48 matches
-
aflat că Mangu îi transferase pe aceștia de la Thalas spre răsărit la un sat numit Bolac, cam la o lună de mers de aici, unde ei lucrează la minele de aur”. Pliniu (lib. VII. 3. 3) ne spune că semițiile scite, atât cele din Asia cât și cele din Europa au purtat în vechime numele de abarimon, adică arimonii albi. (N. Densușianu, D.P.,Vol. II, pag. 237). Tot Pliniu (VI. 19. 1) scrie că: „Ultra sunt Scytharum Populi...antiqui (illos) Aramaeos
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
mândră și cu un trecut războinic și revoluționar atât de patetic, nu putu să facă față confruntărilor militare. În 1939, exaltați cum sunt, polonezii atacau călare blindatele germane, ca pe vremea lui Pan Tadeusz. Ei sfârșiră zdrobiți. Cu viclenia lor scită, îi ocupară și rușii, după masacrul odios al ofițerimii poloneze de la Katin. Știu din copilărie cum arată niște soldați polonezi. Acasă, la Urziceni, ni se repartizaseră câțiva. Ședeau toată ziua închiși și fumau și vorbeau bând din erzatzul lor. Într-
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
jap.) = kaan „cerul“ (itza, maya, Mexic) ~ ken, kan, kon (chimusă), gün (turcă) (ț' = k' = g'). • šamu ~ šamaš în semitice • kha „cer“ (skr.) ~ kham „soare“ (țig. și nagameză). • *ker „cer“ în i.e. dacica ~ keri (tariano, America de Sud), khor (iranica), khurs (slavă), khursun (scita, sarmata), kuarasy (tupinamba, Brazilia), hor, hvar (iran.), hâre în orokolo (Papua N. Guinee); kira „soare“ (persana). • sora „cer“ (jap.) ~ sur, sura, surya (toate skr.), seră, sora-, sare- (cele 3 în Papua N. Guinee, vezi lista). • es „cer“ (keta, Siberia) ~ es
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU NUMELE SOARELUI.CONFUZIA CER-SOARE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362350_a_363679]
-
poporului român. Mi-ar plăcea să evoc, printre inițiatorii căilor monastice pe teritoriile românești, pe doi călugări bine cunoscuți și în Occident este vorba de Sfântul Ioan Cassian, fondator a două mănăstiri în sudul Galiei (� 480 la Marsilia), de naționalitate scită , precum și Dionisie cel Mic (Roma, � 540), care a stabilit data Nașterii lui Iisus Hristos. Primul a trăit către al IV-lea secol și este cunoscut mai cu seamă pentru Filocalia sa și scrierile apologetice împotriva lui Nestorius. El a influențat
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
de-a fi gustos, ca strugurele toamnei, și-așteaptă mậntuirea sub zidul privegheat de fiecare Ana - desferecă-ți, deodată, și sufletul, asemenea lui Lotte, și-ncậntă-mă, o noapte, ca pe haiducul dornic de fragedă hangita, și uită-mă pe plajă, ca scitele păgậne, la vreme de arșiță, și iartă-mă cậnd valul mă poartă, în derivă, spre-afundul unei grote. Citește mai mult ELOGIU EURIDICEILui Victor Chete...desfereca, dar, beznă, iubind necunoscutul, și mă cheamăsă prind, de o aripă, misterul oricărei preaiubite Ariadne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
Dianei, de-a fi gustos, ca strugurele toamnei,și-așteaptă mậntuirea sub zidul privegheat de fiecare Ana -desferecă-ți, deodată, și sufletul, asemenea lui Lotte,și-ncậntă-mă, o noapte, ca pe haiducul dornic de fragedă hangita,si uită-mă pe plajă, ca scitele păgậne, la vreme de arșiță,si iartă-mă cậnd valul mă poartă, în derivă, spre-afundul unei grote.... VIII. ELOGIU BADELUI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011. ELOGIU BADELUI ...întậiul pas cậnd îl vei face
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
