89 matches
-
de trăirile în mijlocul realității, pana poetului vibrează asemenea unui seismograf: “Păsările își caută cuibul/ În pământul mamă./ Ramurile copacilor cresc în jos,/ Rădăcinile prind viață spre cer.“( Rădăcini în cer ).Menuț Maximinian combină esteticește materia metafizică, cu o viziune adânc scientistă, întocmită din științele naturii, într-un precipitat omogen și baroc. O expertiză din unghi bănățean, zonă în care a văzut lumina zilei poetul, a poeziei lui Menuț Maximinian ar avea interesul ei, însă nu ar fi cine știe ce folos, căci nu
MENUȚ MAXIMINIAM SAU TRENUL CU METAFORE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1481122209.html [Corola-blog/BlogPost/382840_a_384169]
-
conferind formă, vitalitate inexistentului. Așa s-a creat „punctul primordial”. (Eliza ROHA) Volumul „Muntele”, Ed. Betta, 2011, „debutează în forță, invocându-l pe Dumnezeu, divinitatea supremă a iubirii, „șeful legilor universale”, pe care îl invită la o confesiune sinceră, inteligentă, scientistă, metamorfozată într-un limbaj poetic de înaltă ținută filozofică. „Vreau să fii în seara asta, tu; și fără îngeri Și hai să ne îmbătăm aici, la mine-acasă; Iubitori și băutori de viață, până la înfrângeri, Fără teamă, doamne, jur că e
REVISTA REGATUL CUVÂNTULUI ANGAJATĂ ÎN ACTIVITĂŢI CULTURALE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Revista_regatul_cuvantului_angajata_i_marian_malciu_1348768252.html [Corola-blog/BlogPost/365815_a_367144]
-
perspectiva studentului dornic să învețe, resimțeam o anumită dezamăgire cauzată de lipsa sistematizării, a rigorii metodologice, a ordinii discursive. Când, la un moment dat, am descoperit La literature roumaine a l’epoque des Lu-mieres a lui D. Popovici, o alternativă scientistă plauzibilă a criticii călinesciene, mi-a venit ideea unui tip de abordare care să împace cele două polarități spre care înclinam deopotrivă, fără să mă decid. M-am gândit la istoria literară ca la o sinteză a celor două iubiri
Paul Cornea by George Arion [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
tinerelor generații. Este greu, dacă nu aproape imposibil, de a alcătui un tablou sinoptic cât mai complet al trăsăturilor spiritului epocii noastre, totuși câteva s-au lămurit, dacă străbatem tratatele de filosofie și cărțile de sociologie. Trăim într-o epocă scientistă și tehnocratică, în care disciplinele umaniste s-au retras într-un plan secund, într-o lume desacralizată, în care credința a slăbit, într-o societate consumistă în care valorile spirituale au decăzut, stau sub semnul declinului și al decadentismului, în
Un roman filosofic şi dilematic /Cimitirul copiilor de Nicolae GOJA by http://uzp.org.ro/un-roman-filosofic-si-dilematic-cimitirul-copiilor-de-nicolae-goja/ [Corola-blog/BlogPost/93430_a_94722]
-
o vechime de peste 20 de ani de activitate în organele de drept, în total instituția avea 352 de angajați. O atenție deosebită acordă bibliotecii, care adună fonduri impresionant, mai exact peste 24 de mii de exemplare de carte. Fidel orientărilor scientiste, acordă o atenție deosebită activității de elaborare a materialelor didactice și de cercetare științifică. În acest scop, este creat un centru editorial și sunt alocate fonduri pentru publicarea materialelor didactice. Astfel, în perioada 1998-2003, angajații Universității de Criminologie publică circa
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
mult cu cât există asemănări biografice importante între narator și Mircea Eliade: studiile efectuate în India, pasiunea pentru orientalism, activitatea literară etc. Tot ceea ce se întâmplă pare să fie o experiență personală a autorului. Nuvela conține un supraconflict între dimensiunea scientistă și dimensiunea revelației, adică între realitatea aparentă și miracol. Naratorul este un specialist în ocultism și în filozofiile orientale, dar, având o formare raționalistă de tip european, nu reușește să urce treptele inițierii, cunoscând evenimentele doar la nivel teoretic. Perspectiva
