53 matches
-
la origine, ha, ha, cu rang de căpitan, i-au dat și funcție, numai să se vadă scăpat de el. Chipeș om, repet!... Orșovencelor, ce să-ți mai spun, li se scurgeau ochii după el, să vezi ce se mai sclifosea Georgeasca în prezența lui, nu mai știa ce model de beretă roșie să poarte. Ar fi trebuit de-acum să se așeze și el la casa lui, dar nu-și găsise încă pe cineva, familiile mai acătării din oraș îl
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
merge s-o vedeți? - Nu aștept cu sufletul la gură momentul inaugural al Catedralei, am, mulțămesc Domnului, destule alte lucruri importante de făcut, dar când va fi gata, dacă voi avea un prilej și voi fi sănătos, nu mă voi sclifosi, ci voi merge negreșit să mă închin și să mă bucur că, iată, cu greu, în vremuri așa de neguroase, s-a făcut ceva important, mai cu seamă pentru cei care vor veni după noi. Că doar nu le-om
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
că vă cunosc, nu dau credit la gașcă. Dacă este așa de generos cu târgul nostru, mă rog, cu gașca, să pice cu banul lui. Și, ce spuneai că vrei să faci? --Acum nu mai vreau să investesc nimic! se sclifosi Zamfirescu, profitând de refuzul lui Buhăianu. Ce credeți voi? Dacă vin cu toți banii și, bineînțeles, cu managementul, numele firmei și cu toată răspunderea, voi cu ce veniți? Nu mă ajutați nici măcar cu un împrumut bancar? Am eu vreun motiv
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1445714013.html [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
l-aș fi adus înapoi cât ai zice „foc”. Nimic nu e mai de preț pentru o vrăjitoare decât tinerețea ei. Să fiu blestemată și spurcată dacă îmi trece prin minte de ce tu ai renunțat la a ta pentru un sclifosit de prinț Cora nu spunea nimic. Se lăsa trasă, împinsă, frecată cu alifii urât mirositoare și în cele din urmă despletită și dezbrăcată, ca o biată păpușă din cârpe. Stră-stră-stră-stră de cinci ori străbunica ei o împinse în cele din
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1486117673.html [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
Acasa > Literatura > Proza > O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIȚĂ Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017 Toate Articolele Autorului Tus greblili mă-ti, vino-ncoace și mănăncă aici ce este, nu te mai sclifosi ! ai înțeles măi, copchile, ai în-țe-les ? Bostanul era tăiat felii, felii fiind scos din cuptor numai când se cocea bine, și fiecare își trăgea lângă el porția, numai cel mijlociu, Niki, plângea înfundat bolborosind că el nu mănâncă așa ceva, că
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
frate-meu, ce-ți scapără sub scăfârlie? Că acolo n-o să fim primiți cu flori, mai ales dacă-l vestești pe Soare-Împărat că l-ai văduvit de Căpcăunul din Țara Nisipurilor. Ce-o să se bucure!... Apoi, Norocel începu să se sclifosească: “Măria Ta, noi suntem vitejii care ți-am omorât Căpcăunul și am venit să-ți luăm și fata! Ei, ce zici, te veselești?” Iar el, ce-o să zică? “Bravo, șolticarilor! Uite că veștile voastre mă gâdilă-n tălpi! Mii și
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
frate-meu, ce-ți scapără sub scăfârlie? Că acolo n-o să fim primiți cu flori, mai ales dacă-l vestești pe Soare-Împărat că l-ai văduvit de Căpcăunul din Țara Nisipurilor. Ce-o să se bucure!... Apoi, Norocel începu să se sclifosească: “Măria Ta, noi suntem vitejii care ți-am omorât Căpcăunul și am venit să-ți luăm și fata! Ei, ce zici, te veselești?” Iar el, ce-o să zică? “Bravo, șolticarilor! Uite că veștile voastre mă gâdilă-n tălpi! Mii și
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
apoi la mare. Într-o zi, vărul ei Alex a urcat-o mai mult cu forța în șareta trasă de Puiu, un cal brun al dispensarului din localitate „Hai , că n-ai ocazia asta în toate zilele, nu te mai sclifosi !„ îi zicea el râzând... Ce cursă de coșmar ! La început, credea că va rezista, apoi, când drumul o luă la vale, șareta a început să zboare, Alex râdea și-l conducea pe Puiu cu siguranța celui care făcuse plimbarea asta
SEMNE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486893544.html [Corola-blog/BlogPost/383494_a_384823]
-
știe nici „Tatăl nostru”. - Cum, măi țigane, nu știi „Tatăl nostru”? Se poate slugă domnească să nu știe măcar atâta? - Ba-l știu, Măria-Ta, dar popa m-a bătut degeaba. - Ia zi-l, mă, să-l aud cum îl spui. Șolcan, sclifosind de plâns, spune: - Tatăl nostru care ești în cer, fie voia lui. - Mă, nu în voia lui, ci zi: fie în voia ta. - Fie-n voia mea. - Nu așa țigane! Nu în voia lui, nici în voia mea, ci în voia
