4,303 matches
-
un mod de a spune o poveste atât de cunoscută oamenilor din toate categoriile sociale, receptată într-o după-amiază plăcută sau o seară, dar care face ca mesajele noastre să rămână undeva în componenta aceea de valoare pe care fiecare scoarță cerebrală o are. Este un spectacol ce se vrea și pentru suflet, dar și pentru minte, deopotrivă. Iar pentru mine personal este un superb pariu...>>, a declarat regizorul Răzvan Ioan Dincă. Ceea ce am încercat, de-a lungul timpului, a fost
Peste 250 de artiști s-au prezentat la castingul pentru ,,musicalul perfect” by http://www.zilesinopti.ro/articole/11823/peste-250-de-artisti-s-au-prezentat-la-castingul-pentru-musicalul-perfect [Corola-blog/BlogPost/96610_a_97902]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > COPACUL TINEREȚII Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 844 din 23 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Copacul tinereții Copacul tinereții a-mbătrânit cu mine Pe fața lui ridată se adâncesc tăceri. Încet îi mângâi scoarța iar lacrima ce vine, Se scurge pe-a lui creangă uscată de dureri. Văd brațele-i întinse spre cerul infinit. Se roagă la Vecie, durerea să îi ia. Uscatul trup îl doare, dar un cânt doinit Ce colinda pe dealuri
COPACUL TINEREŢII de DOINA THEISS în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Copacul_tineretii_doina_theiss_1366713818.html [Corola-blog/BlogPost/345967_a_347296]
-
Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1302 din 25 iulie 2014 Toate Articolele Autorului feliem zilnic hazardul cu rostirile cu gesturile căpușele realității prind din porii cuvintelor esențele le sustrag ca niște hoți ai vremurilor aldine în ele timpul rumegă scoarța copacilor și între noi șerpii călătoresc liber fără viza încrederii ferice de cei care inima o au din pluș sunt modelați după bătăile sacadate ale vântului în jgheaburile așezate logic la marginea acoperișurilor casei de gânduri la cafeneaua din colț
REMANENŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1406273557.html [Corola-blog/BlogPost/349507_a_350836]
-
semne frunze, aripi răsturnate, ascuți creioane-n fluturi de cristal și mă deschizi din nou, la jumatate, cu vuiet lung de val, lovit de mal. dar nu-i de-ajuns cât mă prefac în carte! m-ai scrie și pe scoarță de copaci, să iți rămân citită-n iarbă...parte din răvășirea iernii, printre crini și maci. o sa ma lași apoi pe-un raft de stâncă, uitată, cât îți mai culegi tăceri. cu Horus straja,-n liniște adâncă, îmi pleci și-
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
pui semne frunze, aripi răsturnate,ascuți creioane-n fluturi de cristalși mă deschizi din nou, la jumatate,cu vuiet lung de val, lovit de mal.dar nu-i de-ajuns cât mă prefac în carte!m-ai scrie și pe scoarță de copaci,să îți rămân citită-n iarbă...partedin răvășirea iernii, printre crini și maci.o să mă lași apoi pe-un raft de stâncă,uitată, cât îți mai culegi tăceri.cu Horus straja,-n liniște adâncă,îmi pleci și-mi
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
i-a adunat pe toți, alipindu-l și pe băiat alaiului. Tot într-un zbor înflorit și-n strigături cu ecou și-au ținut drumul până la casa năpăstuită ce-i chemase. Aci, în mijlocul ogrăzii luminate de făclii, zăcea pe-o scoarță fata gospodarului. Cu ochii bulbucați, cu spume la gură, se zvârcolea în dureri, căci văzuse Ielele când alunecase în poieniță, la taina scurtă cu băiatul morarului, ăl de-o ceruse de curând. Vătaful porunci liniște, îi așeză în cerc pe
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
cosmice încărcate cu diferite sarcini electrice ondulatorii, dar și ce îi este specific lui ca entitate spațio temporală determinată de forțele centrifuge și de constanta forțelor centripete . Așa a putut să aibă ce a primit și noi, pe lângă el : - O scoarță terestră din care ne putem hrăni și pe care ne putem plimba visele și interesele - o hidrosferă pe care putem pluti și inota scăldându -ne în splendorile apei - - o atmosferă pe care o putem respira și străbate, fără a avea
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
rouă. O liniște nefirească s-a lăsat peste pădure, frunzele copacilor foșnesc, transmițând mesaje secrete. Cerul se dezlănțuie, furtuna izbucnește furioasă. Acolo sus, Dumnezeu este trist! Noi, putem schimba lumea însă nu ne pasă! Pământul plânge! Îmi apropii fruntea de scoarța copacului, ii simt vibrația ... și ei au suflet. Animalele, florile, toate vietățile suferă. Picăturile de ploaie sunt lacrimile norilor care purifică, reînnoiesc natura. Un pui de căprioară, fuge speriat dispărând în desiș. Zbuciumul vieții este pulsul pământului! Ce am făcut
CÂNTECUL PĂMÂNTULUI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cantecul_pamantului.html [Corola-blog/BlogPost/356403_a_357732]
-