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
Martorul" (1988) de Vasile Gârneț, "Schimbarea din strajă" (1991) de Vitalie Ciobanu, "Gesturi" (1996) de Emilian Galaicu-Păun, "Spune-mi Gioni!" (2003) de Aureliu Busuioc ș.a. Romanul ca lume postBABELică înfățișează o explorare teoretică arborescentă, doctă, cu multiple sertare, o privire scientistă, închisă, de obicei, unor lecturi și observații pragmatice, asupra fenomenului romanului.” „Centrul nuclear al cercetărilor Alionei Grati este poetica dialogică a lui Bahtin. Aceste investigații implică analiza pe diacronie a modului de fundamentare a paradigmei dialogice în teoria și istoria
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
există asemănări biografice importante între narator și Mircea Eliade: studiile efectuate în India, pasiunea pentru orientalism, personaje reale cunoscute mai demult etc. Tot ceea ce se întâmplă pare să fie o experiență personală a autorului. Nuvela conține un supraconflict între dimensiunea scientistă și dimensiunea revelației, adică între realitatea aparentă și miracol. Naratorul este un specialist în ocultism și în filozofiile orientale, care studiase textele clasice referitoare la tantra, potrivit propriilor mărturisiri, dar, având o formare raționalistă de tip european, nu reușise să
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
elaborare teoretică articulată, de care personalismul nu este interesat, fiind angajat cu precădere în protestarea morală față de concepțiile și situațiile ideologice. Lăsând la o parte problema identității personalismului, am dori să subliniem că filosofia, ca deschidere problematică, contestatoare a închiderilor scientiste și a organizațiilor puterii se prezintă ca anti-ideologie. Filosofia nu este însă doar anti-ideologie, este și propunere pozitivă în ordine logică, ontologică, metafizică, etică, dar astăzi, în contextul cultural contemporan, constatăm exigența și, prin urmare, susținem justificarea ei mai ales
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
filosofiei nu este cea a neangajării, ci a participării. Problematizarea unui domeniu poate stimula inițiativa și intensifica solidaritatea. Cu siguranță, angajarea e dură, mai puțin retorică, mai tragică, însă aceasta este uniforma filosofului de astăzi: demitizarea noilor mitologii ale culturii scientiste și iluministe și lupta, fără mituri, pentru a da un sens vieții; opoziția față de ideologie și atenția îndreptată spre modul în care este exercitată puterea. Atitudinea descrisă implică luarea unei poziții clare față de natura cunoașterii umane precum și o schiță ontologică
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cu a sa filosofie neoraționalistă, ne previne dl Codreanu. Convins că realismul clasic este depășit și că modernitatea este mortiferă, Basarab Nicolescu atrăgea atenția asupra nivelurilor diferite de realitate. Revoluția cuantică ne-a așezat la o răscruce a Istoriei; ideologia scientistă, acaparând "obiectivitatea" și ignorând orice altă cunoaștere, zeificând tehnoștiința, pare a uita că "totul e pus la punct pentru propria noastră autodistrugere". Încât, o transformare urgentă a atitudinii noastre, respingând involute și chiar dispariția speciei, devine posibilă prin viziunea transdisciplinară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în actul recitării acestuia 16. Faptul relatat pare că aparține timpului trecut, dar în realitate el este întotdeauna contemporan cu actul povestirii 17. Altfel spus, ne confruntăm cu o utilizare mai degrabă retorică și mai puțin mitologică 18 a fabulei scientiste. O disciplină nu e suma tuturor afirmațiilor corecte cu privire la un subiect oarecare 19. Nu este nici măcar ansamblul a tot ceea ce poate fi acceptat cu privire la un dat anume în virtutea unui principiu de coerență și sistematizare 20. Parafrazându-l pe Foucault, recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se termină prin publicarea unor rapoarte cifrate mai mult sau mai puțin voluminoase, care nu servesc la nimic, un soi de construcții hegeliene care nu-i satisfac decât pe cei care le-au făcut. În Africa neagră, eșecul științelor umane scientiste este de netăgăduit, și nu ameliorând tehnicile de anchetă, adică străduindu-ne din ce în ce mai mult în direcția scientismului, vom ieși din impas. În țările industrializate, sociologul, membru al echipei de studii regionale în vederea dezvoltării, se situează în același context ca și