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
-l încoronează publicul său care-i statornic al său. Este generoasă, nu are gustul afișării de păun, nu pozează în fața presei, dar nici nu o privește de sus și nu o respinge... E o artistă care ar putea să se sclifosească și n-o face, căci e un om ce-i ca cerul spre care oricât te-ai ridica, nu poți trece prin el, doar îl percepi ca o margine a capacității omenești de a vedea, un acoperiș albastru al lumii
ELVIRA DEATCU. ÎNĂLŢIMEA OMULUI ŞI LUCIREA SPIRITULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419777629.html [Corola-blog/BlogPost/367908_a_369237]
-
apoi la mare. Într-o zi, vărul ei Alex a urcat-o mai mult cu forța în șareta trasă de Puiu, un cal brun al dispensarului din localitate „Hai , că n-ai ocazia asta în toate zilele, nu te mai sclifosi !„ îi zicea el râzând... Ce cursă de coșmar ! La început, credea că va rezista, apoi, când drumul o luă la vale, șareta a început să zboare, Alex râdea și-l conducea pe Puiu cu siguranța celui care făcuse plimbarea asta
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_patan/canal [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
apoi la mare. Într-o zi, vărul ei Alex a urcat-o mai mult cu forța în șareta trasă de Puiu, un cal brun al dispensarului din localitate „Hai , că n-ai ocazia asta în toate zilele, nu te mai sclifosi !„ îi zicea el râzând...Ce cursă de coșmar ! La început, credea că va rezista, apoi, când drumul o luă la vale, șareta a început să zboare, Alex râdea și-l conducea pe Puiu cu siguranța celui care făcuse plimbarea asta
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_patan/canal [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
un punct dureros al acestei perechi, aparent fericită. Olguța răbufni: --Vezi, Costi, noi nu avem timp de făcut copii. Dacă-n fiecare seară...Hai, Dane, du-te și adu-i la masă! Mototolea, înfometat, abia aștepta invitația, că nu se sclifosi și înfulecă tot ce i se puse-n față. În felul ăsta amână pentru mai târziu chestia aia cu apa și covrigul. Olguța a îmbrățișat fetița: --Ce frumoasă este! Seamănă cu tine, Dane. Așa fată vreau și eu, dar...noi
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1445099235.html [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
lui. - Ai un unchi bolnav ? De ce nu mi-ai zis niciodată ? întrebă Florica suspicioasă. - Stai liniștită, am fost cu tații mei si ne-am făcut analizele. Bineînțeles că n-am nimic. Altfel mă mai întâlneam cu tine ? - Știu eu ? se sclifosi un pic Florica. Ce bine că n-ai nimic. Și ce bine a fost ... Mai vrei o dată ? - Bineînțeles ! 11.11.2005 Referință Bibliografică: Dragoste interzisă / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1256, Anul IV, 09 iunie 2014. Drepturi
DRAGOSTE INTERZISĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1402304405.html [Corola-blog/BlogPost/365468_a_366797]
-
cititor->voturi / articol->cititori / articol I. O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIȚĂ, de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017. Tus greblili mă-ti, vino-ncoace și mănăncă aici ce este, nu te mai sclifosi ! ai înțeles măi, copchile, ai în-țe-les ? Bostanul era tăiat felii, felii fiind scos din cuptor numai când se cocea bine, și fiecare își trăgea lângă el porția, numai cel mijlociu, Niki, plângea înfundat bolborosind că el nu mănâncă așa ceva, că
VALENTINA BECART by http://confluente.ro/articole/valentina_becart/canal [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
cât mestecă, apoi se întoarse cu spatele către ceilalți și o scuipă cât colo... Ție -ți place mă , ceva ? îl apostrofă ta-su , ... Citește mai mult Tus greblili mă-ti, vino-ncoace și mănăncă aici ce este, nu te mai sclifosi ! ai înțeles măi, copchile, ai în-țe-les ? Bostanul era tăiat felii, felii fiind scos din cuptor numai când se cocea bine, și fiecare își trăgea lângă el porția, numai cel mijlociu, Niki, plângea înfundat bolborosind că el nu mănâncă așa ceva, că
VALENTINA BECART by http://confluente.ro/articole/valentina_becart/canal [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
și telefon cu folosință gratuită, căruia, cică, nevastă-sa i-ar fi ridicat receptorul pentru prima oară zicând, spre hazul telefonistelor de serviciu: „Alo, aici mi-s io, acolo cine-i?” „Cred că nu inoportunăm cu prezența noastră aici!” se sclifosise Oreag. „Nu, desigur”, răspunsese Valentin. „În mod normal, astăzi m-aș fi dus la Dâmpu, răspunsese șeful de cadre, dar n-am dispus de suficient timp, așa că am venit pentru un mic relaș aici, cu niște colegi.” Colegii, indicați cu
