89 matches
-
trece prin ele și ceea ce e dincolo de orice disciplină. Finalitatea ei constă în înțelegerea lumii actuale, unul din imperative fiind unitatea cunoașterii" (din Manifestul Transdisciplinarității), și în sensul oferit de Michel Random, potrivit căruia " În fața unei tehnostructuri izvorîte din gîndirea scientistă și reducționistă, gîndirea transdisciplinară combate închiderea într-o știință fără conștiință și deschide o nouă realitate: convergență a cunoștințelor și disciplinelor, interacțiuni între sfere de cunoaștere ce-și regăsesc unitatea pro-fundă. Întoarcere a sensului într-un echilibru în-tre rațional și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
membri dintre ei. Scăparea va veni odată cu trei-patru O. Z.N. -uri care vor ateriza în regiunea muntoasă a Sileziei. A pătrunde în această sectă înseamnă despărțirea de familie și donarea tuturor bunurilor sectei. O altă sectă ufolatrică, cu orientare scientistă, este cunoscuta „Mișcare raeliană“, înființată de... ziaristul francez Claude Vorilhon și care pretinde că membrii săi au venit dintr-un alt sistem solar și au creat viața pe Pământ în mod științific, inclusiv omul. Aceasta are peste 55 000 de
Agenda2004-6-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282027_a_283356]
-
amatorism multilateral. Spiritul și litera "nu e o adevărată carte de critică", autorul ei "nu îndrăznește" să-și revendice titlul de critic și "nu are firea unui cărturar". Spiritul său "e departe de a fi unul științific". Față cu morga scientistă și academizantă a atâtor savanți autodeclarați ai criticii, istoriei și teoriei literare (pe axa Mihail Dragomirescu-Adrian Marino), relaxarea lui Alexandru Paleologu are și o nuanță polemică. Ea se potrivește, fără îndoială, structurii culturale și naturii umane a personajului (boier vechi
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
solului, nu de la mare altitudine. Sagan nu are predilecție visătoare și nici febleți estetice. Posedă un intelect lucid de o răceală draconică, ale cărui lămuriri lasă impresia unei săli aerisite și neprimitoare, grație voinței de a lichida problemele prin explicații scientiste. Nici urmă de înfiorare cosmică în demersul lui, ci doar un elan social de natură melioristă, în virtutea căreia lumea poate fi făcută mai bună depistîndu-i la timp relele: pericolul bombei atomice și manipularea oamenilor prin religie. Autorul e un iluminist
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
a transformat într-un alt mit. Este un secol în care mitul este redus la statutul unei ficțiuni, al unei născociri, continuitatea între imaginarul mitic și pozitivitatea istorică câștigând teren în secolul al XX-lea, când, observa Gilbert Durand, "cenzura scientistă și demistificatoare se confruntă cu o invazie mitologică", istoria dovedindu-și calitatea de vehicul al unei trame transcendente. Importanța acordată miturilor în abordarea critică a literaturii și necesitatea întoarcerii la experimentele pre-științifice sau para-științifice reprezintă și miza studiilor, articolelor și
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
profesorului Flamm. Restul e negociere la nivel înalt. Tăcerea lui contra agrafei de pe bicornul lui Napoleon. (Despre aceasta se spunea că ar conferi posesorului său puteri imperiale. Lucru plauzibil, din moment ce îi aparținuse, cândva, lui Charlemagne.) În fața unei astfel de utopii scientiste, îi revine unui jurnalist oarecare meritul de a readuce lucrurile pe pământ. Vorba vine, pentru că, deși adecvată narațiunii, soluția lansată de el n-are nimic terestru: Însă mai neobișnuită decât toate a fost întrebarea pusă de un tânăr reporter de la
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
și nu ornamental) ca făcând corp comun cu ideea (și nu, așa cum îndeobște se spune, îmbrăcând-o). Nu se dădea în vânt după un impresionism plin de gratuități narcisiste, dar nu îi menaja nici pe tinerii comentatori seduși de jargoanele scientiste ale momentului, îndeosebi, la vremea aceea, de cel al semioticii. Cerea deopotrivă, cu tact pedagogic, rigoare în demonstrație și eleganță în conducerea acesteia. Altfel stau lucrurile în ceea ce privește textul adăugat noii ediții (intitulat Din nou despre dicțiunea ideilor sau despre natural
Semnal de alarmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6164_a_7489]
-
pe de-a-ntregul inventate: America sau Orientul. Exotism, sălbăticie, păstrarea nealterată a purității naturale, promiscuitate și primitivism extrem, antropofagie, relatări despre orașe cu arhitectură fastuoasă și bogății greu de imaginat, despre populații care, dovadă a originii lor, au coadă, speculații scientiste despre geneza diferită și inferioritatea negrilor, bazate pe antropometrie, frenologie și teorii ale consecințelor produse de diferențele climatice. Dacă primele și ultimul capitol păstrează un ton destul de general, miezul cărții îl formează cele două capitole care analizează construcții în cea
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
