185 matches
-
se mai îndoiește de relația lui canalis cu „a săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie și stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a ajuns la arabi qandi (vezi numele zahărului din această trestie). Sistemul de canalizare începe la
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Paradoxurile din sonetele lui Adrian Munteanu Corectitudinea declamatorie, abordarea temelor epice, ușurință caligrafica, solemnitatea tablourilor, fabulosul de idei, manierismul antropomorfic, mitologia, cântarea jalei metafizice, elementele ortodoxismului, grațiozitatea, realismul, exaltarea fondului arhetipal, scitic al romanismului, narativul, epicul și biografismul colorat verbal intens, idilismul încântător, picturalismul expresiei, nostalgia celesta, încărcarea pânzei cu multă pastă, iată, pe scurt, caracteristicele sonetelor din volumul “Fluturele din fântână “ de Adrian Munteanu, apărut la Editură “eLiteratura”, 2015. Volumul structurat
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442469072.html [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
mări O pasăre-notând nemernic În disperatele ninsori Și acea umbră vișinie De linii care fulgera Trecea încet și lin pe dealuri Purtând o stranie lalea Și-aluneca și-aluneca Și se vedea un fel de poartă Cum se deschide Domul scitic Și cum se culcă-n lespezi moartă Și zidurile cum se-adună Și se înalță tremurând Un fel de cer oglindind lumea Adâncul cel mai din adânc La baza cerului ca-n zidul De sticlă al unei mănăstiri Se vedea
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369402119.html [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
vine din sl. sventŭ „idem“. Dar același sens îl aveau av. șpanta (că și la sciți) care a evoluat la sfand, ce probabil a fost împrumutat de daci care l-au transformat în sfânt > sfânt pentru că ț era originar în scitica, avestă, v. ind., chiar lat. sanctus are pe ț că și sl. sventŭ. (Osnovî iranskogo iazîkoznania, Moskva, 1979, p. 303-304). Ulterior am ajuns la concluzia că vorba sfânt e în relație cu...soarele! 1)Ebraicul kadosh"holy" se compară,după
SOARE SFÂNT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1457606753.html [Corola-blog/BlogPost/340938_a_342267]
-
possible to determine ,but probably it was "that must be preserved ,whole or intact,that cannot be transgressed or violeted and connected with OE hal(see health, hapiness"etc. După mine holy și celelalte se compară cu kol"soare" în scitica,kolo" astru diurn" în watubela,ins.Moluce,Indonezia,kolo" roată" în slavă,kala" soarele" hawaian etc. 3)Latinul sacer,sancio,de unde sanctus, oficial sunt deduse din i.-e.*sak-"to sanctify,without any clear outside connections".Referitor la *sak W
SOARE SFÂNT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1457606753.html [Corola-blog/BlogPost/340938_a_342267]
-
rou (haitianul creol lou) se aseamănă cu ruwa „soarele“ în limba chaga de lângă Kilimandjaro. - welsh blaidd < bel, beil „soare“ în rohingya. - mong. čono cf. kin, kün „soare“, dacic kinuboila „câine + boila“; mong. böri < turcice cf. drav. beru „soare“, abra „cer“ (scitic); în turkmena bri, bre în uigură, bore în uzbeca. - punjabi kutha se compară cu sciticul kutya „câine“. Nu putem spune mai nimic despre tibet. chang-ku, celtic. faol, tibetan bhangi, ul în udi, ubul în rutul, umul în tzakhur (acestea trei
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1467107691.html [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
blaidd < bel, beil „soare“ în rohingya. - mong. čono cf. kin, kün „soare“, dacic kinuboila „câine + boila“; mong. böri < turcice cf. drav. beru „soare“, abra „cer“ (scitic); în turkmena bri, bre în uigură, bore în uzbeca. - punjabi kutha se compară cu sciticul kutya „câine“. Nu putem spune mai nimic despre tibet. chang-ku, celtic. faol, tibetan bhangi, ul în udi, ubul în rutul, umul în tzakhur (acestea trei în Caucaz, or fi legate de Apolo?) impisi în zulu (Africa de Sud) ~ sipis „soare“ fenician?; ushin
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1467107691.html [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
oaie“ și cu ra „soarele“ egiptean. Și lama sud-americană (la „soare“ în Hawaii, Șamoa). Cf. tibet. lug „oaie“ ~ irl. lugh „soare“, lângă „soare“ în zulu. Alb. ber „oaie“ poate proveni de la beru „astru diurn“ în dravid. și abra „cer“ în scitica. Aici e și baran „berbec“ (slavă). Vedem o legatura și între armeanul mal „oaie“ și cecen malh „soare“, între udu „oaie“ (sumer.) și în udu „soare“ în uigură, între oița „oaie“ în baltice și Hayt, soarele abhaz cu dispariția aspirației
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1467107691.html [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