OREAG ŞI CAPRELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1463736026.html [Corola-blog/BlogPost/379033_a_380362]
-
dea scrisoarea. Era mai voinic decât mine și umilința mea era un truc, să-i înlătur orice bănuială de violență din partea mea. În acest timp privirea îmi alunecase repede într-o parte, unde zărisem polonicul în marmită. "Să vedem, se sclifosi el, încurajat de umilința mea și rupând plicul, ce scrie Dulcineea din Toboso..." În clipa următoare pusei mâna pe polonic și îl pocnii între ochi cu atâta furie încît linguroiul de alamă se rupse în locul unde era lipit de braț
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și pe noi o melodie pentru întâmpinarea lui Raluca. Ana spunea câ-i place rockul. Miki: De- abia au ieșit din găoacele unui ou și vor rock?! Și fandosita de Raluca este rockeriță! Îi domnișoară: brățări, medalioane, inele?! Lupul: Mâța asta sclifosită de viță nobilă și Moțatu’ ăsta care mi-a scăpat de câteva ori din ghiare, de fapt l-a salvat Grivei, se crede privighetoarea pădurii. Ia uite cum se împăunează...(cocoșul își desface aripile și se rotește în jurul său, cu
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
ce făceam - ca să nu mă Îndepărteze și să nu mă strige, cum se mai Întâmpla, „boieru’“ (cuvânt nespus de jignitor și care ustură al dracului). Printre altele, mă străduiam să zic „ei e”, căci „ei sunt” ar fi răsunat Îngrozitor de sclifosit În urechile lor și ar fi slobozit numaidecât Înaltul dispreț pentru pedanta boierime. „Boier” era cel care se Îmbrăca În țoale târguite de la oraș, și nu din magazinul sătesc; ăl de nu-i plăcea ori nu putea să alerge desculț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Acolo ne-am făcut cîte-o doză și am verificat rezervele, punînd deoparte nouăzeci de dolari pentru următorul sfert de uncie. După ce Bill și-a făcut doza, a mai prins ceva culoare-n obraji și mai c-a-nceput să se sclifosească. Era o priveliște oribilă. Mi-amintesc că mi-a povestit o dată cum i-a făcut propuneri un homo, oferindu-i douăzeci de dolari. Bill a refuzat, zicînd: „Nu cred că ai fi foarte satisfăcut”. Și-a bîțÎit șoldurile descărnate. „Ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
gâfâind ca după o luptă. Nu sunt "femeie"?! Și... și ce sunt atuncea?! se dezlănțuie ea jignită. Și... și ce trebuie să fac, mă rog, să fiu "mai femeie?!" Să dau în genunchi înaintea bărbatului?! Să mă maimuțăresc?! Să mă sclifosesc?! Să mă sulemenesc?! Să mă pițigăiesc?! Să mă împopoțonez ca o pațachină?! Să... să fac pe proasta, nu care cumva, bărbatu' meu să afle că am și eu un cap cu care judec, cu care, poate, judec mai bine ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în Măria ta că-i vei scăpa de sila și robia acelor păgâni..." Dar eu cât sânge am vărsat "una să fim" cu frații munteni, "să suspinăm" împreună, la Dunăre, împotriva turcilor! spune Ștefan. -... "Suspinând foarte după Domnul nostru!" se sclifosește Mihail cu of și vai. Auzi, "Domnul nostru"! Ce, i-al lor?! Ar vrea ei! Ștefan nu-l mai bagă în seamă: Le răspunzi să stea în pace. Turcii vin asupra Moldovei... Și ne vom strădui să-i oprim aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
reacționat:"Cum puteți spune asta despre tovarășul ministru?". "Capul meu face doar 600 de lei pe lună?", a răspuns tata. - Dar cum a scăpat de destinul nefericit al atâtor prieteni, colegi? - Numai prin ajutor Dumnezeesc! O spun fără să mă sclifosesc. De ce n-a fost închis tata? Presupun (e doar o supoziție) că datorită simpatiilor evreiești. Evreii erau foarte puternici în acel moment și e posibil să-l fi apărat. Poate Leonte Răutu? Erau în aparatul de Securitate, de conducere... Sau
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
ciocănitoare flămîndă// îi înțeleg pe cei care vor s-o ușuie/ pe cei care-i aruncă/ din pungi sau de prin buzunare” (Vreascuri). Însăși moartea n-are parte decît de o imagine obosită prin prozaism, dezumflată. Sub un soare autumnal, „sclifosit”, se „dezmorțește”, se înalță în capul oaselor spre a constata, privindu-se într-o oglinjoară, că a mai îmbătrînit, că, drept semnale ale senectuții, i-au apărut puncte negre pe obraz și i-a „încolțit” mustăcioara (Buna noastră gospodină). Astfel
Un nou mal du siècle by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4099_a_5424]