33 matches
-
ca secretar de redacție la "Journal de Psychologie" aplică fără șovăiala o regulă fundamentală stabilită de "părinții revistei", faimoșii profesori Dumas, Janet, Meyerson: anume aceea de a nu acceptă nici un articol cu referiri la originea limbajului. În plină epoca de scientizare a disciplinelor limbii (lingvistică, gramatică istorică, filologia, lingvistică comparată), investigații legate de existența unui grăi originar sau a unui limbaj din care să fi evoluat ulterior toate celelalte, erau socotite aberație curată. Între demersul obiectiv, științific și rațional al lingvistului
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
de a analiza tocmai cum de a ajuns primul obiectiv să pară simplă aiureala. Cîndva trebuie să fi existat o vreme cînd cele două, a privi îndărăt, catre rădăcinile mitice ale graiului originar, și totodată a nutri ambiția unei riguroase scientizări a studierii limbajului, să fi coexistat. Această epoca pare a fi fost, în viziunea autorilor Limbilor Paradisului, secolul al XIX lea, cînd pozitivismul a înflorit la un loc cu tot felul de povești savante și legende care au alimentat frenezia
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
formule critice transmise pe cale didactică până la sațietate, absolutizarea criticii estetice într-un moment de expansiune a culturalului postmodern și a relativismului, prea marea libertate de expresie a criticului ce duce interpretarea spre o literaturizare excesivă, în dauna conceptualizării și a scientizării, lipsa de ancorare a călinescianismului într-o metodă unanim acceptată, posibil a fi racordată la una din căile "acreditate" de cunoaștere în domeniul științelor umaniste. Virtuțile criticii călinesciene sunt astfel convertite în vicii și argumente de inactualitate. Nu pun la
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
e) Accentuarea orientării pragmatice a metodologiei: metode practic-aplicative 83 f) Performanță prin raționalizare: metode riguros structurate 86 g) Deschideri la impactul noilor tehnologii informaționale și de comunicare 89 h) Reorientarea metodologiei În perspectiva Învățării continue 92 i) Accentuarea procesului de scientizare a metodologiei 95 D. Distincții ale trecerii de la metodele clasice la metodele moderne 98 Capitolul III Sistemul metodelor de Învățământ 101 A. Problema clasificării metodelor de Învățământ 101 1. Modul de a pune problema 101 2. Clasificări frecvent Întâlnite 103
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metodelor practic-aplicative; f) obținerea performanței prin raționalizare, adică prin metode riguros structurate; g) deschiderea metodologiei la impactul noilor tehnologii informaționale și de comunicare; h) reorientarea metodologiei În perspectiva cerințelor Învățării continue (pe tot parcursul vieții) și i) accentuarea procesului de scientizare a metodologiei. Firește, nu sunt excluse și alte manifestări de acest gen. a) Reîntoarcerea la tradiție (revigorarea metodelor consacrate sau clasice)tc "a) Reîntoarcerea la tradiție (revigorarea metodelor consacrate sau clasice)" Mai Întâi nu putem trece cu vederea o actuală
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să continue să tolereze predarea și Însușirea științei prin metode neștiințifice sau insuficient fundamentate științific. Imperativul Însușirii științei și tehnicii ne obligă la regândirea modalităților de asimilare a acestora, la trecerea de la metode cu caracter cvasiempiric la metode științifice, la scientizarea, de altfel, a Întregului mod de organizare a Învățării școlare. Ca urmare a acestor cerințe presante, legate de cultivarea spiritului științei În Învățământ, În triplul lui aspect (logico-matematic, abstracțional și experimental-tehnic), s-a dezvoltat puternic În ultima vreme o nouă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cerințelor Învățării continue. În aceste condiții, se impune și o Întrepătrundere mai mare Între metodele de instrucție școlară și cele de instruire (educație) extrașcolară, Între metodele de „educație formală” și cele de „educației non-informală”, desfășurată liber. i) Accentuarea procesului de scientizare a metodologieitc "i) Accentuarea procesului de scientizare a metodologiei" O reevaluare a metodologiei didactice ar fi de neconceput fără a lua În seamă cele mai recente și importante achiziții ale psihologiei și științelor educației, ale teoriei instruirii cu deosebire. Dar
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
impune și o Întrepătrundere mai mare Între metodele de instrucție școlară și cele de instruire (educație) extrașcolară, Între metodele de „educație formală” și cele de „educației non-informală”, desfășurată liber. i) Accentuarea procesului de scientizare a metodologieitc "i) Accentuarea procesului de scientizare a metodologiei" O reevaluare a metodologiei didactice ar fi de neconceput fără a lua În seamă cele mai recente și importante achiziții ale psihologiei și științelor educației, ale teoriei instruirii cu deosebire. Dar și a altor date cu semnificație pedagogică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vremuri să găsească explicații omnivalabile, grație unor formule miraculoase, universale 159. Și cum doar mitul oferă răspunsuri de nedepășit la mulțimea de întrebări care frământă spiritul uman, însoțirea lui cu știința nu era o surpriză. Astfel, marxismul ne apare ca scientizare a mitului Vârstei de Aur, ca o formă de raționalizare extremă a istoriei, ca o încercare de p. 13. • Sergio Givone, op. cit., p. 255. 146 Roland Bartes, op. cit., p. 146. 147 Sergio Givone, op. cit., p. 254. 148 Ibidem, p. 255