al doilea război mondial această invectivă a căzut în desuetudine, mai ales o dată cu revoluția sexuală occidentală și cu valorile de emancipare adiacente. începând cu anii '80 și chiar mai pregnant din anii '90, psihanaliza este contestată cu predilecție de pe poziții scientiste și utilitariste. Tendinței - în special americane (vezi capitolul "în America, Freud a murit") - de a i se reproșa caracterul costisitor sub raport de timp și de bani, i se alătură azi sancțiuni care țin de o așa-zisă impostură științifică
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
mîloase ale Mareotisului,/ Uimit de anemonele strălucitoare,/ Uimit de tavanul care-mi oprește urcușul spre cer,/ în sporovăiala surorilor celeste/ Care coboară în stoluri albe spre farmacie, pentru aprovizionare". în numele "pozitivismului liric" ("se cuvine să redăm poeziei misterul prin filiera scientistă"), termeni strict medicali sau din fizică invadează spațiul poeziei. Folosirea lor nu îi dăunează, ba dimpotrivă, resuscită, într-o blîndă ironie, temele tocite: "sufletul meu pierde teren, în fața ta pe zi ce trece,/ Sufletul meu ruginește, se pierde-n aer
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
mare. Cu păcate care devin fapte bune și crime care devin isprăvi taumaturgice. Prozatorul britanic nu știe fizică și e bine că nu știe (ne ajunge Pynchon!), altfel ideea lui s-ar fi prăbușit în eșec, parazitată de complicate hățișuri scientiste, cu atingeri de SF care, aici, n-au ce să caute. Documentarea lui se reduce la lectura unor cărți de istorie (menționează acest lucru la final) și a unor manuale de medicină. Restul e imaginație, strunită cu grijă, întinsă cu
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
într-o zi, din creditul care se va acorda științei." (p. 425) O prefigurare mai clară a scientismului contemporan, cu a sa încredere neclintită în puterea și eficiența științelor omenești, nici că se putea închipui. Dar, spune Drăghicescu, această religie scientistă nu va însemna neapărat un nou ateism, căci ateismul este forma finală de atrofiere a sentimentului de coeziune a unei comunități, ci va însemna acea ipostază a conștiinței umane în care omul, știind că Dumnezeu este un ideal psihologic cu
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
i se arată fără ocol că această orientare, preluată tale quale în cadrele criticii de întîmpinare, ar fi devenit oneroasă, deturnînd-o pe calea unei pedanterii inadecvate: „A fost spre binele literaturii faptul că «foiletoniștii impresioniști» au rezistat exceselor teoretizante și scientiste și nu au abdicat de la misiunea lor esențială, aceea de a selecta reușitele literare și a le impune atenției“. Dar perimetrul în care polemismul lui G. Dimisianu se desfășoară cu maximă eficiență generalizatoare este cel al revizuirilor. Ochiul d-sale
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
spiritului. Dispunînd de o solidă formație și informație culturală, nu ezită a veșteji "gustul" teoretizării, atît de curent, "al inventării de teorii și de simboluri și de structuri ritualice", ce îi apare "arbitrar" în extinderea sa peste limitele acceptabile: "Ambiția scientistă în domeniul umanist provine dintr-o confuzie și dintr-o spărtură foarte nocivă, dar care s-a produs anume, ideea că există două zone etanș separate, zona spiritului științific și zona culturii umaniste, care nu comunică între ele. De fapt
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
anumită ambiguitate și multe povești relaționate de originea și paternitatea cărții cu 2097 de pagini, împărțite în patru secțiuni și ordonate în funcție de perspectiva antropocentrică asupra lui Iisus. Este descrisă în principal o cosmologie guvernată de "Tatăl universal", unde coexistă elemente scientiste cu altele din tradiția spiritismului. Se presupune că autorul cărții ar putea fi William S.Sadler, medic și predicator laic, adventist de ziua a șaptea, la fel ca și mediumul care intră în transă, devenind astfel "transmițătorul inspirației divine". Stockhausen
O sută de ani între o Tetralogie și o Heptalogie by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12860_a_14185]
-
mai tîrziu flerul pitagoreic a fost degradat la treapta unui delir numerologic menit a explica orice taină prin cifre e un fapt secundar și pînă la urmă anodin. Drama e alta: astăzi Pitagora e privit ca un precursor al maniei scientiste, care își face din număr criteriul unic de recunoaștere a adevărului. E un alt fel de a spune că Pitagora e actual. Premisa scientismului e că valabilitatea unei cunoștințe nu poate fi verificată decît prin măsurare, iar măsurarea înseamnă numărare
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
