124 matches
-
până la refuz: "Varză acră și cartofi/ cizme rupte și pantofi/ lenjerie, haine vechi, polițiști perechi-perechi,/ cafea boabe și piper,/ epoleți de ofițer,/ căști, lămpașe de miner,/ cerșetori, afaceriști/ portrete de comuniști/ găini, rațe, carne, piei,/ scroafe care au purcei,/ broaște, scoabe și cercei/ țigănci cu mulți puradei." ( Mircea Romaniță, București) * Electronist fiind dvs., și dăruit cu sensibilitate, veniți și spuneți, și nu vă contrazic, că și funcționarea unui tranzistor sau a unui simplu condensator, poate să fie o întreagă "poezie". Să
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
țâșnea pe cer sârma ghimpată, parcă vedeam pe boltă curtea despicată a satelor din Bucovina, în hotare. Trecea prin porumbare, hăcuia știuleți și boabe, icoanele-n ștergar, la răsărit, a câta oare, Doamne, răstignit, a câta oară smulgi din ziduri scoabe Pământul e-o cămașă ruptă-n poale, la gât, la mâneci, doar la piept e-ntreagă, cum chipul Tău în giulgiu vrea s-aleagă doar sufletul eliberat de carne și de țoale. Doar sufletul întreg în iarba-i mătăsoasă pe
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
Timișoara se arată un viitor strălucit pentru acest sport. Activitatea Clubului Tibiscus continuă prin alăturarea sportivilor timișoreni unor expediții naționale precum Tura de șosea din Munții Apuseni din iulie 2003 și Tura Transfăgărășan din august, același an, la care Dumitru Scoabă a participat, reprezentând Timișoara. Eveniment de maximă audiență ciclistică mondială, Campionatele Mondiale de la Kaprun Zeil am See din 2003 (finala din Austria) au fost urmărite de Grațian Bolog, care și-a luat cu acribie notițe pentru a face și la
Agenda2004-18-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282359_a_283688]
-
mare, cu maghernițe înghesuite unele în altele, într-o îngrămădeală de piatră, cărămidă și lemn afumat, acoperișuri de țiglă și tablă, burlane și ferestre înguste, oblonite, blocuri ridicate prin 1930, înaintea crizei, și hardughiile vechi, deșelate, legate în șine și scoabe, încinse cu balcoane și balconașe, cu drugi de fier și amorași de gips. Dumnezeule, ce-i cu liniștea asta? întrebă deodată Irina, și se opri locului. Parcă au murit cu toții. Nu mai e nimeni, spuse Miluță. Nu se poate! Ascultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
prezentați în racla lor de lut, în anul 2000, la Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia, sunt coconi înfășați în coji de ouă încondeiate de Paște. Adam și Eva, din 2004, personaje golemice din bușteni ciopliți la bardă, prinși cu scoabe, capătă haz și forță expresivă prin bricolăi de varii fragmente. Dar liantul, la propriu și la figurat, al etapelor creației lui Ion Nicodim, de la inimile de chirpici înălțate pe herme conice, la cartea de pământ dedicată lui Cioran, până la chivotul
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
lucrătorilor săi și, când îl văzu pe inginer că înaintează spre balconul încă neconsolidat, strigă cât îl ținu gura: - Nuuuuuuuu! Dar era prea târziu. Inginerul călcase pe o scândură abia pusă și care nu fusese încă prinsă în cuie și scoabe și, chiar dacă ar fi fost, se vedea cât de colo că n-ar fi putut fi în stare să țină cele 90 de kilograme ale acestuia. Încă de la primul pas, scândura cedă și Alex căzu în gol până în balconul de la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
un român să pronunțe corect Köln, mai rar!), din cauza ei. Tare mă roagă Raluca... Am facut-o din dragoste, cum să n-o iubesc? "Grasu, hai la Kioln...". Așa-mi zice ea, Grasu și maică-si Grasa, deși-i o scoabă nevastă-mea. Ce grasă! Face cură de slăbire cu usturoi. Înghite, pe inima goală, un cățel de usturoi și nu se mai oprește din slăbit... "Grasu, pot să-ți aranjez niște cursuri invitate". A plecat de-acasă cînd a apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ticăia monoton. Fără să se gândească, să-și motiveze gestul, luă din lădița verde ceea ce știa că trebuie să fie acolo: ciocan și cuie. Pe peretele pendulei bătu, la distanțe diferite, cui după cui și când se terminară înfipse piroane, scoabe, sule cizmărești, spirale, șpițuri și la sfârșit, după ce tot peretele placat cu lambriuri de cireș fu încărcat de țepii oțeloși, înfipse cu forță un târnăcop. Toată lada de scule, golită într-un ceas, oftă ușurată. Se uită mirată la așezarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mai iute, la altele mai încet sau deloc, și se prind de mirajul puterii pe care ideea de spectacol îl presupune. Personalitatea fiecărui personaj este extrem de clar definită de la numele pe care îl poartă - Madam Gutuie, Nicoleta Fundoianu, Francesca Pițigoi, Scoabă, Nanău, Foamete - ingenioasă traducere! La felul în care descoperă sensurile cuvîntului, la felul în care se miră, fellinian, la ritmul în care joacă, la fiecare relație, la ce trebuie să facă, la absurdul de a juca Zidul, Luna, Crăpătura... Acest
