6,135 matches
-
drept cauză profanarea idealului inițial, idealul Torei, al șabatului.Șabatul este o zi de odihnă, care însă nu presupune doar oprirea muncii istovitoare, fizice, ci încetarea oricărei activități creative, inclusiv în domeniul artistic. Renunțînd pentru o zi să mai fie sclavul muncii sale sau al patronilor săi, omul ,îl slujește pe Dumnezeu din toată inima, cunoscînd totala și absoluta autoritate a creatorului asupra persoanei sale și asupra a tot ceea ce el posedă". Spune, în continuare, Alexandru Șafran, ,respectînd cu fidelitate șabatul
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
nu e decît ostilitatea pe care o arborează artistul ca să-și apere sensibilitatea față de cei din jur. Deci factorul primordial rămîne slăbiciunea și complexul, adică sensibilitatea, iar răutatea nu-i decît un factor secundar, derivat" (p. 48). Ca și stăpânul, sclavul își găsește propriile sale motivații existențiale, o filozofie care dă sens vieții sale și care îi face traiul suportabil. Ascultîndu-l aproape nu știi cine este fericitul și cine nefericitul în această relație. Cert este că între Stăpîn și Sclav se
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
stăpânul, sclavul își găsește propriile sale motivații existențiale, o filozofie care dă sens vieții sale și care îi face traiul suportabil. Ascultîndu-l aproape nu știi cine este fericitul și cine nefericitul în această relație. Cert este că între Stăpîn și Sclav se stabilește o situație de interdependență. Dispariția unuia ar face imposibilă existența celuilalt. Teza acestei piese este aceea că existența umană se bazează pe un raport de putere. Este o lume în alb și negru, o lume a terțului exclus
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
în mine, restul, lumea actuală și tot ce-i stă scris pe față, mi-este indiferent sau ostil. Circul acesta ar vrea să mă recuprindă, să mă arunce din nou în groaza de singurătate din care e făcută mlaștina cu sclavi a acestui timp fals optimist, timp de moarte fără acuzare și de asasini deveniți modele universal valabile". O asemenea radicalitate implică și o suficient de aspră critică adresată Occidentului ce i se pare scriitorului nostru insensibil, trîndav, egoist: ,Oamenii Occidentului
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
precedă nume de rudenie - ,Și ne-a zis și de voi, și de-alde frate-tu. De-amândoi. ... Da' a fost alde mă-sa" (atelier.liternet.ro). Adesea alde se combină cu un pronume personal, atît plural - alde noi: ,lumea sclavilor (de-alde noi)" (dezvaluiri.as.ro), - cît și singular - alde eu, alde mine (în funcție de cazul cerut de poziția sintactică): ,nu de alde mine trebuie să te ferești" (romanians.bc.ca); ,d'alde eu sau Aliosha" (fanclub.ro); e curentă și
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
în viitor, ca posibilitate realizată, dezvoltată de acesta în Fenomenologia Spiritului și constând în nevoia de recunoaștere a fiecărei ființe umane, nevoie care nu se poate împlini decât în societate prin eliberarea atât a stăpânului, a cărui recunoaștere oferită de către sclav nu era una a egalului sau, nefiind astfel valabilă, cât și a sclavului, care nu avea cum să fie recunoscut că egal, si astfel că liber, de către stăpânul său - primește, în "Principiile filozofiei dreptului", o nouă interpretare. Aici, susține Hegel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în nevoia de recunoaștere a fiecărei ființe umane, nevoie care nu se poate împlini decât în societate prin eliberarea atât a stăpânului, a cărui recunoaștere oferită de către sclav nu era una a egalului sau, nefiind astfel valabilă, cât și a sclavului, care nu avea cum să fie recunoscut că egal, si astfel că liber, de către stăpânul său - primește, în "Principiile filozofiei dreptului", o nouă interpretare. Aici, susține Hegel, existanța sclavului nu este una "pe masura conceptului sau"58. Extinzând această constatare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
era una a egalului sau, nefiind astfel valabilă, cât și a sclavului, care nu avea cum să fie recunoscut că egal, si astfel că liber, de către stăpânul său - primește, în "Principiile filozofiei dreptului", o nouă interpretare. Aici, susține Hegel, existanța sclavului nu este una "pe masura conceptului sau"58. Extinzând această constatare, fiecare om, în măsura în care nu își dezvoltă și nu se lasă dezvoltat de către propriul său concept este, din acest punct de vedere, mai mult sau mai putin sclav, supus mai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ridică moralul uneori. Sper să reușească și acum. Iar muzică clasică în sesiune. Stai liniștit, e de la țigări. Sau trafic. Dacă nu e nici asta, sigur e de la presiune. În ultimă instanță merge și un PMS . te simți ca un sclav? sau ca un david în fața unui goliat invincibil?