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca secretar de redacție la "Journal de Psychologie" aplica fără șovăială o regulă fundamentală stabilită de "părinții revistei", faimoșii profesori Dumas, Janet, Meyerson: anume aceea de a nu accepta nici un articol cu referiri la originea limbajului. În plină epocă de scientizare a disciplinelor limii (lingvistica, gramatica istorică, filologia, lingvistică comparată), investigații legate de existența unui grai originar sau a unui limbaj din care să fi evoluat ulterior toate celelalte, erau socotite aberație curată. Între demersul obiectiv, stiințific și rațional al lingvistului
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
de a analiza tocmai cum de a ajuns primul obiectiv să pară simplă aiureală. Cîndva trebuie să fi existat o vreme cînd cele două, a privi îndărăt, către rădăcinile mitice ale graiului originar, și totodată a nutri ambiția unei riguroase scientizări a studierii limbajului, să fi coexistat. Această epocă pare a fi fost, în viziunea autorilor Limbilor Paradisului, secolul al XIX lea, cînd pozitivismul a înflorit la un loc cu tot felul de povești savante și legende care au alimentat frenezia
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
G. Călinescu și mai ales de Tudor Vianu. Sunt aduși în discuție, pentru caracterizarea prin opoziție, Sainte-Beuve, Hippolyte Taine, Émile Hennequin. În pofida numeroaselor obiecții formulate, exegetul consideră opera teoretică a lui Mihail Dragomirescu o contribuție majoră, pe plan mondial, la scientizarea cercetării literaturii și nu ezită să îi atribuie profesorului bucureștean „geniu teoretic”. Ultimul capitol demonstrează convergența demersului dragomirescian cu tendința de obiectivare a criticii literare, exprimată, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Franța, prin Brunetière, viguros resuscitată după al
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
obiectivității actului expertal, devin pilonii de bază ai acestei discipline de graniță dintre drept și medicină care Își afirmă fără rezerve statutul științific propriu prin criteriile sale nomotetice și epistemice de definire actuală a științelor. Psihiatria medico-legală contribuie astfel la scientizarea dreptului și a practicii judiciare.
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
În numele unor reguli generale, principii abstracte, pentru o varietate de principali legitimi având funcții și interese social recunoscute. Actorii Își asumă responsabilitatea de a acționa În conformitate cu legile morale și naturale raționale În societate; ei Își asumă o competență emergentă din scientizarea și raționalizarea societății. În spațiul organizațional, urmărirea intereselor sinelui sau pe cele ale acționarilor devine o chestiune de legitimare socială a intereselor. Dacă, la nivel ideologic, societatea modernă percepe, de exemplu, stima de sine, dezvoltarea profesională sau participarea la conducerea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de Meyer și Rowan (1991:45) este: „Pe măsură ce reguli instituționale raționalizate apar În domenii de activitate date, organizații formale se constituie și se dezvoltă prin incorporarea acestor reguli ca elemente structurale.” De asemenea, Scott (1992a) a arătat cum raționalizarea și scientizarea asistenței acordate bătrânilor a condus la instituirea organizațiilor formale (case de bătrâni, agenții ale autorității publice), rațională, utilizând inginerii sociale legitime (cum ar fi gerontologia, asistența socială) În acest domeniu. Aceste organizații funcționează În contextul unor definiții sociale, exterioare și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
jurnalism, drept, teatru, literatură în majoritatea marilor universități; în plus, i-a asigurat corelarea cu practici sociale dintre cele mai diverse precum marketing, publicitate, educație, spectacol (performance) etc. Plusul de pertinență va fi rezultanta unor nivele omogene de descriere, a scientizării procedurilor de selecție/circumscriere a corpusului, precum și a identificarii calităților formale ale semnificanților mesajelor. Plusul de diferențiere (de sorginte saussuriană) este cu certitudine un cîștig în plan metodologic și didactic permițînd vizualizarea frapantă (în alb/negru) a afișelor, titlurilor, zvonurilor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
anii '50, a fenomenului structuralist coincide cu reconfigurarea spațiului intelectual francez marcat de ascensiunea științelor umane, dar și de criza intelectualului angajat (M. Jean-renaud, 1998: 268). Dacă pentru unii cercetători structuralismul ar fi subsumabil postmodernismului, pentru alții viziunea holistă, ambiția scientizării și credința în progresul cunoașterii distonează profund cu individualismul, hedonismul și scepticismul postmodern. În spațiul francez, termenul poststructuralism aplicat de analiștii americani și englezi lui Derrida, Foucault este respins vehement de un T. Todorov (1996: 187) pentru care acest apelativ
