181 matches
-
antice începând cu Upanișadele, apoi Homer, Sofocle, Euripide, Vergiliu și cele din epocile care au urmat, au rămas actuale prin caracterul lor de universalitate și surprinzător, se adresează și omului modern, dar constatăm că după două mii de ani de creștinism - scientismul a pus Omul la rang de preot și chiar de Dumnezeu, golindu-l de umanism și umanitate. Acest Homo tehnologicus se ocupă nu numai de mașini și tot felul de aparate - folositoare de altfel - dar se amestecă în creație prin
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_taina_scrisului_38_elena_armenescu_1350957353.html [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
diferite secte și mișcări orientale. Pe micul ecran se găsesc reprezentate toate stadiile de evoluție sau de negare ale culturii nihiliste: de la relativismul valoric al liberalismului până la negarea existenței lui Dumnezeu și a metafizicului, realizată prin popularizarea darwinismului și a scientismului, de la experiența erotismului obsesiv, a pornografiei și magicului până la nihilismul distrugerii promovat prin mesajul violenței. Cum intervine televizorul în gramatică folosirii privirii, pe care o învață creștinismul, societatea tradițională sau conștiința omului? Uitnadu-ne la televizor ne punem privirea în mâinile
EFECTELE TELEVIZIUNII ASUPRA MINTII UMANE SI DESPRE CRESTEREA COPIILOR IN LUMEA DE AZI de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Efectele_televiziunii_asupra_mintii_umane_si_despre_cresterea_copiilor_in_lumea_de_azi.html [Corola-blog/BlogPost/375326_a_376655]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 215 din 03 august 2011 Toate Articolele Autorului Sarcina critici: să descopere validitatea operei, nu adevărul ei Printre criticii literari care au fost refractari la intruziunile- ce se pare că apar periodic-ale scientismului în critica literară a fost și George Călinescu. La fel ca ” normele„ Esteticii, metodele ce înclină spre exactitate și precizie în critică îi par “ieșite din disperarea oamenilor fără sensibilitate artistică “. În acest context critica literară, plastică, cinefilă, trebuie să
SARCINA CRITICII ESTE SĂ DESCOPERE VALIDITATEA OPEREI, NU ADEVĂRUL EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Sarcina_criticii_este_sa_descopere_validitatea_operei_nu_adevarul_ei.html [Corola-blog/BlogPost/371209_a_372538]
-
antice începând cu Upanișadele, apoi Homer, Sofocle, Euripide, Vergiliu și cele din epocile care au urmat, au rămas actuale prin caracterul lor de universalitate și surprinzător, se adresează și omului modern, dar constatăm că după două mii de ani de creștinism - scientismul a pus Omul la rang de preot și chiar de Dumnezeu, golindu-l de umanism și umanitate. Acest Homo tehnologicus se ocupă nu numai de mașini și tot felul de aparate -folositoare de altfel - dar se amestecă în creație prin
SCRIEREA – CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Scrierea_cale_de_salvare_a_sufletulu_elena_armenescu_1350569500.html [Corola-blog/BlogPost/346428_a_347757]
-
Mama broda pe Iile care le cosea pentru Casă și pe marginea macatelor deseori frumosul semn al Sfintei Cruci. Pot spune că educația moral-creștină primită acasă a fost puternic înrădăcinată pentru perioada atee cuibărită în Liceu și-n societate, ori scientismul religios întâlnit după aceea în Facultățile de Teologie, la Sibiu și la București. La absolvire, după Licența în Teologia Ortodoxă, cred că eram un simplu și amărât Caporal care nu-și cunoaște Unitatea sau Regimentul în ceea ce privește trăirea creștină. Înrolarea mea
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
demonstrabile ale științei și ale oamenilor de știință adevărați de pretutindeni și din toate timpurile, sau de a ne folosi de cine știe ce argumente ale apologeticii obscurnatist-religioase pentru a apăra pe sârmanul Dumnezeu de contraofensiva declanșată de profeții profani ai ideologiei „scientismului ateist”, mai ales că personal credem că între știință autentică și religia adevărată, între cunoașterea obiectivă, empirica, experimentală, și cunoașterea prin revelație, nu există o prăpastie de proporții astronomice, metafizice, nu pot de fapt să existe contradicții atât de ireconciliabile