de-a fi gustos, ca strugurele toamnei, și-așteaptă mậntuirea sub zidul privegheat de fiecare Ana - desferecă-ți, deodată, și sufletul, asemenea lui Lotte, și-ncậntă-mă, o noapte, ca pe haiducul dornic de fragedă hangita, si uită-mă pe plajă, ca scitele păgậne, la vreme de arșiță, si iartă-mă cậnd valul mă poartă, în derivă, spre-afundul unei grote. Referință Bibliografica: ELOGIU EURIDICEI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 318, Anul I, 14 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ELOGIU EURIDICEI de ION MARZAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356263_a_357592]
-
specifice. În alte concepții religioase avatarul presupune reîncarnarea succesivă a unei ființe. LUPUL, poate cel mai divers și profund simbol, un animal de pradă, fioros în basme, “animalul stafiilor” în antichitate, care amețea cu privirea, sau totemul lup al triburilor scite, legendă relatată de Herodot, conform căreia oamenii din aceste triburi se schimbau o dată pe an în lup. Și dacii străbuni își spuneau ‘lupi’. Sugestiv și locul de lider al lupului prin steagul, cap de lup, dac. Multe interpretări ale acestui
EUGEN DORCESCU- AVATARUL LUP de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369611_a_370940]
-
Pontul ospitalier Și să mai frângă-n vremi din dihonia Ăstui pământ pe post de vechi străjer Ce trage-se din vechea Omonia Ca să ne fie azuriu lăicer. BOTEZUL MĂRII NEGRE Aheii au numit-o pe grecește „Skythikos Pontos” - Marea Scita, Iar Sciții iranieni, cu-a lor suita I-au spus „Axaina”: „indigo”, se tălmăcește. Sintetiză Romanu - mpărătește: „Pontus Euxinus”- greu strunita , Cu geți viteji la Istru dăruita, Cu mari furtuni strângând în al ei clește. „Mare Maggiore”, zis-au genovezii
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
poporului român. Mi-ar plăcea să evoc, printre inițiatorii căilor monastice pe teritoriile românești, pe doi călugări bine cunoscuți și în Occident este vorba de Sfântul Ioan Cassian, fondator a două mănăstiri în sudul Galiei († 480 la Marsilia), de naționalitate scită , precum și Dionisie cel Mic (Roma, † 540), care a stabilit data Nașterii lui Iisus Hristos. Primul a trăit către al IV-lea secol și este cunoscut mai cu seamă pentru Filocalia sa și scrierile apologetice împotriva lui Nestorius. El a influențat
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
poporului român. Mi-ar plăcea să evoc, printre inițiatorii căilor monastice pe teritoriile românești, pe doi călugări bine cunoscuți și în Occident este vorba de Sfântul Ioan Cassian, fondator a două mănăstiri în sudul Galiei († 480 la Marsilia), de naționalitate scită , precum și Dionisie cel Mic (Roma, † 540), care a stabilit data Nașterii lui Iisus Hristos. Primul a trăit către al IV-lea secol și este cunoscut mai cu seamă pentru Filocalia sa și scrierile apologetice împotriva lui Nestorius. El a influențat
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
acestor extatici ar fi „de tip șamanic”, iar pe de altă parte, că proliferarea în tradiția greacă, la sfârșitul perioadei arhaice, a extaticilor cu „comportament șamanic” s-ar datora în bună măsură contactului grecilor cu civilizația tracă și cu cea scită. Aceasta, în primul rând, pentru că „un comportament de acest tip începe să fie atestat la greci odată cu coloniile grecești la malul Mării Negre și nu înainte” (67, p. 188), iar în al doilea rând, pentru că mare parte dintre acești taumaturgi sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Enigel). Cu lot coșmarul de convenții („luna ca o sferă, dupe-o stîncă verde”, „copila jună” cu părul bălăior ce trece „plaiul dalb” etc.) Bolintineanu figurează aici un mare mic poetic, acela din Strigoii și alte poeme plutonice. Lero-Împărat iubește o scită „dulce ca un vis” și ursita rea i-a prezis că soarele dimineții, de-l va prinde, Îl va risipi Într-o rouă dulce. Ceea ce se și Întîmplă: „Pe un drum de piatră domnul Își repede Sprintenu-i fugar; Dupe-un vîrf