Aşa mă simt azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82878_a_84203]
-
urmăresc cu lupă și cu milimetrul corectitudinea proceselor, alții urmăresc cu asiduitate rezultatele. Primii băltesc, ferindu-se, de teama pedepsei, să-și asume vreodată riscuri, ceilalți îmbrățișează riscul pentru că nu văd altă cale de a merge înainte. La prima vedere, sclavii regulilor și ai procedurilor sunt de găsit în sistemul bugetar, acolo unde înfruntarea birocrației se plătește scump. Știu puțini oameni care reușesc să se descurce în această junglă, livrând rezultate reale și reușind, în același timp, să scape basma curată
Suflatul in ceafa ca metoda de lucru la romani by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82954_a_84279]
-
o . E posibil să fi aflat, în marea lor înțelepciune, că nu le folosește la nimic că noi să știm cine ne conduce, pentru că ăsta nu poate duce decât la revoltă. Oamenii liberi muncesc mai bine și mai eficient decât sclavii. Așa că pisicile ne-au redat liberul arbitru și ne-au lăsat să credem că muncim pentru noi. Ne dam de ceasul morții să facem rost de mâncare, de casă, de mașină, de credit la bancă, de țoale și de educație
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
că pe lista ta de sacrificați ai tranziției să nu se gasesaca nici medicii rezidenți,nici cercetători, nici artisti.Dar nu e nici o pagubă, ei sînt oricum prea multi, prea mici, prea proști și prea puturosi.Ei sînt doar,,niște sclavi care se distrează”, întreținuți de dopajul laborios ai citorvova managerui.In numele tutror acestor ,,nulități”, în numele tuturor mezonilor,bozonilor și celorlalte particule subatomice de sub nivelul de calcare ai managerilor,îndrăznesc să subscriu sincer la îndemnurile tale: luminațiile voastre, senior-manageri, urmati
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
că pe lista ta de sacrificați ai tranziției să nu se gasesaca nici medicii rezidenți,nici cercetători, nici artisti.Dar nu e nici o pagubă, ei sînt oricum prea multi, prea mici, prea proști și prea puturosi.Ei sînt doar,,niște sclavi care se distrează”, întreținuți de dopajul laborios ai citorvova managerui.In numele tutror acestor ,,nulități”, în numele tuturor mezonilor,bozonilor și celorlalte particule subatomice de sub nivelul de calcare ai managerilor,îndrăznesc să subscriu sincer la îndemnurile tale: luminațiile voastre, senior-manageri, urmati
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
că pe lista ta de sacrificați ai tranziției să nu se gasesaca nici medicii rezidenți,nici cercetători, nici artisti.Dar nu e nici o pagubă, ei sînt oricum prea multi, prea mici, prea proști și prea puturosi.Ei sînt doar,,niște sclavi care se distrează”, întreținuți de dopajul laborios ai citorvova managerui.In numele tutror acestor ,,nulități”, în numele tuturor mezonilor,bozonilor și celorlalte particule subatomice de sub nivelul de calcare ai managerilor,îndrăznesc să subscriu sincer la îndemnurile tale: luminațiile voastre, senior-manageri, urmati
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
de volumul fizic al muncii depuse, imitîndu-i pe comentatorii afoni de la lansarea filmului O noapte furtunoasă al lui Jean Georgescu ca autor și I. I. Cantacuzino ca producător: "s-au găsit doi oameni care să se înhame", "o muncă de sclavi, de roboți, de martiri", "eforturi supraomenești"! Nenorocirea e însă că cele 678 pagini în format expandat ne provoacă tocmai în acest sens dezoblijant. Deși noua ediție a "micii enciclopedii" nu-și spune "mare", caseta introductivă a Argument-ului pretinde mai
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
o analizez) - în apele amestecate ale unui lirism oscilând între calmul contemplativ al ideii de Eros și angajarea existențială în chiar văpaia mistuitoare. Este punctul - probabil, singurul - care permite o comparație între Eminescu și Hölderlin. La amândoi, țipetele romanticului îndrăgostit, sclav al patimei sale, se nasc, trăiesc și se decantează în punga de cangur a unui clasicism înțelept: o înțelepciune care, ca aici, implică o anumită trecere spre stoicism. Orice cuvânt, extras din stratul "geologic" al limbii comune este un cărbune
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
e omul de acolo, și el, în acea secundă, mort?... Nu trecea prin sufletul secat al Poetului un convoi mortuar care ducea cu el, în lumi îndepărtate refuzul vieții, dublul ei refuz: cel de a trăi, cel de a fi sclavul oamenilor așa cum sunt?" O interpretare deosebită a poeziei "Melancolie", radiind nu numai o înțelegere a destinului tragic al poetului, dar având ecou și într-o existență destul de tristă a scriitoarei sexagenare, înțeleasă și receptată, ca și astăzi, doar de o