bunicul, încât a uitat să mai respecte acea morală sfântă. Nu ar fi făcut multă pagubă, a precizat printre altele copilul, ar fi luat și el câteva fructe. Căutând fructele salvatoare a ajuns în acea zi a lui cuptor pe Scoarța, în grădina mea. Locul unde sunt plantați merii de familia mea este mirific. Pentru a ajunge la el trebuie să traversezi dealul Brici ce-și ia numele de la izvorul cu apă rece ce curge mai bine de un secol înviorând
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
coronițele deasupra firele de fân. La un moment dat grădinile par să fie întrerupte de un tufiș cu mure. Lângă tufiș se află ușa ce te poftește în grădina cu meri. În partea de nord a grădinii curge un pârâu, Scoarța. Pe malul pârâului străjuiesc doi plopi crescuți din aceeași rădăcină, iar puțin mai sus, înainte ca merii să pună stăpânire pe întregul loc guvernează un nuc bătrân. În anii în care nucul aducea rod bogat, iarna era tare grea. Se
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
grea. Se pare că nucul respecta credința populară a zonei conform căreia, iernile se dovedeau a fi geroase și cu multe precipitații, dacă nucii erau încărcați de rod. În ziua când Radian s-a aflat în grădina cu meri, pârâul Scoarța părea să se ia la întrecere cu focul ceresc. Cu cât soarele devenea mai fierbinte, cu atât mai mult apa își trimitea unda de răcoare peste întreaga natură ce-și avea sălașul pe malul ei, încurajând prin această atitudine băiatul
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
Din răsuflarea-i care strică, Orânduiala lor divină. Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin tufiș, Iar claun e o ciocănitoare, Ce strică-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel sfătos Care veghează scrutător, Pe jețul lui din chiparos, La pacea-ntregului popor. Ca orologiu au un cuc, Atent le dă la toți de veste Din cuibul pripășit în nuc, Că liniște-n cetate este
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1436075747.html [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
apele Nistrului, apele Bugului și ale Niprului se vărsau în Dunăre. Iar Dunărea șerpuia departe, spre răsărit, iar insulașerpilor era de fapt un deal.Au trecut desigur secole, dar pe deoparte cercetătorii și istoricii; pe dealta au fost descoperite între scoarțele mâncate de țânțari, ici colo, niștefoi ruginite a unor cărți care păstrează povestiri, versuri care trezesc pelângă interes geo-istoric și folcloric. Povestirile celor care au trăit cândvaprin această regiune a Dunării, cu canalele Deltei precum erau odinioarăau întreținut pulsul vieții
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1496937593.html [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
al copiilor angrenați în lupte nesfârșite cu tătarii, turcii sau prinderea hoților. În sfânta biserică se făceau slujbe de rugă fierbinte către Dumnezeu pentru a se mili de „robii pământului” și să adune pe bolta cerului norii dătători de ploaie. Scoarța pământului se uscase precum coaja de copac, iar crăpăturile adânci, de-ți rupeai picioarele în ele, aduceau spaimă în inima țăranului obidit, că nu mai știa ce să se facă de atâta necaz ce se abătuse pe capul lui; iar
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
răsfrâng integral în toată complexitatea trăirii Dorului și a Ortodoxiei. În fiecare stih, în fiecare psalm, în fiecare strună de vioară, în fiecare suspin de fluier, în fiecare joc, în fiecare chimir, în fiecare Iie, în fiecare ștergar, în fiecare scoarță, în fiecare catrință, în fiecare chilim, în fiecare mărgea, în fiecare maramă se află sufletul câte unui român, hotărât să rămână peste veacuri. Toate acestea transpuse în plan istoric, viu, capătă dimensiunea spirituală a demnității și continuității, primenind sinteza tuturor
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
neam întreg irump în misterul artei naționale, o colorează, îi suflă duh, o înviețuiesc, imprimându-i totodată, un specific etnic și altul spiritual. Să luăm, de pildă, sufletul oltenesc în arta populară. Veacurile l-au răsfrânt, lumină și vis, în scoarțe și chilimuri, i-au unduit neliniștile în doină, l-au izbucnit în vechea arhitectură, l-au înălțat pe la răspântii, în brațele de rugă ale troițelor. Pecețile lui în arta populară sunt: volbură și visătorie, năvală și alean, vigoare și tângă
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Sân Diego și Berkeley (cel din urmă chiar din “inima” faliei) s-a măsurat că seismul de la începutul secoluli XX a afectat nu doar structura pe verticală a orașului (arhitectură propriu-zisă) s,i ceea ce este mai grav, structura geologică a scoarței (în sensul modificării compoziției solului, a modificării echilibrului dintre diferitele elemente fizico-chimice ale acestuia, a densității populației într-un un anumit sector). Oricum, Primăria orașului, pitoresc așezământ public - pe langă care vom trece în aceeași zi fără a o vizită
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/_palitura_cosmica_din_1906_din_san_francisco.html [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
