97 matches
-
record național: este cel mai îngust baraj din țară raportat la volumul de apă reținut. Zona protejată din jurul Surducului, mai mult de 300 de hectare, este minunată pentru agrement, dar și pentru vânătoare (mistreți, cerbi, căprioare) sau pentru pescuit (păstrăvi, scobari). Odată ajuns aici, turistul poate vizita siturile arheologice de la Făget, Margina și Tomești sau casele memoriale de la Lugoj, poate face excursii la biserica din lemn de la Zolt, la Valea lui Liman, peștera Românești sau Făget. Bineînțeles, lacul Surduc este unul
Agenda2003-27-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281215_a_282544]
-
din care se confecționau sumane, ițari de iarnă, șube, ilice și obiele. Specific acestui loc de scăldat destul de adânc, cam de trei metri, era săpătura apei sub malul înalt al dealului Runc, profundă de doi metri, în care colcăiau clenii, scobarii și păstrăvii cei mari de peste 1 kg, care nu puteau fi prinși acolo decât cu mâna, de experți. Un specialist în domeniu era colegul meu de clasă Doru Frunză, fiul președintelui Asociației sportive „Bradul” Vama, inimosul și dragul Mircea Frunză
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mi-a dat tata câteva lecții despre tehnica gâdilatului pe burta peștelui cu degetele, până ajungeai la cap, apoi, băgându-le în branhii, puteai scoate câte doi într-o mână. Dar mai mult îmi plăcea pescuitul cu plută la clean, scobar, lipan și păstrăv, cu diverse nade specifice: muscari, doctorași, cosași, greieri, coropișnițe, lipitori, peștișori vii, broscuțe, mergând pe malul râului mai mulți kilometri, aruncând și recuperând firul, acesta fiind adevăratul pescuit sportiv. Pescuitul la fundul apei cu plumb greu îl
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
0 79 23 17 119 23 142 105/315 Total general 144 651 211 127 1133 148 1281 852/2556 *) Termenul „Alte specii“ face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirică), Pelecus cultratus (sabiță), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafcă), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin), Rutilus rutilus (babușcă), Blicca bjoerkna (batcă), Perca fluviatilis (biban) etc., cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit. **) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate
ORDIN nr. 45/539/2023 () [Corola-llms4eu/Law/265413]
-
-km 742 (intrare în România) 5 4 2 11 3 14 5/15 Total general 44 21 7 72 28 100 48/144 *) Termenul „Alte specii“ face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Pelecus cultratus (sabiță), Chondrostoma nassus (scobar), Leuciscus cephalus (clean), Rutilus rutilus (babușcă), Blicca bjoerkna (batcă) etc., cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit. **) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producție (ambarcațiune) pe râul Prut este: – setci: 5
ORDIN nr. 45/539/2023 () [Corola-llms4eu/Law/265413]
-
speciile disponibile în habitatul său. Primăvara se hrănește cu ciprinide, acestea aglomerându-se în zonele de depunere a pontelor lor. În cea mai mare parte a verii se hrănește cu pești albi, din familia ciprinidelor, având o predilecție pentru specia scobar - Chondrostoma nasus, care trăiește în bancuri, iar toamna și iarna vânează în zonele mai adânci, acolo unde cele mai multe specii de pești se retrag în anotimpul rece. Menționăm că până și puietul de câteva luni consumă puiet de pește
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
87 23 18 128 23 151 105/315 Total general 144 699 211 132 1186 148 1334 852/2556 *) Termenul de „alte specii“ face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirică), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafcă), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin), Rutilus rutilus (babușcă), Blicca bjoerkna (batcă), Perca fluviatilis (biban) etc., cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit. **) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate
ORDIN nr. 42/558/2022 () [Corola-llms4eu/Law/252613]
-
742 (intrare în România) 5 4 2 11 3 14 5 Total general 44 21 7 72 28 100 48 *) Termenul de „alte specii“ face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Pelecus cultratus (sabiță), Chondrostoma nassus (scobar), Leuciscus cephalus (clean), Rutilus rutilus (babușcă), Blicca bjoerkna (batcă) etc., cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit. **) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producție (ambarcațiune) pe râul Prut este: – setci 5