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1484331624.html [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
știință, în spațiul psihopedagogic. Introducerea precizează că a venit vremea când teologia poate să-și regăsească propria identitate, într-un nou și favorabil context socio-cultural-istoric, când însăți cultura profană se vede constrânsă a recunoaște eșecul viziunii pozitivit-raționaliste unilaterale și al scientismului arogant și exclusivist. Capitolul I, intitulat PREMISELE DOGMATICE ȘI ANTROPOLOGICE ALE EDUCAȚIEI DUHOVNICEȘTI, deslușește principalele temeiuri antropologice ale educației duhovnicești. Titlurile celor 5 subcapitole vizează câteva aspecte de seamă ale problematicii fundamentale a formării duhovnicești a omului: 1. Persoana umană
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1406959175.html [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
știință, în spațiul psihopedagogic.Introducerea precizează că a venit vremea când teologia poate să-și regăsească propria identitate, într-un nou și favorabil context socio-cultural-istoric, când însăți cultura profană se vede constrânsă a recunoaște eșecul viziunii pozitivit-raționaliste unilaterale și al scientismului arogant și exclusivist.Capitolul I, intitulat PREMISELE DOGMATICE ȘI ANTROPOLOGICE ALE EDUCAȚIEI DUHOVNICEȘTI, deslușește principalele temeiuri antropologice ale educației duhovnicești. Titlurile celor 5 subcapitole vizează câteva aspecte de seamă ale problematicii fundamentale a formării duhovnicești a omului:1. Persoana umană
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1406959175.html [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
în State în tinerețe. Alfred a fost al doilea și ultimul copil al lui James și Belle, care mai aveau o fată, Rita, născută în 1908. Deși tatăl său avea evreu de origine, iar mama sa a devenit adeptă a scientismului, nu a fost crescut în nicio tradiție religioasă. Bester a absolvit University of Pennsylvania, în cadrul căreia a fost membru al Philomathean. A urmat apoi Columbia Law School, dar s-a sătura de ea și a abandonat-o. Bester și Rolly
Alfred Bester () [Corola-website/Science/320398_a_321727]
-
-o evreii, tot așa au găsit naziștii aceeași explicație facilă pentru eșecul german în primul război mondial și pentru marile crize economice din perioada interbelică. Ca toate ideologiile vremii (liberalismul, socialismul), și fascismul german în variantă nazistă era fascinat de scientism (convingerea că "tot faptul vieții umane trebuie să fie orientat și să ia lecții din descoperirile științelor" (secțiunea "Spencer's Scientism", în articolul "Education" în Britannica online dec. 2012). Popularizarea teoriei evoluției produsă pe terenul social încă marcat de un
Nazism () [Corola-website/Science/296739_a_298068]
-
economice din perioada interbelică. Ca toate ideologiile vremii (liberalismul, socialismul), și fascismul german în variantă nazistă era fascinat de scientism (convingerea că "tot faptul vieții umane trebuie să fie orientat și să ia lecții din descoperirile științelor" (secțiunea "Spencer's Scientism", în articolul "Education" în Britannica online dec. 2012). Popularizarea teoriei evoluției produsă pe terenul social încă marcat de un weltanschauung elitist-aristocrat va duce în conștiința generațiilor trăitoare la finele secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX la "o
Nazism () [Corola-website/Science/296739_a_298068]
-
simplă specie a viului, supusă la legea celui mai puternic, un șeptel de regenerat, îmbunătățit, selecționat și evaluat în termenii seci ai cantității și calității, exact așa cum procedează crescătorul cu animalele lui domestice." Aceast tendință de zoologizare cu origine în scientism a produs practici precum eugenismul (care a fost practicat în formele lui aberante chiar și în statele liberale (S.U.A., Franța, România) sau socialiste (Cehoslovacia)), igiena rasială, programele de sterilizare, izolare, neglijare sau chiar eliminare a bolnavilor (psihic sau fizic), a