de cusături naționale în puncte roșii și negre, candela aprinsă de Aneta ardea cu flacără mică cât o gămălie de ac. Lângă candelă, sprijinită de vaza de porțelan se află o icoana cu Maica Domnului și cartea de rugăciuni cu scoarțele negre. - Tăticule, uite am cules crizantemele. Sunt atât de frumoase.. Le-am adus aici să le vezi și să le simți mirosul. Bolnavul a deschis puțin ochii, și-a privit fica preț de câteva secunde apoi i-a închis la
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1437421137.html [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
fără cântăreața Polina Manoilă e o Oltenie uitată...! În spațiul acesta etnocultural, dacă s-a putut uita, interzice, schimba ceva, vreme de mai mult de o jumătate de veac, aceasta nu e muzica folclorică oltenească. S-a tot resemănat pe scoarța gazonată de paradă a Olteniei, dar nu s-a putut smulge sau veșteji floarea cântecului oltenesc ce își are curpănul plin și îngreunat de buchete. Unul frumos, proeminent ca o gladiolă roșie, cu floare după floare de catifea urcând spre
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
corect și unic de a ocupa un loc anume în cadrul artistic mundan actual. Vorbim aici despre o amputare voită a semnificației sacramentale a cuvântului OM prin aruncarea pe piață a unor concepte artistice inestetice și abnorme, capabile să înfigă în scoarța vie a rațiunii colective o altă definiție „stilizată” a realității din jur, nimic altceva însă decât un act de evidentă deconstrucție dinamică ce merge până la esența spiritului, o spoliere, practic, a specificului curat, inocent al creației umane și îndelung închegat
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ce_caut_eu_in_postmode_magdalena_albu_1346160151.html [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
un oftat ieșit din toți rărunchii este următorul: ba da, m-am săturat cu asupra de măsură de toate aceste „postmodernisme” conjuncturale create în momentul actual și, deopotrivă, de toate mizeriile începutului de secol XXI înfipte cu bună știință în scoarța mentalului colectiv al umanității din care facem și noi parte acum. În postmodernitate, dacă e să privim totul în manieră interpretativă strict teologică, putem spune că Dumnezeu a încetat să mai existe de ceva vreme în conștiința fiilor acestei planete
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ce_caut_eu_in_postmode_magdalena_albu_1346160151.html [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
automat prin sita de verde fără să bănuiești că de fapt te-ai transformat în lespede pe luciul apei. Povestea e simplă. Când a plouat cu violet, s-a rupt cerul peste grinda dintre lume și adăpost. Atunci a înflorit scoarța iar trunchiul a cedat... „Altă dată o să-mi construiesc casa în ramuri, mi-am zis, acolo mă găsește doar adierea vântului... ce fac însă cu fereastra mea opacă?” Mi-am luat așadar casa și am agățat-o de stele. Răsar
ETCETERA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Etcetera_gina_zaharia_1335036003.html [Corola-blog/BlogPost/357689_a_359018]
-
Te- apropii, trandafirii cu petale ude Mi-i anini în păr și mă cuprinzi, galant. E-n vis de vară ce vă începe-odat' Stropita zilnic de ploi însingurate, Năvalnice, în dânsul lor curmat, Surprind, din amintiri, poze-nrămate În suflet, în scoarță tare de copac, Alunecând peste vitralii, tainice redute, Cu sinestezice idile -n gând opac Și calme rostuiri din vremi trecute... Referință Bibliografica: BURGUND ÎNCREMENESC BUJORI / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi
BURGUND INCREMENESC BUJORI de DANIA BADEA în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1464726484.html [Corola-blog/BlogPost/369251_a_370580]
-
pe cărarea destinelor noastre ne scutură furios ultimele rămășițe de verde pictat cu rugină la tâmple din oase și le duce-n vârtejuri nebune spre cer nisipul argintiu din clepsidra vremii ne curge fatidic prin păr peste ploape săpând în scoarța stejarilor adânc talazuri de toamne cafenii îngroapă ultimele tresăriri roșii-chihlimbarii ale iubirii ninge cu aur vechi cu durere și somn visele noastre. Referință Bibliografică: Îngropați în palide toamne / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2102, Anul VI, 02
ÎNGROPAȚI ÎN PALIDE TOAMNE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1475359560.html [Corola-blog/BlogPost/375204_a_376533]
-
cu intensitatea omului îndrăgostit de frumos, cu lumina care transpare din universul unei inimi care știe nu numai să primească, dar mai ales care știe să dăruiască prin toate fibrele ființei sale metafore de o frumusețe rară, atipică. Eram o scoarță de trunchi, aerul tău de lemn mă respira la prima oră. Poeta se desprinde, parcă, din lumea aceasta mercantilă, dură, lipsită de emotivitate spre a se avânta cu toate aripile dorului în zborul iubirii fără limită temporală sau spațială. Zborul
POVESTE DE TOAMNĂ, DE SUFLET ȘI DE DOR de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liliana_boian_terziu_1447244315.html [Corola-blog/BlogPost/375624_a_376953]