cu slavul Hors, soarele de iarnă cu aspirație dispărută. Probabil că slavul sudic meč „urs“ se apropie de ebr. šemeš „soare“ cu š > č. La fel, engl. bear se compară cu beru „soare“ în malto, bera în dravidiana dar și scitic abra „cer“. Semiticul dub (arabă), dov (ebraica) seamănă cu aduu „soare“ (oromo, Etiopia) cu dabe din shoshone, Mexic, dawa „luna“ în tibetana. Cf. eskimo sos „urs“: sas „soare“ în wintu, nativ americană, în tc. ayî „urs“: ay „luna“, hai „soare
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1467107691.html [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
la noi bătrânul soare). Comparați și chukchi, tot în Ciukotka, terki “soare” inversat iese ikret ce seamănă cu Akerta amintit tot acolo în yupik, și cele discutate la explicația gr. kratos. Ca atare rom. crăciun se încadrează în următoarele coordonate: scitic iranian khursun- gr.kration, craci, cerc, “rotund” . Facem precizarea că ungurii au vorba karacsony de la români, pe care o explică ori prin rom. crăciun ori prin sl. korociun. În Italia sărbătoarea nașterii Domnului se numește natale adică nașterea. Unii spun
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402387520.html [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
trebuie să fie legat de Pungă, soare în limba ayapathu a băștinașilor din Australia, în sl. mazati se compară cu mze “soare” georgian. Dar oare de ce Moș Crăciun e îmbrăcat în roșu? Pentru că acest adj. în rusă krasn provine din scitic khursun “soare” cum am arătat în Originea limbajului și etimologia? Așadar Crăciun e sărbătoarea nașterii soarelui la daci și alte popoare peste care s-a suprapus sărbătoarea nașterii Domnului, soarele dreptății. Că e așa iată ultimele argumente. N. Iorga în
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402387520.html [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
dar hari înseamnă în skr. “de culoarea soarelui”, sens 5 “soare”. În neneba, limba papuașa, hari are sensul “soare”. Ca atare Hari Natal înseamnă nașterea soarelui. Bulgarii numesc Crăciunul koleda Crăciun era sărbătoarea nașterii soarelui la daci. În afară de comparația cu scitic khursun și craci mai adăugăm gr. kratos “forță, putere” cu derivatul pankration “atotputernic” care iarăși trebuie să se derive dintr un nume de soare cum ar fi actualul Akerta în limba yupik din Ciukotka și Alaska (Extremul Orient rus, respectiv
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402387520.html [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
amer. KAŠI în guajiquero și caliponan KASIRI în paumari KAXI în piro (nat. amer.) KATH (etrusca, Italia) KÁWE în salinan (California) KEKI în limba până (equatorial) KERI în tariano (America de Sud) KHAM (în țigăneasca și nagameză, India) KHORSHID (persana, Iran) KHURSUN (scitica, sarmata) KIIN în yucatec maya, Mexic KIN în chontal de Tabasco, itza-maya, chorti (nat. amer.) KHAGA în sanscrita KOGE în susu (Guineea) KOGUA în cahuapana (nordul Perului) KOIAS în tătara (koiaš) = KOYASH KŐKI = KIKI în jebero (Peru) KOMARU în limba
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1410241129.html [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
și engl. nail), iar magh. szeg [seg] de „soarele“ *sag cum am văzut la șoarecele basc sagu, la „a zice“ germanic sagen (> say în engleză), sagitta, sag „ferăstrău“ etc. În schimb gr. karfiá „cuie“ amintește de soarele irano-slav khor-, khors, scitic khursun. Nimic despre sl. gvozd', ar. mismaar, tc. çivi, mîh. FURCA. Și aceasta unealtă are câțiva dinți. Lat. furca este dedus de Walde din i.e. *g'hei- „a prinde, a lua“. Noi îl comparăm cu Palk, care în mitologia coreeană
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
telugu katti »sabie »~ kath, soarele etrusc; mong.s elemcf. selao »astru diurn » în dzoratai, Elveția;kal în coreeană cf. kala, soarele în hawaiana; tc. Kilichcu hawaianul de mai sus, vezi și kolo »luminatorul zilei » în watubela, Indonezia, kol »s. » în scitica; sabie din slavă, alb. ,maghiară etc. seamănă cu saba, astru diurn în klamath (coasta americană a Pacificului), dar găsim sab -« sabie » în Chad,vezi și sobi » s. » în sarda; cecenul galag~lat. gladius; hoari din maori: pers. hwar »s. »,hâre
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
vine din sl. sventŭ „idem“. Dar același sens îl aveau av. șpanta (că și la sciți) care a evoluat la sfand, ce probabil a fost împrumutat de daci care l-au transformat în sfânt > sfânt pentru că ț era originar în scitica, avestă, v. ind., chiar lat. sanctus are pe ț că și sl. sventŭ. (Osnovî iranskogo iazîkoznania, Moskva, 1979, p. 303-304). Ulterior am ajuns la concluzia că vorba sfânt e în relație cu...soarele! 1)Ebraicul kadosh"holy" se compară,după
