880 matches
-
multă mâhnire și suferință. Pe câmpurile de luptă tânărul și frumosul comandat de oști se avânta în locul cel mai primejdios, biruind. Era un războinic falnic, curajos, viteaz, un bărbat cumpătat, strategic și un iscusit călăreț, demn de strămoșii săi, neîntrecuții sciți. Prin dragostea și educația primită de la părinții săi daci, prin zestrea sufletească, prin podoaba cumpătării, prin fascinanta putere de judecată, prin înțelepciunea dobândită, tânărul Constantin pe care nimeni nu-l putea întrece în bunătatea, frumusețea chipului său, a staturii lui
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
fiind numit, încă din viață, cel Mare. Purta corespondență și ajută pe toți studenții și elevii silitori, ținea legătură cu foștii săi profesori și educatori, purtandu-le prețioasă recunoștință. Trimite în misiune la strămoșii noștri încercați dascăli creștini, iubind pe sciți și goți, considerindu-i „fulgerele danubiene”. Împăratul Valens (364-378) a dorit să-l înlăture din scaun, dar și-a dat seama că personalitatea să întrunește toate cerințele unei mari figuri istorice. A fost prieten cu Teotim de Tomis și rudă cu
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
și epigonii Literaturii române, recuperând sau descoperind valorile nemuritoare ale spiritualității creștin ortodoxe, (cum mărturisește eminescologul Theodor Codreanu) că: opera protoromânului Martinus de Bracară (sec. VI d. Hr.) sau opera Voievodului Dobrogei-Ioancu (sec. XIV), s-a aplecat, asupra Arhetipului Călugărilor sciți, a sprijinit cercetările și traducerea Codexului Rohonczi de către Viorica Enăchiuc, a înființat edituri și publicații etc. Toate acestea i-au adus multe prietenii, a format în jurul său o adevarată mișcare națională în cultura”. (ibid. p. 69) Noul „Cristofor Columb” al
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
înmiresma Marea Grădină a Maicii Domnului nostru. Gabriel Artur Silveștri era conștient că Neamul nostru care făcea parte din prima Familie a lumii, din Zorii Creației, binecuvântata de Bunul Dumnezeu prin înseși numele care i le-a dat: pelasg, trac, scit, bes, agatârș, get, ilir, dac, român, nume care a odrăslit în întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
este posibil ca respectivele limbi să le fi împrumutat, la rândul lor, din limba geto-dacilor, sau au rămas în limba lor din substratul limbii protolatine, vorbită de neamurile pelasgice care au locuit pe teritoriile lor în vechime. Adică arimii, arimaspii, sciții, sarmații, arimanii, etruscii, tirageții, masageții ș.a. care au emigrat acolo din spațiul carpato-danubian. Afirmațiile lui N. Densușianu și Emil Alexandrescu încă nu pot fi acceptate cu ușurință de specialiști din lipsa unor probe scrise convingătoare. Deși eu cosider că cele
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Ei, bine, nici chiar în Dobrogea aritmetica lui Cihac nu se potrivește”... Normal, după dispariția stăpânirii otomane, românii au înlăturat din vorbirea lor majoritatea cuvintelor turcești, revenind la limbajul lor natural, cel vorbit de poetul Ovidiu la Tomis cu geții, sciții și sarmații. Și mă întreb:oare nu s-a întâmplat la fel și după retragerea stăpânirii romane din Dacia? Ce s-a întâmplat cu acea cincime de cuvinte turcești? Nu au dispărut din limbă. S-au transformat în arhaisme sau
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Malovăț, Editura Parohiei Malovăț, 2004, 204 pag., 12 lei; 60. Roman, Fl., Idolii vremurilor noastre, București, Editura Evanghelismos, 2010, 518 pag., 30 lei; 61. România. Ghid turistic. Indexul localităților turistice, București, 2006, 272 pag., 12 lei; 62. Scrieri ale ,,călugărilor sciți” daco-romani din secolul al VI-lea, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, f.a., 256 pag., 15 lei; 63. Sorescu, V., Biserica Ortodoxă - stâlp și temelie a adevărului, Iași, Editura Pelerinul, 2002, 208 pag., 8 lei; 64. Stoicescu, P., Noapte bună, Sâmbure de
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
îndeamnă să nu uităm că împletirea teologiei cu filocalia, cu imnele și psalmodierile, cu trăirile poetice în cultura noastră, la noi în Ortodoxie, e o tradiție spirituală care urcă până dincolo de Sfântul Niceta, Sfântul Ioan Casian, Teotim I și călugării sciți, care, toți, ”se străduiesc pentru desăvârșire“! Să ne rugăm pentru sănătatea noastră și a pământului, pentru pacea interioară și cea între oameni, puterea de a ierta, de a iubi, pentru înțelepciune! Când înțelepciunea se va sui la inima ta și
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400871908.html [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