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Domnul s-a-nrouat!” Motivația lirică e discretă. Bolintineanu, atît de guraliv În alte poeme, nu introduce explicații inutile: o vagă sugestie despre existența nocturnă a lui Lero-Împărat și cruzimea destinului, iubirea fatală Între două ființe din tărîmuri diferite, dorința imprudentă a scitei de a forța o lege misterioasă și atît... Însă demonstrația lirică s-a făcut, mica tragedie este plină de semnificații vaste. Dacă poezia este un mod de a te situa față de realitate, observăm că, În cazul Bolintineanu, poezia oferă (În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fie opera unică a lui Dionisie cel Mic”. Este posibil ca antologia să fi fost începută cu ocazia venirii la Roma a călugărilor "sciți" pentru ca în 533, ea să fie definitivată și Papa Ioan al II - lea să aprobe formula scită. În ceea ce privește susținerea ortodoxiei împotriva monofizismului și nestorianismului, precum și alertarea generală împotriva rătăcirilor și căutarea soluțiilor ortodoxe, călugării "sciți" au adus o contribuție remarcabilă, lor alăturându-se Dionisie Smeritul, atât prin traducerile latine din autori răsăriteni ireproșabili doctrinar, cât
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
descris de o manieră coerentă. Cultu ra și performanța funcționează ca procese în care „nu este totul observat și nu este totul observabil”. Tehnologia, mai permisivă când vine vremea observațiilor și măsurătorilor din punctul de vedere al valorii investițiilor, su scită dispute<footnote S. Chirică, Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție, Casa de Editură și Cons ultanță „Studiul Organizării”, București, 1996. footnote> și speculații similare în contextul mai larg al impactului asupra productivității, asupra performanței organizaționale și asupra „bunelor practici
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
în consimt]mânt. Exemplul este cel al unui b]rbat care vede o femeie, iar „concupiscenta să se trezește; mintea să ispitit] de dorință carnal] și incitat] de dorință primar], dar care controleaz] aceast] tânjire lasciv] prin puterea temper]rii” (Scito Teipsum, capitolul 2), primind astfel recompensă de a asculta porunca lui Dumnezeu (probabil cea de-a noua: S] nu râvnești la femeia aproapelui ț]u). Aceast] perspectiv], susținut] de Anselm și de Abélard - și mai tarziu adoptat], partial sau total
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
golind (părăsind) tabăra, pace au dat războinicilor sciți. Tovarășii au trecut să-și vindece (aline) rănile tuturor acelora mergând împreună la Molyo Davo hrană (jertfe) ducând lui Zamolxiy. Mare preot Adaneyse. Textul este însoțit în partea stângă de imaginea armatei scite cu explicația ARMOZO SKITO (armata scită), cei doi comandanți, Zurasie și Rosyano sunt prezentați față în față cu explicația ZURASEO LO X ROSIANO SKITO (Zuraseo la hiliarhul Rosiano al sciților), în partea din dreapta este prezentată armata geților, iar călărețul singuratic
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
războinicilor sciți. Tovarășii au trecut să-și vindece (aline) rănile tuturor acelora mergând împreună la Molyo Davo hrană (jertfe) ducând lui Zamolxiy. Mare preot Adaneyse. Textul este însoțit în partea stângă de imaginea armatei scite cu explicația ARMOZO SKITO (armata scită), cei doi comandanți, Zurasie și Rosyano sunt prezentați față în față cu explicația ZURASEO LO X ROSIANO SKITO (Zuraseo la hiliarhul Rosiano al sciților), în partea din dreapta este prezentată armata geților, iar călărețul singuratic din mijlocul plăcii este, îndemânaticul Mongo
