7 matches
-
arată./ Dispare în pădurea eterată,/ La care nu ajunge niciun drum” - Totem; “Doar el, doar lupul singur, stă deoparte,/ Nu poate juca dublu, nu se-mparte,/ N-amestecă viață și cu moarte./ Alege și prigoana, și pustia,/ Își poartă, fantomatic, schivnicia,/ Știind prea bine care este prețul:/ Lui, glonțul, poate. Celorlalți - disprețul” - Sfârșit de veac, 9); - incoruptibilitatea (“De fapt, în lumea ternă și murdară,/ Ce rost ar mai avea cețoasa fiară?/ Ea, care, nicăieri și niciodată,/ Nu s-a lăsat învinsă
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
Manasului superior, s-ar putea rezuma la însuși simbolul getic al lupului: „Doar el, doar lupul singur, stă deoparte,/ Nu poate juca dublu, nu se-mparte,/ N-amestecă viață și cu moarte./ Alege și prigoana, și pustia,/ Își poartă, fantomatic, schivnicia,/ Știind prea bine care este prețul:/ Lui, glonțul, poate. Celorlalți - disprețul” (p. 470). Iată de ce Mirela-Ioana Borchin ordonează ideatic poezia într-o Samsara stratificată pe nouă trepte (Poetica treptelor): I - Visele apelor, II - Visul celtic, III - Dulcea moarte, IV - Adâncul
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
este o mănăstire din România, situată la 18 km de Rădăuți (județul Suceava), înscrisă pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO. Tradiția așează pe valea râului Sucevița, între dealuri, o biserică din lemn și o schivnicie de pe la începutul veacului al XVI-lea. Legenda spune că, mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror păcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții. Documentar, mănăstirea este
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
Alexandru cel Bun, în 1407, ca necropolă pentru el și familia sa, Mănăstirea Bistrița este reconstruită integral în 1554 de către Petru Rareș. În biserica mănăstirii se află renumita icoană făcătoare de minuni a Sf. Ana. Mănăstirea Durău. La poalele Ceahlăului, schivnicia Durău ființa încă de prin 1600, iar pe vatra lăcașului de lemn se află actuala biserică, sfințită în 1835. Mănăstirea Neamț devine un important centru de cultură și artă românească medievală. În 1497, Ștefan cel Mare ridică aici Biserica Înălțării
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
Creek, Ellis își închipuise deseori cum suna vocea fiului, dar niciodată vocea respectivă nu spusese ceva atât de caraghios. Până la întoacerea lui Drew, Ellis nu apreciase cu-adevărat cât de binecuvântate fuseseră cele două decenii pe care le petrecuse în schivnicie. Ellis urcase la No Man’s Creek din două motive: fiindcă apa începuse să-i pară nițel cam înfricoșătoare după ce băieții ăia muriseră la Big Mallard și pentru că ajunsese să creadă, așa cum îi spusese și fosta lui soție, că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
adâncă, unde m-a ajuns vrăjmașa cu gheara? HABACUC: Degeaba, oamenii îs nărăviți rău, Sisoe. Poți să le arăți tu toate juliturile din lume, că nu le pasă, și praznic la călindar n-au să-ți puie. Ai stat în schivnicie, acolo rămâi! Da' ia să te fi dus la dânșii, să le faci niște minuni, să-l vindeci pe unul de bubă-rea, pe alta de streche..., și-ai vedea ce praznic mare cât toate zilele ți-ar pune și sfinției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Contesa Cezara e o instinctuală impulsivă care nu poate fi constrânsă la o căsătorie de convenție cu un om bătrân. Ea își alege, după un examen fizic, ca soț, putem spune, natural, pe călugărul Ieronim, căutîndu-l într-o insulă edenică. Schivnicia lui Ieronim este ea însăși semnificativă și nu se întemeiază pe regula ascezei și a macerației ci pe o regresiune spre viața instinctuală. Un bătrân călugăr, Euthanasius, care își caută moartea într-un torent, simbolizează euthanasia propusă de acel Schopenhauer
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]