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în direcția scientismului, vom ieși din impas. În țările industrializate, sociologul, membru al echipei de studii regionale în vederea dezvoltării, se situează în același context ca și colegii lui. În unul din aspectele naturii lui, obiectul său (populația) corespunde acestei reificări scientiste în care fraternizează economiști, pedologi, agronomi etc. În Africa subdezvoltată (neindustrializată), această corespondență este pusă sub semnul întrebării: obiectul sociologului nu are poate nimic de-a face cu perspectiva scientistă. Totuși, prin nu se știe ce complex, el se plasează
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din aspectele naturii lui, obiectul său (populația) corespunde acestei reificări scientiste în care fraternizează economiști, pedologi, agronomi etc. În Africa subdezvoltată (neindustrializată), această corespondență este pusă sub semnul întrebării: obiectul sociologului nu are poate nimic de-a face cu perspectiva scientistă. Totuși, prin nu se știe ce complex, el se plasează în același univers ca și colegii săi, rupându-se astfel de realitate și prezentând analize mult prea onirice. Cum se poate ieși din impas? Există, se pare, un singur mijloc
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rigidă, iar suplețea cu care discursul critic se adaptează la obiect previne orice monotonie. Personalitate critică în care se îmbină, într-o formulă fericită, cultura, gustul, competența, sârguința, luciditatea, disponibilitatea și, mai ales independența (față de mode, grupări, doctrine rigide, fanatisme scientiste, estetice sau ideologice și, în general, față de orice interese extraliterare), C.-E. a dobândit o autoritate greu de egalat. El nu este un critic „de generație”, militant în numele unei grupări generaționiste. Este un critic - întâmplător, tânăr - care scrie cu egală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
Perpessicius). Polemic, uneori necruțător, este scriitorul în publicistica din Tămâie și otravă (I-II, 1934-1935), culegere de „impresii despre oameni și locuri” reale. T., al cărui umor e o expresie a toleranței joviale, devine neconcesiv în confruntarea cu grobianismul, pedanteria scientistă și erudită, smerenia ipocrită, pocirea limbii, indecența „polemicilor” autohtone. Paleta ironistului se dovedește însă foarte largă, mergând de la înfierarea fără drept de apel (cazul Giorge Pascu) până la bătaia amabilă pe umăr (Șerban Cioculescu, a cărui erudiție, ajunsă în domeniul vinicol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
mai produce noi purtătoride-valoare devine o problemă de „arheologie culturală” (M. Foucault), o mărturie a unor popoare din „istorie”. Cunoașterea reprezintă un tip specific de creativitate În domeniul raportului omului cu „lumea”. Cunoașterea nu se reduce la știință. Contrar viziunii scientiste, care rupe știința de restul culturii, făcând din ea un proces autonom, cunoașterea științifică se desfășoară În ansamblul culturii, imaginea despre lume oferită de știință fiind constituită nu numai din „elemente” determinate de valoarea lor de adevăr, dar și din
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
detectare și recunoaștere) a demersului științific. Aceasta desfășurare se poate realiza pe patru direcții: 1. Raționamentul analogic, bazat pe asemănare (formă tare a izomorfismului și formă slaba a homomorfismului). El stă la baza teoriei modelelor, dar este considerat de orientarea scientistă riguroasă, drept cel mai slab mecanism de cunoaștere rațională. În schimb, în demersul magic ocupă un loc esențial. 2. Raționamentul traductiv (transductiv) implică o trecere de la un anumit grad de abstractizare la date de un grad similar de generalizare. 3