Obi), kath în etrusca, kuat (kamaiura, Brazilia). • kin (chontal, de Tabasco, chorti, Mexic), kin (turcice) ~ kiin, gün (turcă). • kame, kamo, kamoi, kamui (amerind.) ~ kham în țig., nagameză (India); cu k = ț : toma în wiyot (California). • kuarasy în tapinambá (America de Sud) ~ khursun (sciți). • la (samoana) east pomo, hawaiană, varianta cu l a lui ra din egipteană etc. • lal (matagalpa, Nicaragua) < (hi) lal „luna“ (arabă)? • lebe în dogonă, libir în garawa, nat. austral. • măr, mara, meri < qamar „luna“ (arabă)? malh = malx în cecena, varianta
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU NUMELE SOARELUI.CONFUZIA CER-SOARE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1432273777.html [Corola-blog/BlogPost/362350_a_363679]
-
care poetul își deplânge amarul zilelor petrecute în exil, apăsat de singurătate, de dorul după cei lăsați acasă, de cerul veșnic senin al Italiei. În acestă operă este primul poet care descrie trecutul nostru, meleagurile, clima, oamenii și pe vechii sciți. De aceea eu consider că orice Istorie a literaturii române ar trebui să înceapă cu acest mare poet. Ovidiu rămâne totuși poetul iubirii. El a dat lecții contemporanilor cum să aleagă și să cucerească o femeie, cum să păstreze iubirea
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității by http://revistaderecenzii.ro/prof-ion-ionescu-bucovu-publius-ovidius-naso-un-petrarca-al-antichitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
de pe malurile Istrului, de la Carpați și până la Balcani. Denumirea de daci este preferată de autorii latini, care se referă la populația din regiunile intracarpatice și de vest ale Daciei. Iată, spre exemplu, vorbind despre marea expediție a lui Darius împotriva sciților, Herodot (Istorii, IV, 90-94) spune că regele perșilor, înainte de a ajunge la Istru, „birui mai întâi pe geți. Aceștia (geții, n.a.) se cred nemuritori și sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci.” Tot cu privire la această perioadă există și
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
Alexandru, I, 5), ajungând la Dunăre, întâmpină rezistența geților din stânga fluviului. O puternică forță getică avea să distrugă armata macedoneană și pe comandantul ei, Zopyrion în anul 326 î.e.n., undeva în zona gurilor Dunării, la întoarcerea acesteia din expediția contra sciților (Trogus Pompeius, la Iustin, Istoria lui Filip, XII, 2, 16 și Curtius Rufus, Istoria lui Alexandru cel Mare, X, 1, 44). Iată, deci, o întreagă suită de mărturii care atestă faptul că pe teritoriul de azi al României au trăit
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
tot atâtea mărturii care dovedesc trecerea Apostolului pe aceste meleaguri. După cucerirea romană din anul 46 d. Hr., Sciția a fost inclusă în Moesia Inferior. În lucrarea „Despre apostoli” a lui Hipolit Romanul se arată că Sf. Andrei a predicat sciților și tracilor, alăturarea celor două popoare arătând că Scythia Minor (Dobrogea), aflată lângă Tracia, a fost creștinată. Aceste ultime precizări, părând a fi îndestulătoare, mă provoacă să nu mai amintesc de Burebista, cum că nu ar mai fi cazul. Totuși
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
etimologic,2004 și reluat în Eseu despre originea limbilor,2010,p.227 scriam legat de etimologia lui sfânt următoarele: Există părerea comună că acest cuvânt vine din sl. sventŭ „idem“. Dar același sens îl aveau av. șpanta (că și la sciți) care a evoluat la sfand, ce probabil a fost împrumutat de daci care l-au transformat în sfânt > sfânt pentru că ț era originar în scitica, avestă, v. ind., chiar lat. sanctus are pe ț că și sl. sventŭ. (Osnovî iranskogo
SOARE SFÂNT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1457606753.html [Corola-blog/BlogPost/340938_a_342267]
-
mine acum a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
din care cea mai mare parte este ocupată de suebi...” În timpul migrației hunilor sub regele ATILA, PRICUS PANITES descrie călătoria făcută alături de solii împăratului BIZANȚULUI, THEODOSIUS al II-lea la regele ATILA (448 d.Hr.) trecând prin satele locuite de sciți care s-au dovedit ospitalieri, primindu-i în casele lor. THEOPHYLAKOS SIMOCATTES în opera de seamă între anii 610-641 d.Hr. vorbește despre expediția spre ASTICE din 587 a lui COMENNTIOLOS, omul cel mai de seamă din garda împăratului, când
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
care poetul își deplânge amarul zilelor petrecute în exil, apăsat de singurătate, de dorul după cei lăsați acasă, de cerul veșnic senin al Italiei. În acestă operă este primul poet care descrie trecutul nostru, meleagurile, clima, oamenii și pe vechii sciți. De aceea eu consider că orice Istorie a literaturii române ar trebui să înceapă cu acest mare poet. Ovidiu rămâne totuși poetul iubirii. El a dat lecții contemporanilor cum să aleagă și să cucerească o femeie, cum să păstreze iubirea