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
vine din sl. sventŭ „idem“. Dar același sens îl aveau av. șpanta (că și la sciți) care a evoluat la sfand, ce probabil a fost împrumutat de daci care l-au transformat în sfânt > sfânt pentru că ț era originar în scitica, avestă, v. ind., chiar lat. sanctus are pe ț că și sl. sventŭ. (Osnovî iranskogo iazîkoznania, Moskva, 1979, p. 303-304).Ulterior am ajuns la concluzia că vorba sfânt e în relație cu...soarele!1)Ebraicul kadosh"holy" se compară,după
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
lui Ovidiu. Scrise cu mai bine de 2000 de ani în urmă, versurile unuia dintre cei mai mari poeți ai lumii au puterea de a alunga, ca niște torțe, întunericul de pe tărâmul pruto-nistrean ce mai pare învăluit de invincibila noapte scitică. Pe scenă nu a existat decor - nici o masă, nici un sfeșnic, nici un cuier, nici o coroană de lauri, nici perdele în pliuri, nici măcar un scaun. Doar actorul. Timp de aproape o oră și jumătate a stat în picioare, singur în fața spectatorilor amuțiți
Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105668_a_106960]
-
pe care Biserică Ortodoxă îl prăznuiește în fiecare an la 31 octombrie. Mult mai tarziu, scriitorul bizantin Nichifor Calist (secolul al XIV-lea) scria că Sfanțul Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadocia, Galatia și Bitinia) „în pustiurile scitice”, care puteau fi situate fie în Sciția Mare (sudul fostei Uniuni Sovietice), fie Sciția Mică sau Dacia Pontica, locuită de greci, români și geto-daci. De altfel, istoricii bisericești ruși socotesc că Sfanțul Apostol Andrei a predicat și în nordul Mării Negre
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei by http://uzp.org.ro/30-noiembrie-ziua-sfantului-andrei/ [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
pare v. ind. arka „soare“ + suf. -das. • eskimo ilanaaq e în legătură cu Ilanga, soarele în zulu (Africa de Sud)? • mong. naiz < nar „soare“? • sl. drug se aseamănă cu daer „cerul“ (turcice), dara „stea“ (khmera). • magh. barát „prieten“ < beru „soare“ (dravid.) și abra „cer“ scitic? Și georgianul megobar „prieten“. Nimic despre ebr. haver, ar. sadiq, finl. ystävä, cor. chingu, chin. pengyou. Să adăugăm: în nama (khoe khoe, Namibia) sore-b “soare”: sore-b-i-s “prieten”; vietn. ban ”amic”: banii “astru diurn” în coto, macro-tucanuan, Columbia; în curda heval
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1430290760.html [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
Bizanț, Țaratul Bulgar, Hoarda de Aur și comercianții genovezi. Putem considera Țara Cărvunei cu sediul în cetatea de piatră de la Balcic apoi mutată la fortăreața Caliacra, peninsula care făcea ca clima să fie considerată ”Valea fără iarnă”, pentru că oprea crivățul scitic, un voievodat alături de celelalte ale epocii Moldova și Țara Românească. Din punct de vedere istoric și etnic Țara Cărvunei a fost un alt voievodat românesc, ignorat de istorici pentru că nu a fost în actualele granițe ale statului român. Balica, un
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478538349.html [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
lunii la sumerieni sin sau al soarelui la germanici sun. Că lucrurile ar putea sta astfel vorbește și situația din alte familii de limbi: - magh. egy „1“ ~ magh. ég „cer“. - tot asa turcescul bir conține aceleași consoane că și cerul scitic abra din care probabil derivă, cf. biri „soare” în dravidiene (India). După cum cafrul (din Africa de Sud, Mozambic) numa e imposibil să nu ne ducă cu gândul la num „cer“ samoed (în nordul Siberiei). Și mai interesant este numeralul „1“ din limba
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
nume sau loc, Dar nu-i nimeni care să mă poată lămuri. Când încerc să spun ceva, deseori îmi lipsesc cuvintele; Mi-e rușine s-o mărturisesc - m-am dezvățat să vorbesc. În jurul meu glăsuiesc aproape numai guri tracice și scitice. Îmi pare că aș putea scrie în versuri getice. Crede-mă, mi-e teamă că s-au strecurat printre cele latinești Și că în scrierile mele vei citi cuvinte pontice.” (poezie compusă la malul Mării Negre) Ce lucruri întrevăzute de poet
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1426941774.html [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa și depresiunile intracarpatice. Carpații în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa. METODICA PREDĂRII
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa și depresiunile intracarpatice. Carpații în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa. METODICA PREDĂRII
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]