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
mai neașteptat vocabularul acestuia. La un moment dat, bărbatul a spus, aparent fără legătură: "Bea marea, Xantos!" Am rămas cu gura căscată. Cu cîteva zile în urmă, TVR prezentase un spectacol de teatru în care era vorba de viața de sclav a lui Esop (interpretat, îmi aduc aminte, de Corado Negreanu). Stăpînul lui (Xantos - Marian Hudac), care îi promisese în mai multe rînduri liberarea dacă îl scoate din buclucurile în care se băga, vine să-i spună că a pierdut un
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
însa, o fac aproape de nerecunoscut. în ultimă instanță, tot ceea ce a făcut Nietzsche în toate scrierile lui n-a fost decât o luptă aprigă cu această întrebare copleșitoare: "Poate voința de adevăr să aspire a deveni stăpânul vieții, și nu sclavul ei, chiar dacă rezultatul este distrugerea vieții?" Iar în cele din urmă, Nietzsche a plătit cu capul pentru faptul de a fi îndrăznit să facă acest lucru. în sfârșit, să mai spun că, deși Safranski empatizează profund cu "cazul lui Nietzsche
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
André Malraux: "Cuvîntul nu, opus în permanență forței, posedă o putere miraculoasă, care vine din adîncul secolelor. Toate marile figuri spirituale ale umanității au spus nu Cezarului. Prometeu domnește asupra tragediei și asupra memoriei noastre pentru că a spus nu zeilor. Sclavul spune întotdeauna da"... Dar cele mai pline de nerv gazetăresc intervenții credem că poartă semnătura lui Tudor Teodorescu-Braniște. Răspunzînd pseudoargumentelor montate de anticriziști, într-un stil percutant ce nu exclude o cuceritoare bonomie, marele ziarist le pulverizează cu ușurință: "Voi
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
Gheorghe Grigurcu Libertatea înseamnă a nu fi sclavul nici unui lucru, nici unei necesități, nici unei întîmplări; a coborî soarta pînă la tine" (Seneca) În marea majoritate a cazurilor scriitorii noștri care au întreținut un comerț cu comunismul au adoptat o atitudine decepționantă. Dacă n-au așternut tăcerea deplină asupra compromisului
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
el aprofundează faptul că frumusețea lui Antonius a fost de natură divină și, deci, ea se cuvine a fi celebrată: dar nu oricum, ci fastuos și apoteotic. Prin moartea sa, creatura își îmbolnăvește pentru totdeauna creatorul, astfel încât Hadrian devine, treptat, sclavul imaginii frumuseții lui Antonius. Împăratul se des-zeiește încetul cu încetul, înțelegând că iubirea pentru un mort este mai adâncă și mai periculoasă decât cea pentru un viu. Dar doliul său se dovedește, după cum declară, și o formă de desfrâu în
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
rămîne în mintea cititorului este o viziune asupra istoriei. Nu personaje, întîmplări sau cine știe ce efecte artistice. Practic, Dan Stanca ajunge pe un alt drum (prin intermediul prozei) la unele dintre concluziile lui Horia-Roman Patapievici din Omul recent sau Ovidiu Hurduzeu din Sclavii fericiți. Ideea romanului este aceea că istoria civilizației umane se dezvoltă în formă de cerc. De aceea, cu cît avansăm mai repede (în plan tehnologic, dar nu numai), nu facem decît să involuăm spre zorii civilizației umane. Drumul spre piatră
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
care privește milenara cultură europeană supusă asaltului corectitudinii politice (de ce nu, și corectitudinii culturale) nord-americane. Un veritabil semnal de alarmă asupra unor aspecte nocive pentru viitorul spiritual al omenirii, cuprinse în noua paradigmă culturală postmodernă este volumul lui Ovidiu Hurduzeu, Sclavii fericiți. Stabilit de mai bine de un deceniu în celebra Silicon Valley, inima tehnologiei americane, autorul cunoaște din proprie experiență stilul de viață american și modul în care anumite tendințe culturale legate de ceea ce s-ar putea numi "noua ordine
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
cetate, sloboade din burta sa soldații separării etnice, enclavizării culturale și ai conflictelor etnice" (p. 88). Se simte în spatele acestei afirmații o gîndire de tip conspiraționist în fața căreia trebuie să ne păstrăm... spiritul critic. În mod paradoxal, deși descrie nenorociri, Sclavii fericiți este o carte cu un final mai degrabă tonic. Autorul consideră că actuala șansă a românilor este dată tocmai de "irealizarea" lor. Românii se pot vindeca de maladiile economice prin asimilarea "realizatului" occidental în domeniul tehnologiei și pot să
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]