri, Mici lacrimi-n ai lui Hristos ochi albaștri. Sub cerul biblic, singuri, puri pilaștri, Ca perla-n scoică simt mărunte creșteri; Trufia diavolească e-n descreșteri: Deasupra lor sfințescu-se chiar aștri! Sunt schivnici greci ce - „Axion estin” cântă, Alături de Români, Bulgari ori Ruși, Iar sârbii pentru Kosov΄ se frământă Și lacrămile-adapă secii bruși ... Dar sunt francezi și nemți ce, ca la nuntă, De sfânta Ortodoxie - au fost seduși ... Icoana-n Athos, cea mai
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
s-au stins prin vreme ... Monahii de la Nil s-au stins prin vreme Și i-au urmat cei din a Nytriei munți Apoi cei din Sinai, tăcuți, desculți, În Palestina, unul nu mai geme. Nu mai răspund chemărilor supreme Nici schivnicii Bizanțului cei culți; ΄n Asia Mică n-ai pe cin s-asculți Aici s-au înălțat ale lui Allah steme ... Cei ce-au supraviețuit în persecuții Și-au căutat o nouă Galilee; N-au rătăcit prea mult ei în discuții
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
Fiind de ... VI. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017. „Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie, Sus pe Golgota pătimirii noastre. Cucernic ca un schivnic gândul suie Spre cerul limpezimilor albastre.” (Dr. Ionel Zeană) Omenirea, Neamul străbun Pelasg, Cosmosul în integralitatea lui ființează, grație Creației Atotcreatorului ei și în mod expres Re-creației prin Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar mai presus de toate acestea, Răscumpărării
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
doar prin Actul Creației, al Întrupării, al Răstignirii și al Învierii Domnului nostru, ca podoabă princiară, veșmânt filocalic și filosofic, determinând și ... Citește mai mult „Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie,Sus pe Golgota pătimirii noastre.Cucernic ca un schivnic gândul suieSpre cerul limpezimilor albastre.”( Dr. Ionel Zeană)Omenirea, Neamul străbun Pelasg, Cosmosul în integralitatea lui ființează, grație Creației Atotcreatorului ei și în mod expres Re-creației prin Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar mai presus de toate acestea, Răscumpărării prin
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului „Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie, Sus pe Golgota pătimirii noastre. Cucernic ca un schivnic gândul suie Spre cerul limpezimilor albastre.” (Dr. Ionel Zeană) Omenirea, Neamul străbun Pelasg, Cosmosul în integralitatea lui ființează, grație Creației Atotcreatorului ei și în mod expres Re-creației prin Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar mai presus de toate acestea, Răscumpărării
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
toaca din cer” (sau „cântări îngerești”). Ștefan face același lucru, auzind și el sunetele divine. Sihastrul îl pune pe domnitor să dărâme construcția incorect plasată și să o refacă pe locul magic stabilit și ritual consacrat : „«Vezi, i-a zis schivnicul, că nu ești bun la Dumnezeu ? Ia și fă altă mănăstire !» Ștefan a stricat-o pe aceea ș-a făcut (alta) unde era paltinul” (23, pp. 710-711). Apare aici o simplificare a motivului epic lesne de sesizat. Nefiind îndeplinit canonul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau în care se văd arzând lumini mirifice (vezi 10, pp. 469-473). Soiul copacului din lemnul și pe locul căruia urmează să se ridice lăcașul nu este întâmplător. Astfel, într-o legendă moldovenească, cel care trage cu arcul este chiar „schivnicul”, care îi spune voievodului : „Acolo unde am nimerit eu să mergi mâne și să vezi că-i găsi săgeata într-un paltin și în locul acela să faci mănăstire, iar unde va fi paltinul să faci pristolul” (11, p. 711). În
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu Mitru Odobac, nepotul bătrânului, exprimă vederile ultimei generații, refractară rânduielilor date. În conflict ireconciliabil, părțile nu acceptă nici un compromis; întocmai ca țăranii normanzi ai lui Maupassant, eroii lui G. rămân neclintiți pe pozițiile lor. Înalt, taciturn, „uscat ca un schivnic”, bătrânul Odobac scapără priviri de stăpân necontrazis. La Ruja, fiica unui hoț de cai, feminității i se substituie o voință crâncenă. Neînduplecată, ea vrea să taie nucul, iar pe terenul liberat să planteze vie. Fixată în această decizie, își asociază
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]