Homo ludens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6763_a_8088]
-
scrie în text. Iar rîsul creștea, creștea pe măsură ce scenele se asamblau și atingeau cote ridicate de absurd, de ușoară jenă față de ceea ce fac. Joacă: Dorina Lazăr - Gutuie, Oana Ștefănescu - Nicoleta Fundoianu - Pyramus, Antoaneta Zaharia - Francesca Pițigoi -Thisbe, Ana Maria Moldovan - Scoabă - Leul, Paula Niculiță - Zidul, Rodica Mandache - Foamete -Zidul. Al doilea: noua limbă de lemn. Vorbe, vorbe, vorbe. Fără idei, fără mesaj, o avalanșă de cuvinte și expresii bombastice, prețioase, pline de non-sens, de normalitate. Exact ca astăzi, la televizor, în
Homo ludens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6763_a_8088]
-
placă metalică cu dinți realizați prin ștanțare 66. SR EN 1380 Structuri de lemn. Metode de încercare. Cuie pentru îmbinări de rezistență, șuruburi, buloane și dornuri 67. SR EN 1381 Structuri de lemn. Metode de încercare. Îmbinări de rezistență cu scoabe 68. SR EN 1382 Structuri de lemn. Metode de încercare. Rezistența la smulgere a elementelor de fixare în lemn 69. SR EN 1383 Structuri de lemn. Metode de încercare. Rezistența la trecerea prin lemn a capului elementelor de fixare 70
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
etaje. Aud deodată: „Uite-l pe poet!”. Am tresărit și am alergat la fereastră. și, ce văd? Un „spectacol” care mi-a produs greață pentru nemernicia gardianului - și rușine că purta demnitatea de om. Un bătrânel cocârjat, slab ca o scoabă, o țâră de om, care de-abia Își mișca picioarele, rămăsese În urmă. Gardianul l-a croit cu o cravașă pe spinare. Ca fulgerat, bătrânul a căzut la pământ. Am Închis eu ochii de durere... Cel căzut era poetul Radu
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
ajunse la capătul împrejmuirii. Ultimul stâlp de gard era chiar la capătul unui pod de lemn peste prăpastie. O poartă înaltă închidea accesul pe podul care, deși nu era o operă de artă, părea a fi foarte solid. Prinse în scoabe puternice, grinzi masive de lemn erau fixate pe piloni groși înfipți undeva în pereții ravenei. Peste acestea, calea de rulare din dulapi dubli, se pierdea în ceață. O balustradă rudimentară din scânduri negeluite se ridica la marginea acesteia. Inspectorul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sigur nu te omoară, spre a-i convinge „s-o ia din loc”, că doar n-o fi ca atunci când cineva îți cere să „ridici pietre de moară” - una din ele ușor sfărâmată și crăpată, deficiență oprită prin aplicarea unei scoabe, amândouă acoperite cu o tăblie din lemn peste care se „trântise” o fâșie cauciucată și din loc în loc ebonită pe care se afla înscrisuri ” ceva chef de muncă, sau pentru acei oamenii mari încredințați că și lenea este un mod
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
sigur nu te omoară, spre a-i convinge „s-o ia din loc”, că doar n-o fi ca atunci când cineva îți cere să „ridici pietre de moară” - una din ele ușor sfărâmată și crăpată, deficiență oprită prin aplicarea unei scoabe, amândouă acoperite cu o tăblie din lemn peste care se „trântise” o fâșie cauciucată și din loc în loc ebonită pe care se afla înscrisuri cu litere frumos aliniate: anul funcționării, numele proprietarilor și căror comnunități le presta obilgatoriu serviciile... Pineas
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
Suceava, cioplitor în lemn, realizează din lemn de cireș, nuc, prun, obiecte utilitare: linguroaie pentru stână, vase, căuce (căni de băut apă), după o tehnică specială: lemnul se cioplește cu barda, se scobește în interior cu tesla, se finisează cu scoaba (o daltă), se fac înflorituri cu gaifus (daltă de lemn, în formă de V). Culoarea se dă cu ulei vegetal, de floarea-soarelui, presat la rece și afumat pentru a rezista la carii și a da o patină de vechime. Tănasă
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Țintești inima teritoriilor inamicului pentru a-i lua jumătate din ce are; abia după asta țintești locurile strategice. Mai nou, arma de atac, cuțitul, a cărei lamă decidea noua linie a frontului a fost înlocuită. Un piron confecționat dintr-o scoabă îndreptată se înfige fără milă în teritoriul advers. Orice muchie a fost rotunjită cu pila. Inamicul hotărăște de capul lui noua linie a frontului. Se încalcă convențiile internaționale! Dumnezeule mare, ferește pământul acesta de războaie! * Până și cei mai răi