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
cer. Referitor la acceptarea sau respingerea hristologiei Calcedonului, ÎPS Irineu va evoca partidele teologice favorabile sau adversare acestuia, precum și unele încercări de compromis între ele: Henoticon-ul lui Zenon, gruparea din jurul patr. Alexandriei, Timotei Elurul, sau din jurul patr. Antiohiei, Sever, călugării sciți, Leonțiu de Bizanț și Leonțiu de Ierusalim. Cap. V, „Hristologia împăratului Iustinian și a sinodului al V-lea ecumenic” (p. 308-336), expune și Edictul împăratului Iustinian despre Adevărata Credință Ortodoxă. Tratarea pornește de la teza că politica bisericească a lui Iustinian
MITROPOLITUL IRINEU POPA AL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mitropolitul_irineu_popa_al_olteniei_.html [Corola-blog/BlogPost/355456_a_356785]
-
mine acum a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
din care cea mai mare parte este ocupată de suebi...” În timpul migrației hunilor sub regele ATILA, PRICUS PANITES descrie călătoria făcută alături de solii împăratului BIZANȚULUI, THEODOSIUS al II-lea la regele ATILA (448 d.Hr.) trecând prin satele locuite de sciți care s-au dovedit ospitalieri, primindu-i în casele lor. THEOPHYLAKOS SIMOCATTES în opera de seamă între anii 610-641 d.Hr. vorbește despre expediția spre ASTICE din 587 a lui COMENNTIOLOS, omul cel mai de seamă din garda împăratului, când
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
a influenței osco-umbriene de aproape înrudită cu traco-daca? De altfel în mai multe limbi cer=piatră, ca și asman în sanscrită: -engl. heaven „cer“~ aram. 'even „piatră“; asiro-babil. anu față de egipteanul „piatră“; iranic minu „cer“ și „piatră“, breton men „piatră“; scit. abra „cer“, țig. bar „piatră“; arab. sama „cer“ ~ ainian suma „piatră“; v. ind. kha „cer“ ~ kamy, kammo, kö, kar, kifa, kaya, toate „piatră, stâncă“ în sl., finl., magh., arm., ebr., turcă; chin. tien „cer“ ~ germ. Stein „piatră“; proto-hittit kap „cer
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1481620137.html [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
Casian și Gherman sunt sărbătoriți de Biserica Ortodoxă Română în 29 februarie în anii bisecți iar în ceilalți ani la 28 februarie. Dobrogea este cunoscută ca poarta de intrare a creștinismului pe pământ românesc, vatră de viață duhovnicească a călugărilor sciți, începând cu Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat la propovăduire și continuând cu sfinții Efrem, Teotim și Bretanion, episcopi ai Tomisului, Dionisie Exiguul, întemeietorul calendarului universal creștin, dar și de timpurie întemeiere bisericească, stropită din belșug cu sânge mucenicesc: Dasios
SFINŢII CASIAN ŞI GHERMAN DIN DOBROGEA de ION UNTARU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/28_februarie_sfintii_casian_ion_untaru_1393563382.html [Corola-blog/BlogPost/362826_a_364155]
-
lat., ind., magh., alb.) credem că pornește de la Palk, în mitologia coreeană zeul soarelui, cu p- dispărut în turco-mongolice, celtice, egipteană rămânând alk, *olk, *ulk. Tot asa tc. kurt poate proveni din numele soarelui khores la irani, slavi, khursun la sciți cu s = ț *kart, kurt (vezi etimologia lui surd). Cuvântul i.e. a dat în iranice gorg, în suedeză varg. Să ne mirăm că în coreeană animalul carnivor lup se numește ili? Comparați cu grecul ilios „soare“! La fel bengalezul shial
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1467107691.html [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
nordul Braziliei) în mon-khmeră kot, kato „luna“. Aceeași origine și tc. kedi „pisică“. Arabii zic cu b: bissa că bobor, bentru î.l.d. popor, pentru. Din același cath, kot mai derivă: kute „vacă“, kut „bou“ la chinezi, kuti „câine“ la sciți, kuta „oraș“? catena lanț (lat., etr.) drav. kuntu „minge“, etr. catu „război“, gr. katar- „pur“, hîrr! cu care se alunga pisică poate fi iran. hor „soare“. Denumirea felina vine de la gr. selene „luna“? În sfârșit mata e în legătură cu „a se
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1467107691.html [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
REGINA AMAZOANELOR" - CAPITOLUL I Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Pe vremea când Imperiul Babilonian făcea legea în Mesopotamia, în zona Mării Negre legea era făcută de câteva triburi de traci, sciți și amazoane. Această regiune era numită Pontus Axeinos, mai exact, Marea mohorâtă și neospitalieră. Cel mai mare trib de amazoane era situat pe malul râului Auras, într-o zonă muntoasă, plină de păduri și fânețe bogate. Acestea erau supranumite fiicele
CAPITOLUL I de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/_amazoniada_capitolul_i_aga_lucia_selenity_1391451557.html [Corola-blog/BlogPost/341171_a_342500]