Nazism () [Corola-website/Science/296739_a_298068]
-
empirie), ori drept credincioși bigoți în știință dominați de scepticism, ori drept birocrați ai unui aparat științific uriaș, sau drept servitori ai statului sau ai firmelor. O altă formă a criticii științei o reprezintă folosirea științei drept surogat pentru religie (scientism), caracterizat prin credința în legile naturii. Teoriile științifice care potrivit conceptului modern al științei pot fi falsificate (verificate) sunt văzute ca certitudini care nu pot fi puse la îndoială. Savanții sunt criticați deoarece "văd" lumea doar prin prisma teoriilor lor
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
-o evreii, tot așa au găsit naziștii aceeași explicație facilă pentru eșecul german în primul război mondial și pentru marile crize economice din perioada interbelică. Ca toate ideologiile vremii (liberalismul, socialismul), și fascismul german în variantă nazistă era fascinat de scientism (convingerea că "tot faptul vieții umane trebuie să fie orientat și să ia lecții din descoperirile științelor" (secțiunea "Spencer's Scientism", în articolul "Education" în Britannica online dec. 2012). Popularizarea teoriei evoluției produsă pe terenul social încă marcat de un
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
economice din perioada interbelică. Ca toate ideologiile vremii (liberalismul, socialismul), și fascismul german în variantă nazistă era fascinat de scientism (convingerea că "tot faptul vieții umane trebuie să fie orientat și să ia lecții din descoperirile științelor" (secțiunea "Spencer's Scientism", în articolul "Education" în Britannica online dec. 2012). Popularizarea teoriei evoluției produsă pe terenul social încă marcat de un weltanschauung elitist-aristocrat va duce în conștiința generațiilor trăitoare la finele secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX la "o
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
simplă specie a viului, supusă la legea celui mai puternic, un șeptel de regenerat, îmbunătățit, selecționat și evaluat în termenii seci ai cantității și calității, exact așa cum procedează crescătorul cu animalele lui domestice." Aceast tendință de zoologizare cu origine în scientism a produs practici precum eugenismul (care a fost practicat în formele lui aberante chiar și în statele liberale (S.U.A., Franța, România) sau socialiste (Cehoslovacia)), igiena rasială, programele de sterilizare, izolare, neglijare sau chiar eliminare a bolnavilor (psihic sau fizic), a
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
își asumă sarcina de a găsi metoda cu care problemele științei sau ale societății pot fi investigate în mod nedogmatic, sistematic și rațional. Pentru aceasta, caută o soluție prin care - pe de o parte - se poate alege între absolutizarea științei (scientism) și opinia, după care știința trebuie dezvoltată pe date pozitive (pozitivism), iar - pe de altă parte - între punctul de vedere, conform căruia adevărul depinde de unghiul din care este privit (relativism) și opinia, după care adevărul este abandonat hazardului, în
Raționalism critic () [Corola-website/Science/314546_a_315875]
-
corpul actual de cunoștințe științifice poate fi considerat drept indicator a ceea ce este de fapt "adevărat" despre lumea fizică în care trăim. Acceptarea cunoașterii ca și cum ar fi absolut "adevărată" și dincolo de orice dubiu (în sensul teologiei sau ideologiei) se numește scientism. Totuși, este un lucru obișnuit ca membrii societății să aibă opinie exact opusă despre știință - mulți dintre cei care nu se ocupă cu știința consideră că savanții ridică pretenție de infailibilitate pentru afirmațiile lor. Știința servește în procesul de luare
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
și artistic constituit în Franța către sfârșitul secolului al XIX-lea, ulterior extins în întreaga Europă; denumirea i-a fost dată în 1886 de Jean Moréas. Mișcarea se manifesta însă de aproape două decenii, ca reacție la parnasianism, naturalism, la scientismul filosofiei pozitiviste. Anticipat de romantismul târziu (Friedrich Novalis, Ludwig Tieck, E. A. Poe, Gérard de Nerval) și de poezia lui Charles Baudelaire, s. exprimă starea de spirit a unei generații dezamăgite de orientarea unei culturi și de rânduielile unei societăți care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