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
locuim ținuturile Pontului și ale Istrului. ș...ț Și-altarul, care avea culoarea curată a pietrei,/schimbându-și culoarea, roșește, mânjit de sângele curs./ Femeia străină cu facle de nuntă păzește prea-sfintele rituri,/ea-ntrece-n noblețe pe fetele tinere, scite./ Iar ritul cel sacru, rămas din strămoși, cerea ca străinii/să cadă uciși, ei, de spada fecioarei. ș...ț A fost Ifigenia-n frunte, la templu, ani mulți, după rit,/fără de voie-mplinind aste jertfe cumplite.” Ceea ce m-a izbit - iar asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
majoritatea etc. ca termen regent sub aspect strict structural, acordul în număr este determinat semantic, fiind impus de forma de plural a „subordonatului”: „O parte din tezaurele ultimei perioade a bronzului carpato-danubian trebuie să fi fost îngropate pe vremea invaziilor scite.” (V. Pârvan) 2. Acordul în persoană Desfășurarea acordului în persoană depinde de realizarea concretă a funcției de subiect. Subiectul simplu, realizat prin substantiv sau pronume nepersonal, impune verbului-predicat (sau verbului-copulativ) forma de persoana a III-a, singular sau plural: „Călugării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Herodot ne-a transmis informațiile cele mai prețioase privind iranienii de nord, în primul rând sciții. Regăsim zeul cerului (Papaios), Mithra (Helios-Apollon), "Ares", zeul războiului, zeița Pământului și Afrodita Ourania (IV, 59). Herodot reproduce o legendă națională despre originea triburilor scite și despre puterea regală (IV, 5 sq.). Mitul se explică prin ideologia tripartită a indo-europenilor, și supraviețuiește în epopeea populară a ossetinilor din Caucaz, descendenți ai sciților și ai alanilor. Istoricul grec afirmă (IV, 59) că sciții nu aveau nici
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sapta/sette "șapte", ashta/otto "opt", nava/nove "noua". Savantul și lingvistul olandez Marcus Zuerius van Boxhorn a observat în 1647 unele similitudini între limbile indo-europene și a presupus existența unei limbi primitive comune, pe care el a numit-o scita. A considerat că din această limbă comună provin olandeză, greacă, latină, persana și germană, mai tîrziu adăugînd și limbile slave, baltice și celtice. Foarte important este ca lingvistul olandez a exclus din această familie unele limbi foarte vechi, printre care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
clasică 109, 300, ~ vedica 281, 300, 312 santali 192, 300, 325 sarda 105, 147, 154, 155, 228, 300, 301, 326 satem 120, 153, 164, 241, 310 schimbare lingvistică 32, 35, 36, 38, 49, 64, 65, 69, 70, 137, 147, 355 scita 135, ~o-celtică 136 scitica 136 scots (scots leid) 301 scoțiana (gaidhlig) 146, 161, 258, 301, 331, 333, ~ de Ulster 326 scriere 13, 18, 19, 21, 43, 46, 148, 168, 174, 237-315 passim, ~ abugida 239, 243, 244, ~ alfabeto unificado 241
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de pădure și este folosit ca arabil. Prutul-râu ce constituie hotarul natural dintre comuna Hudești și Ucraina. Grecii îl numeau Poras sau Piretus (Herodot), iar romanii l-au numit Hierasus sau Gerasus (Ptolemeu) și Porata (Arvino Marcelini), iar în limba scită însemna trecătoare (B.P. Hașdeu). Suntem de părere că toponimul este de origine traco-dacă. Puturoasa-teren cu solul sărăturos folosit parțial pentru pășunatul vitelor. Este situat între Dealul Dumbrăvii și Dealul Crucii. Numele îi provine de la pârâul care curge pe valea respectivă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]