9 matches
-
a susține greutatea propriului corp,în condițiile acțiunii unor forțe externe. Ele sunt formate din celule cu pereți îngroșați. Țesutul mecanic la care celulele au pereții îngroșați neuniform se numește colenchim, iar la cel care îngroșarea este uniformă se numește sclerenchim. e)Țesuturi secretoare - sunt formate din celule care produc și elimină diferite substanțe: rășina, nectar, latex, mucilagii etc. Țesuturile de apărare provin din meristeme primare sau meristeme secundare. Țesutul de apărare este reprezentat de unul sau mai multe straturi de
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]
-
parenchimul medular la cartofi și parenchimul lemnos la ridichi depozitează amidon. Parenchimul liberian al morcovilor depozitează amidon, zaharoză și caroten. Parenchimul cortical al guliilor depozitează amidon și zaharoză. Parenchimul fundamental al fasolei, alunelor și nucilor depozitează lipide, protide și amidon. Sclerenchimul este un țesut de susținere (mecanic), alcătuit din celule strâns unite ce prezintă pereții îngroșați prin lignificare. Se întâlnește sub forma unor fibre alungite, în epicarpul alunelor. Sub formă de sclerenchim scleros, formează învelișul sâmburilor de drupacee, sau coaja (mezocarpul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fasolei, alunelor și nucilor depozitează lipide, protide și amidon. Sclerenchimul este un țesut de susținere (mecanic), alcătuit din celule strâns unite ce prezintă pereții îngroșați prin lignificare. Se întâlnește sub forma unor fibre alungite, în epicarpul alunelor. Sub formă de sclerenchim scleros, formează învelișul sâmburilor de drupacee, sau coaja (mezocarpul) nucilor. Fără rol de susținere sunt sclereidele din pere și gutui. Țesuturi secretoare care acumulează produse ale metabolismului, se întâlnesc, de exemplu la usturoi sau ceapă, formate din celule cu pereți
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cele ale parenchimului cortical. La nivel inferior, conturul secțiunii transversale se menține același, dar pe două laturi se schițează câte o coastă proeminentă (cu fascicule ce vor intra în frunzele opuse). Elementele mecanice de la periferia liberului devin veritabile fibre de sclerenchim, cu peretele îngroșat, dar slab lignificat, formând numeroase cordoane. Cambiul a produs numeroase insule de liber spre exterior și țesut sclerificat și intens lignificat spre interior, în grosimea acestuia din urmă neobservându-se vase de lemn. Acest țesut mecanic interfascicular
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de tip tangențial, mai rar de tip angular, ca în coastele latero adaxiale. În parenchimul fundamental, de tip meatic, se află trei fascicule conducătoare dispuse pe un arc, cel median fiind mult mai mare, toate având la maturitate elemente de sclerenchim la periferia liberului. De regulă, în pețiolul frunzei de la diverse specii de Salvia, numărul fasciculelor conducătoare variază între 3 și 5 (Toma și colab., 1995). Toate fasciculele au structură primară, cu liber format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fi evidențiat urmărind traiectul fasciculelor foliare care pătrund în bazele frunzelor; • la Salvia officinalis, xilemul cuprinde două zone: una externă formată doar din libriform și alta internă, în care, se observă puține vase, de calibru mic dispersate printre fibrele de sclerenchim; • perii la Salvia officinalis sunt lungi, flexuoși, foarte deși pe frunzele tinere. <reflist>BIBLIOGRAFIE 1. ANDREI M., 1978 Anatomia plantelor, Ed. Did. și Ped., București 2. ANELI N. A., 1975 Atlas epidenny, Izdat. "Metsniereba", Tibilisi 3. BAILLAUD L, COURTOT Z., 1960
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
distrugere a tonoplastului și, astfel, se elimină hidrolazele În citoplasmă, conducând la autoliză. O autoliză comparabilă are loc la sfârșitul diferențierii În țesuturile În care un număr de celule nu persistă decât prin peretele lor: vase de lemn, fibre de sclerenchim, celule de suber. Acest proces, care face să se juxtapună celule tinere, celule mature vii și celule moarte, dar Încă funcționale prin pereții lor, este foarte caracteristic plantelor. Mult mai rară În celula vegetală este heterofagia (ingestia prin fagocitoză, apoi
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
uscăciunii, moderând transpirația), precum și a ligninei (cu rol În susținere). Lignina, al doilea polimer (după celuloză) pe planetă, impregnează pereții vaselor de lemn (ținându-le deschise, circulând astfel ascendent seva brută de la rădăcină la frunze) și ai celulelor de sclerenchim (care, alături de vasele lemnoase, asigură susținerea, deci poziția erectă a plantei). Subliniem faptul că polimerizarea alcoolilor cinamici În lignină necesită prezența de oxigen; or, apariția plantelor vasculare terestre a fost favorizată de creșterea conținutului În oxigen din atmosferă (În urma fotosintezei
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
cu peri morți, plini cu aer, albicioși); de exemplu, specii de Verbascum, Stachys ș.a.; - stomate adăpostite În șanțurile (la graminee) sau În criptele (la Nerium) frunzelor, uneori afundate În mezofil (la Agave, Aloe, Pinus); - țesuturi mecanice bine dezvoltate, mai ales sclerenchimul (ca la graminee); - țesuturi conducătoare bine dezvoltate, mai ales xilemul; - mezofil compact, fie diferențiat În țesut palisadic (pluristratificat sau unistratificat, dar cu celule Înalte) și țesut lacunos, fie În totalitate de tip palisadic; - aerenchim slab dezvoltat (spații aerifere foarte mici
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]