Îndeamnă să fim ceva mai modești În estimările noastre referitoare la interacțiunile dintre culturi și dezvoltare. Restructurările la care asistăm evoluează În permanență, ceea ce dezvăluie o indeterminare imposibil de contestat și justifică necesitatea unei umanizări a științelor umane (Dosse, 1997). Scientismul a Îndepărtat, pentru multă vreme, științele despre Om de diversitatea Umanității și de exigențele impuse de necesitatea de a salva biodiversitatea (vezi actualitatea temei „dezvoltării durabile”). Aceeași dezbatere internațională asupra constrângerilor ecologice va fi inseparabilă, mai devreme sau mai târziu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Dacă apriorismul metodologic al primeia duce la teoreme În mod necesar adevărate, metoda comprehensivă a celei de-a doua pune În evidență „tipuri ideale”, istoria și praxeologia putând fi totuși „Împletite” pentru o mai bună Înțelegere a realității. Hayek, atacând „scientismul” și denunțând „prezumția fatală” constructivistă, plasează obiceiul și tradiția „Între instinct și rațiune”. O cunoaștere tacită, care evoluează pe neobservate („ideile constitutive”), alcătuiește datele științelor umane (subiectivism radical), iar metoda „sintetică” (comprehensivă) asigură praxeologiei, printr-un proces ipotetico-deductiv, descoperirea principiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
stat. Intenția este aceea de a denunța concordatele, pentru a elibera Biserica de o tutelă insuportabilă. Opoziția republicană nu trebuie decât să le imite pașii. Ea dorește să elibereze statul de orice contaminare ecleziastică. Romantismul politic lasă locul pozitivismului și scientismului raționalist, care se afirmă Împotriva credințelor religioase, bănuite că ar aliena conștiințele și ar Înăbuși voința individuală. Afacerea Dreyfus (1894-1906) vaface națiunea să se scindeze În două tabere. La stânga, republicanii, Liga drepturilor omului, socialiștii din jurul lui Jean Jaurès, precum și numeroase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
propună o rețea de idei ce nu mai are nimic de-a face cu locurile comune. Asocierile, întemeiate frecvent pe antifrază și paradox, intră într-un joc riscat, cutezător, teribilist chiar. Țintele sunt absurditatea actului critic, refuzul poeziei, tragedia limbajului, scientismul poetic și multe altele. Semnalabil și în alte lucrări, comparativismul va monopoliza în Călătoriile epocii romantice (1972) structurarea materiei și perspectiva comentariului. Tendința autorului de a inventaria exhaustiv subiectul coboară pe alocuri observația critică în descripție factologică, fisurând densitatea stilului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
meserii vechi și industrie modernă" și altele. În 40 de capitole de mică întindere din cartea publicată în anul 1945 (15), Guénon a lansat o listă deschisă de contraste dintre civilizația modernă și civilizațiile tradiționale, din perspectivele cantitativului stimulat de scientismul și tehnicismul modernității și ale calitativului și descriptivului exprimat de tradiții. În capitolul al XV-lea, Guénon incrimina și "iluzia vieții obișnuite", care face din "bunul-simț" și "simțul comun" criterii ale înțelegerii reprezentărilor teoretice materialist-scientiste, "prin excluderea oricărui caracter sacru
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vorbit. Conturând dinamica internă a acestui proces, am folosit termenul «luptă»; «lupta pentru sens». Cu cât viața din jurul nostru se aplatizează mai mult în impersonal, cu atât mai acută devine cerința unui sens. În fața închiderilor teoretice și practice ale unui scientism ajuns la limită și ale unei organizări pur funcționale a vieții, o astfel de cerință dobândește nuanțe combative. Cu cât mai acută devine trezirea interogației existențiale, cu atât mai dramatică se prezintă căutarea. S-a amintit deja de pierderea sensului
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]