7 matches
-
emisfera nordică. Au flori mari, grupate în corimbe, cu antere galbene. Androceul este format din 15-50 stamine, iar gineceul din 5 carpele libere, însă stilele sunt unite la bază. Fructul are atît cavitate caliceară, cât și pedicelară și nu conține sclereide. M. sylvestris (L.) Mill. (măr pădureț) este întîlnit sporadic prin păduri de foioase, de la cîmpie pănă în etajul montan . Fructele de măr sunt recomandate în numeroase afecțiuni, deoarece ușurează digestia, reglează funcțiile intestinale și au proprietăți diuretice, cu efecte favorabile
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
au multiple utilități terapeutice. Acționează asupra sistemului nervos central, avînd efecte simpaticolitice, vasodilatatoare și hipotensive. Au rezultate benefice și în anghina pectorală. Tot din această subfamilie fac parte genurile: Pyrus (păr), cu staminele roșii; Cydonia (gutui), la care fructul conține sclereide; Crataegus (păducel); Sorbus (scoruș); Chaenomeles (gutui japonez); Mespilus (moșmon) etc. - Subfamilia Prunoideae. Sunt arbori sau arbuști cu frunze simple și flori solitare sau grupate în inflorescențe. Receptaculul florii este concav, tubulos sau infundibuliform, nu participă la formarea fructului. Androceul este
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
alcătuit din celule strâns unite ce prezintă pereții îngroșați prin lignificare. Se întâlnește sub forma unor fibre alungite, în epicarpul alunelor. Sub formă de sclerenchim scleros, formează învelișul sâmburilor de drupacee, sau coaja (mezocarpul) nucilor. Fără rol de susținere sunt sclereidele din pere și gutui. Țesuturi secretoare care acumulează produse ale metabolismului, se întâlnesc, de exemplu la usturoi sau ceapă, formate din celule cu pereți fini, celulozici, care acumulează oxalați. La salată (Lactuca) sunt prezente laticifere, celule alungite care secretă latex
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
distrugerii stratului generator (fig. 146). Atacul pe frunzulițele de la baza florilor și pe fructele tinere, duce la pierderi însemnate de recoltă. Fructele atacate sunt deformate, crăpate, cu numeroase pete de culoare măslinie, iar în pulpa acestora se formează celule pietroase (sclereide). Aceste fructe nu au valoare comercială, nu se pot consuma și au o slabă capacitate de păstrare. Transmitere-răspândire. Pe miceliul ciupercii se formează spori ce germinează în picăturile de apă care rămân pe organele frunzele pomului, iar filamentele de infecție
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fiind foarte rari, iar cei secretori lipsesc; coastele sunt mai atenuate: o periderma este continuă, de grosime diferită pe cele patru laturi ale tulpinii; o colenchimul este vizibil mai cu seama în coaste; în grosimea liberului se observă grupe de sclereide sau sclereide izolate, cu pereții foarte îngroșați, străbătuți de numeroase punctuații sub formă de canalicule; o celulele de parenchim liberian formează șiruri radiare; o inelul de lemn secundar este foarte gros, cu vase dispersate neregulat în masa de libriform, dar
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
rari, iar cei secretori lipsesc; coastele sunt mai atenuate: o periderma este continuă, de grosime diferită pe cele patru laturi ale tulpinii; o colenchimul este vizibil mai cu seama în coaste; în grosimea liberului se observă grupe de sclereide sau sclereide izolate, cu pereții foarte îngroșați, străbătuți de numeroase punctuații sub formă de canalicule; o celulele de parenchim liberian formează șiruri radiare; o inelul de lemn secundar este foarte gros, cu vase dispersate neregulat în masa de libriform, dar distribuite uniform
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Pe alocuri se observă periderme locale de formă inelară, suberul înconjurând o porțiune de țesut colenchimatic. Deși menționate în literatura de specialitate (Briquet, 1943 cf. Metcalfe and Chalk, 1950) nu am observat în scoarța tulpinii, la nici un nivel, prezența de sclereide apărute prin transformarea unor fibre de colenchim. IV.3. Frunza Pețiolul. Conturul secțiunii transversale este semicircular, modificat de două aripi latero adaxiale înguste, pline cu țesut colenchimatic (foto. 58). Epiderma prezintă celule izodiametrice sau ușor alungite tangențial, cu pereții extern
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]