apa nu curge din el. Dar dacă se mai deschide o gaură deasupra, apa curge sau țâșnește În jos”. „Păi nu-i evident?” am Întrebat. „În al doilea caz intră aer pe sus și Împinge apa În jos”. „Explicație tipic scientistă, În care se Înlocuiește cauza cu efectul, sau invers. Dumneata nu trebuie să te Întrebi de ce iese apa În cel de-al doilea caz. Trebuie să te Întrebi de ce refuză să iasă În primul”. „Și de ce refuză?”, Întrebă nerăbdător Garamond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Rareș Tiron ajunge, însă, pe calea raționalismului cartezian maladiv. Mama devine ținta ironiilor fiului, acesta considerând că Victoria își pierde vremea închinându-se la icoane, ba chiar îndemnându-l și pe el să urmeze aceeași cale a „prostiei” omenești. Lecturile scientiste trezesc în el trufia rascolnikoviană că poate să-și croiască strict rațional propriul destin către perfecțiunea ratată de majoritatea celorlalți. Șerban se imaginează un soi de supraom. Duminica, mai merge la biserică doar ca să nu-și necăjească prea tare mama
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de la sine înțeles că în tânăr începuseră să încolțească tot felul de întrebări și să mijească tot soiul de îndoieli privitoare la credință, astfel petrecându-se la dânsul o schimbare majoră. Fiind vrăjit de-a binelea de toate lecturile sale scientiste atent făcute, iată că, în decursul ultimilor câțiva ani, acesta ajunsese să se debaraseze de mai toate dogmele sfinte ale creștinismului, lumea religioasă preschimbându-i-se aproape de tot într-o amintire „cu totul stinsă acum și foarte copilărească”, precum zicea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
atunci pe bună dreptate ar regresa în fiecare zi în beneficiul disciplinelor mai apropriate, pe care le-am putea numi științele fundamentului. Nu putem trece sub tăcere extraordinara răsturnare de către fenomenologia husserliană a acestor teze bine cunoscute care susțin ideologia scientistă și pozitivistă a epocii noastre. Determinările geometrice la care știința galileană încearcă să reducă ființa lucrurilor sunt idealități. Acestea, departe de a putea da seama de lumea sensibilă, subiectivă și relativă în care se desfășoară activitatea noastră zilnică, se referă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
legătură oarecare cu omul, cu viața, cu indivizii tot ceea ce nu este reductibil la obiectiv, la forme obiective, la "concepte științifice" precum "forțe productive", "raporturi de producție" etc. Această interpretare este cea a marxismului tradițional, care își propune o țintă scientistă și pozitivistă și al cărui punct terminus se află în structuralism. Cel de-al doilea, "critica economiei politice" în sensul lui Marx, nu mai este această adeziune naivă la construcția științifică, ci tocmai deconstrucția sa, perceperea economiei în ansamblul său
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
la aceasta, adică recunoașterea cel puțin pe planul faptic a imanenței radicale a subiectivității absolute în eterogenitatea sa ontologică față de lumea reprezentării și față de tot ceea ce se pro-pune în în afara unei exteriorități oarecare. Este, pe de altă parte, menținerea presupoziției scientiste care afirmă că nu există decât obiectiv și determinabil din punct de vedere obiectiv: inconștientul psihic, recunoscut în cele din urmă ca afect, nu este încă decât reprezentantul unor procese bioenergetice, așadar al unei realități naturale. Această țintă intențională care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
toate producțiile culturii, reducându-le la un soi de lux inofensiv, la un joc și la o oglindă a mirajelor. Mai mult chiar decât conținutul său, sau mai degrabă intensificându-l și luminându-l cu o strălucire singulară, receptarea ideologiei scientiste și pozitiviste, răspândirea sa extraordinară în rândul tuturor categoriilor de spirite, savanți și neștiutori deopotrivă, dezvăluie pe deplin ceea ce îi servește drept condiție ineluctabilă, afinitatea acestei ideologii cu spiritul timpului, sau, mai curând, mișcarea lor comună: fuga omului departe de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
prilejul nedorit de a le semnala În decursul exegezei noastre. În portretul lui Barbey d’Aurevilly din Les Contemporains, Jules Lemaître - un critic ce nu poate fi suspectat de simpatii secrete față de dandysm și al cărui impresionism, nedisimulat sub aparențe scientiste, ar trebui să suscite simpatia lui Al. George - propune o interpretare ingenioasă a dandysmului, ca filosofie a iluzionării: „Opera pe care și-o propune dandysmul este foarte paradoxală și foarte dificilă. În mod general, oamenii nu sunt dominați decât prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Rareș Tiron ajunge, însă, pe calea raționalismului cartezian maladiv. Mama devine ținta ironiilor fiului, acesta considerând că Victoria își pierde vremea închinându-se la icoane, ba chiar îndemnându-l și pe el să urmeze aceeași cale a „prostiei” omenești. Lecturile scientiste trezesc în el trufia rascolnikoviană că poate să-și croiască strict rațional propriul destin către perfecțiunea ratată de majoritatea celorlalți. Șerban se imaginează un soi de supraom. Duminica, mai merge la biserică doar ca să nu-și necăjească prea tare mama
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]