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
precum și doi discipoli ai lui Parsons: Bellah și Luhmann. Elementele principale ale acestei paradigme pot fi sistematizate în jurul a trei elemente centrale diferențierea, raționalizarea și mondializarea -, găsim o serie de elemente periferice: autonomizarea, pluralizarea, privatizarea, generalizarea, declinul practicii, necredința și scientizarea." Borlandi et al., 2009, p. 720). Sociologia religiei trezește mai ales interesul instituțiilor ecleziale. Universul protestant este primul care apreciază instrumentul sociologic ca un mijloc eficace pentru înțelegerea unui mediu social de acum pluralist și secularizat. În Statele Unite, fenomenele religioase
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
bolilor cronice, ca și de nevoia tot mai manifestă a oamenilor de a fi ascultați, de a fi luați în considerație în „globalitatea” lor, de a fi priviți ca persoane distincte. Dar fenomenul exprimă, de asemenea, creșterea scepticismului în fața efectelor scientizării, precum și refuzul „agresivității” medicamentelor de sinteză. În aceste condiții, figura dominantă a viitorului nu mai e „omul-plus”, obsedat de depășirea limitelor, ci „principiul de precauție”, căutarea terapiilor neiatrogene, diversificarea nevoilor și a serviciilor medicale propuse. Nu intrăm în epoca triumfală
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
influența puternică, deși deseori indirectă, a unor autori ca Droysen, Dilthey sau Rickert, asupra înțelegerii de sine cultivate în științele spiritului". Distanțarea de filozofie "se interferează aici treptat" cu aspetele delimitării dintre științele naturii și cele ale spiritului. Pe fondul scientizării tot mai accentuate a istoriografiei, "reflecția epistemologică" le-a fost impusă istoricilor și de considerente "intraștiințifice" fiindcă s-a pus problema sistematizării. Am prezentat mai sus cadrul în care apare această problemă și am vorbit deja despre tendința centrifugă a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Weltanschauungen, pe care le pot prelua și perfecționa, fiecare din punctul lui de vedere"195. De altfel conchide autorul citat -, însuși sensul conceptului de Weltanschauung "confirmă înrudirea filozofiei cu arta" fiindcă trimite la "estetizarea filozofiei, văzută ca o contramăsură la scientizarea ei"196. Înainte de a desprinde câteva concluzii în legătură cu continuitatea și discontinuitatea în filozofie, ne vom opri asupra "posibilelor Weltan-schauungen, pe care filozofii le pot prelua și perfecționa", așa cum am văzut că spune Schnädelbach într-o aluzie foarte transparentă la Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
rămânând versiunea din 1931, regizată de Tod Browning, cu Bela Lugosi. Prestații memorabile au mai avut Christopher Lee și Gary Oldman. 45 Hertha Perez îl consideră, perfect justificabil, pe Flaubert drept punctul origo al naturaliștilor, despre care notează că "împing scientizarea până la ultimele ei consecințe" (1979: 140). Trebuie notat că tendința rămâne vizibilă și la Maupassant, mai ales în cazul primei versiuni a nuvelei Le Horla. 46 Alături de Louis Bouilhet, Flaubert este cel care a contribuit la crearea scriitorului Maupassant, citindu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
reală, întâlnită fie în abordările interdisciplinare, fie în cazul practicilor divinatorii. Pe de o parte, se constată dorința reprezentanților științei moderne de a se apropia de zona tabuurilor încercând să ofere explicații științifice, iar pe de altă parte, există tendința scientizării divinației prin diferite împrumuturi. Ambele situații se pot traduce prin descoperirea limitelor cunoașterii științifice și printr-un deficit simbolic și de credibilitate (valabil pentru cei ce se îndeletnicesc cu arta prezicerii). De aici rezultă compilații și amestecuri sincretiste între diferite
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o contabilizare exactă a numărului acestora. Existența lor este atestată de reclamele pe care le regăsim în ziare și în alte medii de informare în masă. Ei reprezintă o aripă mai modernistă a acestei tagme și sunt puternic preocupați de scientizarea și impunerea practicii divinatorii ca o preocupare "serioasă". Așadar, prezicătorii se înscriu în două tendințe: o latură tradițională sau, mai bine zis, tradiționalistă, care valorifică obiceiurile și tradițiile moștenite (mediul rural și țiganii), și o latură mai reformatoare, modernă a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
frecvent menționată și elogiată de J.J. Rousseau, Diderot și alții. Sensul general, larg, de dezvoltare, formare, „educare în sensul umanizării și moralizării” îl regăsim și în spațiul german. În secolul al XVIII-lea are loc o schimbare și sub aspectul scientizării culturii, ceea ce introduce o nuanță nouă prin dezvoltarea vocabularului științific Literatura constituie fie o parte a științelor, fie unul și același lucru. Termenul litere este folosit la plural pentru tot felul de științe. Însă termenul cel mai specific pentru definiția
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]