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
Să le-admirați pe doamnele pline! Blamați-i fără rușine Pe toți cei ce fac reclamă, Pun Sirenă pe-un piedestal Declarând:" Sirenă- trupul ideal!" Și dând din gură proclama: "De vreți să fiți arătoase, Și desigur sănătoase, Fiți slabe scoabe, Fiți numai oase!" Priviți bietele osoase! Demne de milă, înfometate, Triste, acrite, supărate, Ca și cum ar fi pedepsite Dacă s-ar lasă uneori ispitite Să guste, nestânjenite, Din prăjituri sau înghețate! Uitați-vă-n schimb la cele " pline"! Mulțumite , mereu râzând
BALENĂ SAU SIRENĂ(2)- VERSIUNE TRILINGVĂ ROMÂNĂ,ITALIANĂ,EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352524_a_353853]
-
de piatră sunt construite în standardul „murus dacicus”, fără mortar între pietre, cu jgheaburi croite în coadă de rândunică (inspirate din tehnica prelucrării lemnului), jgheaburi pe care localnicii le numesc „babe”, necesare prinderii cu bârne de stejar - pe post de scoabe - a celor două părți din piatră ale zidului, dar chiar și a unor pietre între ele. Astfel, ele erau menținute paralel pe măsură ce între ele se tasa o umplutură eterogenă. Aceasta, numită emplecton, avea o compoziție eterogenă, fiind folosit pământ, în
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
mediului militar, de cazarmă. Obiectele din fier descoperite sunt de natură civilă și militară. Ele sunt numeroase și variate: unelte de făurărie (ciocane, clești, dălți), tâmplărie (topoare, bărzi) sau agricole (brăzdar de plug, sape, seceri) materiale de construcție (cuie, ținte, scoabe), obiecte de întrebuințare curentă (vase, strecurători, cuțite), piese de harnașament (psalie, zăbală) sau arme (pumnale, vârfuri de sulițe și săgeți). Aici putem adăuga și variatele piese de îmbrăcăminte sau podoabele realizate din fier, bronz și argint (verigi, catarame, brățări, inele
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
cu râmele. Sunt, din păcate, deosebit de proaste și cumplit de plictisitoare, mai ales după. 10. Frecvent, în vis desigur, o sexualizezi insistent și cu o plăcere nebună, în toate felurile, pe fosta profă de chimie, una care semăna cu o scoabă? Este firesc! Te răzbuni pentru clipele nefericite când, în liceu, te dădea cu capul de tablă de-ți rămâneau mucii pe ea și din bou, tâmpit, nesimțit și imbecil, nu te scotea. De unde să bănuiască ea atunci că vei deveni
DICŢIONARUL VISELOR EROTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357618_a_358947]
-
tată. -Opreo, moș Jianu n-a murit de mult, Dumnezeu să-l ierte! Spune-ne și nouă, că ați trăit în aceeași casă, mâncați împreună, l-ai auzit vreodată vorbind despre situația asta? -Când toată lumea se mira de ce o bătea Scoabă pe Irina când o vedea cu Lazăr, a venit vorba și între noi într-o seară, la masă, când eu am întrebat ce-o fi având tată-său cu ea. El, nici una, nici alta: „Ce are și nea Iancu cu
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
pe măsură ce se apropia de cascadă. Trecu prin șuvoiul de apă vertical traversându-l și ținându-se de un mic mâner de fier înțepenit acolo în roca dură de cei care săpaseră tunelul. Dacă n-ar fi fost informat că acea scoabă de metal se află acolo n-ar fi putut trece căci ea se afla în spatele unui mic dâmb pietros. Pipăi cu mâna în locul indicat și găsi mânerul de fier. Mai înainte de asta își puse însă la adăpost făclia pe care
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
pricepeam eu în ale foioaselor, însă ajutorul mi-a venit de la unchiul meu, care îmi șoptise despre plăcerea bătrânului de a confecționa fluiere. Își așeză pe un alt scaun, din apropierea sa, câteva lame din oțel, foarte bine ascuțite, vreo trei scoabe lungi, pentru găurirea vergelelor, în lungime, și niște dăltițe și un cuțit. Mă privi pe sub sprâncenele albe și dese, ce arcuiau peste doi ochi albaștrii și umezi. Își ridică de pe frunte clopul, după care îmi zise: No, fecioare, nu vrei
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
cuvine să le-admirați pe doamnele „pline”! Blamați-i fără rușine pe toți cei ce fac reclamă, pun Sirena pe piedestal, declarând: „Sirena- trupul ideal!" și dând din gură, proclamă: „De vreți să fiți arătoase, și desigur sănătoase, fiți slabe scoabe, fiți numai oase!" Priviți bietele osoase! Demne de milă, înfometate, triste, acrite, supărate, ca și cum ar fi pedepsite dacă s-ar lăsa ispitite să guste, nestânjenite, din prăjituri sau înghețate! Eu vă zic: nu e bine! Uitați-vă-n schimb la
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]