12 matches
-
și Edmond About. Fiind însă foarte încăpățănat, în 1851, când trebuie să abolve facultatea, a căzut, din cauza atitudinii sale, în prima sesiune, examenul de diplomă cu specializarea în filozofie. Deși era de formație literară, Taine a adoptat ideile pozitiviste et scientiste care începeau să apară la acea epocă. După ce și-a susținut teza de doctorat despre fabulele lui La Fontaine, el publică, în 1855 prima sa lucrare de amploare "Călătorie în Munții Pirinei" (Voyage aux Pyrénées). În continuare, scrie numeroase articole
Hippolyte Taine () [Corola-website/Science/307733_a_309062]
-
în cercul Fauștilor mai școliți, mai știutori și mai relativiști în căutarea Absolutului. De aceea, Theodor Codreanu se vede îndreptățit să-l proiecteze pe Eminescu, fără ezitări deosebite, în lumina rezultatelor științifice ale secolului nostru. Meritul eminescologului de formație nouă, "scientistă", este acela de a vedea un Eminescu dincolo de romantism, ceea ce-l determină să-i analogizeze poetica cu poeticile moderne și post-moderne, și de a concepe eminescianismul ca pe ceva mai mult decât se află asimilat în organismul-spiritual eminescian. Este, deci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
debarasa de studiile textimanentiste, datorită îndeosebi Școlii de la Konstanz, care fundamentase teoria receptării. Încă de la primele sale cronici M. propune un altfel de discurs critic, care nu respinge modelul călinescian (/crocean), dar introduce o deviație care s-ar putea numi scientistă. Această trăsătură s-a accentuat după stagiul din Germania, care a produs o schimbare de perspectivă. În studiul fenomenului literar criticul trebuia să ia în calcul nu numai estetica, filosofia și psihologia, ci și achizițiile din domeniile lingvisticii, sociologiei, teoriilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
formează blocuri mai mari. Aceste patru convingeri ar constitui baza „dreptei rațiuni” moderne și au fost folosite ca atare în teoria curriculumului. „Dreptei rațiuni moderne” i s-au supus Bobbitt și Tyler când au realizat modelele lor curriculare „tehnoraționaliste” și „scientiste”. Cele patru „credințe moderniste” ar fi, după Doll jr.: ...esența modelului canonic al științei moderne care a avut ca prototip fizica. Noul model al științei postmoderne ar fi însă biologia, cu concepțiile sale despre complexitate... și rețeaua relațiilor 178. Doll
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de-a face cu controverse științifice, nu cu litigii ideologice, cînd de fapt toată cartea e pătrunsă de o corectitudine politică abil camuflată în spatele unui colaj de anecdote, citate, amintiri, divagații științifice sau comentarii livrești. Volumul aduce cu o analectă scientistă în care autorul a strîns tot ce i-a trecut prin minte în privința anomaliei care poartă numele de religie. O cazuistică de exemple și luări de poziție slujind denunțării aceleiași anomalii. Un bric à brac de distincții urmărind trezirea cititorului
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]
-
sînt deloc caracteristice; criteriul exhaustivității, ca și acela al "punerii la punct definitive" sînt deziderate ale pozitivismului în critică, cîtuși de puțin ale criticii moderniste. Toți criticii moderniști importanți - inclusiv cei români -, au polemizat îndelung cu susținătorii unor asemenea exigente scientiste neadecvate, în cîmpul literar și artistic. O mică paranteză referitoare tot la critică modernista: nu începe, oare, "fictionalizarea" ei și a istoriei literare chiar în modernism și nu în postmodernism, cum crede Mircea Cărtărescu? Ce altceva este "sinteză epica" a
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
Un capitol de un interes aparte este cel al reconstituirii polemicii, care a făcut valuri în epocă, dintre Andrei Șaguna și Heliade Rădulescu. După câte știu, este prima expunere analitică detaliată a acestui episod pe care autorul îl definește cu scientistă obiectivitate ca fiind o dispută între "legitimitatea teologală vs legitimitatea filologic-intelectuală" și totodată "prima înfruntare deschisă între un ierarh al Bisericii și un cărturar laic, în chestiuni de interes cultural și național major." În ultimele două capitole apoi, dl Eugen
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
au commencement de cette pièce des Illuminations, intitullée Age d'or: "Quelqu'une des voix, - Est-elle angélique!" Mais contrairement à cette thèse de Claudel, nous prenons sur nous de montrer que nous avons à faire ici à une sorte de scientiste, à un méthodique du délire, plutôt qu'à un cheminot ivre de rosée, en état d'osmose mystique avec l'Invisible. D'ailleurs, le mémoire sur certaines régions inexplorées d'Ethiopie, que Rimbaud envoya d'Aden à la Société Géographique
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
însăși, care se retrage și se reține în Noaptea inextatică a imanenței sale pure. Nu este posibil a obține pornind de la biologic nici cea mai neînsemnată cunoștință privind subiectivul ca atare iată ce trebuie să recunoască orice gândire (fie ea scientistă și materialistă) pe care practica sa o obligă la înțelegerea corectă a fenomenelor în chestiune. Vorbind de psihismul profund, de ceea ce el numește "stările latente ale vieții psihice", Freud declară categoric: "Ele ne sunt, la ora actuală, complet inaccesibile prin
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
am certat cu Dick Boulton. — O, sper că nu ți-ai ieșit din fire, Henry. — Nu, răspunse doctorul. — Ia aminte că acel ce mintea-și stăpânește e mai puternic decât cel ce stăpânește o cetate, Îi spuse soția. Era o scientistă creștină. Biblia ei, ultimele numere din Science and Health și din Quarterly, stăteau pe o măsuță lângă patul ei. Soțul nu-i răspunse nimic. Acum stătea pe pat și-și curăța pușca. Umplu rezerva cu cartușe mari și galbene și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fel - n. m., M. F.), el a refuzat în curând să-l recunoască și nu putea auzi de el fără silă. El a obiectat în mod deosebit față de lichidarea problemelor filozofice într o modalitate pe care o vedea drept ieftin scientistă. Wittgenstein credea că problemele filozofice sunt confuzii adânci și fascinante, iluzii transcendentale, și deoarece credea că ele trebuie să dispară abia în punctul culminant al viziunii, el nu le dorea eliminate în mod vulgar, la niveluri mai joase și de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fel - n. m., M. F.), el a refuzat în curând să-l recunoască și nu putea auzi de el fără silă. El a obiectat în mod deosebit față de lichidarea problemelor filozofice într o modalitate pe care o vedea drept ieftin scientistă. Wittgenstein credea că problemele filozofice sunt confuzii adânci și fascinante, iluzii transcendentale, și deoarece credea că ele trebuie să dispară abia în punctul culminant al viziunii, el nu le dorea eliminate în mod vulgar, la niveluri mai joase și de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]