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
nu s-a soldat cu o manifestare reală de creștere a numărului celor ce doresc să adere la masonerie. Răspunsul la aceste probleme venit din partea bisericilor creștine a fost mai complex, ei considerându-se vioara întâi a creștinătății în fața bisericilor scientiste, a Vărsătorului și new-age... Nici una din schimbările încercate nu s-a soldat, în adevăratul înțeles al cuvântului, cu rezultate asupra miezului problemelor ce confruntă creștinătatea așa cum se prezintă ea în cel de-al treilea mileniu. În timp ce relevanța acestora și numărul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
greu de mulțumit de Jeni Acterian, 1991) au trecut poezia în planul secund. Cartea despre Emil Botta era una spectaculoasă, într-un stil inflamat, participativ, artist, mai rar întâlnit în critica anilor ’80, unde dominau rigorile, tirania verdictului și teoriile scientiste, în dauna esteticii calofil-emoționale. Ce e drept, însăși poezia lui Emil Botta era o suculentă invitație la baroc, la ambiguitate, la extaze, ratări, alcooluri ludic folclorizante, la histrionism, bufonade tragice, lirică a rolurilor și ipostazierilor, la grotesc, parodie, degradare, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
care își propune dezvăluirea cauzelor, esențelor și legilor de mișcare ce guvernează evoluția fenomenelor economico-sociale. Doctrina economică reprezintă teoria economică activată. Ea este o teorie sau un complex de teorii, un sistem care nu se mulțumește cu o prezentare pur scientistă, abstractă și neutră a realității, ci activează corpusul de idei ce dă consistență sistemului teoretic respectiv, exprimă aprecieri, realizează judecăți de valoare, recomandă proiecte de reformă, politici economice de urmat. Pe scurt, teoria ne spune ce este; doctrina ne spune
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene. Cred că ceea ce se întâmplă acum în lume este și consecința unui lung și continuu proces de desacralizare a pământului. Din planul interpretărilor mitologice și sacre, pământul a trecut în orizontul unor valorizări scientiste și ideologice. Magna Mater a devenit Terra. Un exemplu concludent este inventarea în 1852 de către Henri-David Thoreau a ecologiei ca știință. Pământul va face de acum încolo obiectul unor înflăcărate discursuri politico-ideologice. Desacralizarea mentalității sociale privind pământul atinge acum perfecțiunea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
mai întâi asupra partidului lor și apoi asupra întregii societăți*. Singura lor morală era comandată de imperativul servirii „Cauzei”: distrugerea radicală a statului și a societății civile* și instaurarea proiectului comunist. Iar „Cauza” nu era legitimată decât prin ideologia lor scientistă și prin voința de a-și impune dominația. De altfel, încă din 1848, Marx încheia Manifestul partidului comunist într-un mod cât se poate de clar: „Comuniștii declară răspicat că ei nu-și pot atinge obiectivele decât distrugând prin violență
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
el a reușit, în cinci ani, să instaureze un regim recunoscut din 1922 pe plan internațional. și, mai ales, îmbinând cu abilitate pasiunea revoluționară, care vizează distrugerea societății existente, pasiunea utopică, care crede în posibilitatea unei societăți perfecte, și pasiunea scientistă prin care pretinde să-și justifice în mod științific politica, Lenin a pus bazele unui fenomen politic inedit: totalitarismul*. 1928-1941 Revoluția stalinistă încă înainte de moartea lui Lenin, pe 20 ianuarie 1924, bătălia pentru succesiunea lui era dezlănțuită în sânul Partidului
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]