ORDIN nr. 42/558/2022 () [Corola-llms4eu/Law/252613]
-
animale acvatice care pot fi pescuite în bazine piscicole sînt următoarele: - crap 30 - salău 35 - plătica 20 - lin 20 - văduvita 20 - babușca 15 - roșioara 15 - caras 12 - caracuda 15 - batca 15 - cosac 20 - morunaș 20 - mreana 25 - mreana vînata 15 - scobar 20 - clean 20 - sabița 16 - oblete 10 - păstrăv 20 - lipan 25 - lostrița 65 - coregon 20 - sprot 7 - aterina 7 - gingirica 7 - scrumbie Dunăre 17 - hamsie 7 - morun 170 - nisetru 140 - păstruga 100 - viza 100 - șip 110 - cega 40 - chefal mic
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
0 70 20 10 100 23 123 100/300 Total general 148 641 210 126 1.125 148 1.273 864/2.592 * ) Termenul „alte specii“ face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirică), Pelecus cultratus (sabiță), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafcă), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin), Rutilus rutilus (babușcă), Blicca bjoerkna (batcă), Perca fluviatilis (biban) etc., cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit. **) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate
ORDIN nr. 52 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294943]
-
-km 742 (intrare în România) 5 3,7 2 10,7 3 13,7 5/15 Total general 44 19,8 7 70,8 28 98,8 48/144 * Termenul „alte specii“ face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Pelecus cultratus (sabiță), Chondrostoma nassus (scobar), Leuciscus cephalus (clean), Rutilus rutilus (babușcă), Blicca bjoerkna (batcă) etc., cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit. ** Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producție (ambarcațiune) pe râul Prut este: - setci: 5
ORDIN nr. 52 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294943]
-
38,8 15/45 5 Rusănești 20,6 12,6 2,2 35,4 10/30 6 Izbiceni 20,7 12,3 1,5 34,5 10/30 7 Strejești 20,4 8,3 1 29,7 12/36 Total general 121,5 65,9 10,5 197,9 68/204 * Termenul „alte specii“ face referire la următoarele specii: Chondrostoma nassus (scobar), Leuciscus cephalus (clean), Pelecus cultratus (sabiță), Scardinius erythrophthalmus (roșioară), Barbus barbus (mreană), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Unio sp. (scoica de râu), Leuciscus cephalus (clean), Vimba vimba (morunaș), Blicca bjoerkna (batcă), Unio crassus (scoica de râu), cu excepția speciilor strict protejate, precum
ORDIN nr. 52 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294943]
-
lunile mai-iunie, în această perioadă adulții urcă în susul pâraielor (Bănărescu 1969). 7 Cerințe de habitat Habitat: Specia trăiește în râuri de munte, în zona păstrăvului și cea a lipanului și a moioagei, mai rar în partea superioară a zonei scobarului. Frecvența sa, în diferite râuri și chiar în diversele porțiuni ale aceluiași râu, este inegală. Larvele trăiesc înfundate în mâl, mai ales în mâlul amestecat cu nisip (Bănărescu 1969). 8 Fotografii A se vedea Anexa 2.6 . Tabel 16. Tabelul B.
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
verii. Se hrănește în primul rând cu nevertebrate acvatice de fund (tendipedide, efemeroptere, tricoptere, gamaride, oligochete), mai rar cu vegetale. Fiind o specie sedentară se reproduce, se hrănește și iernează în același loc. Mreana vânătă se întâlnește și în zona scobarului (Chondrostoma nasus), unde oscilațiile termice sezoniere sunt mai mari față de zona mrenei vânăte și a lipanului (dispusă în amonte față de zona scobarului), iar conținutul de oxigen este mai moderat (Bănărescu 1964). 7. Fotografii Fotografii relevante sunt prezentate în
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
se reproduce, se hrănește și iernează în același loc. Mreana vânătă se întâlnește și în zona scobarului (Chondrostoma nasus), unde oscilațiile termice sezoniere sunt mai mari față de zona mrenei vânăte și a lipanului (dispusă în amonte față de zona scobarului), iar conținutul de oxigen este mai moderat (Bănărescu 1964). 7. Fotografii Fotografii relevante sunt prezentate în Anexă. Tabel 11 - B. Date specifice speciei Barbus petenyi Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Specia Barbus petenyi Cod EUNIS: 12559 2. Informații specifice speciei Specia
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
scurt timp după aceasta, apoi animalele mor (Bănărescu, 1969). 6. Cerințe de habitat În România Eudontomyzon mariae trăiește, ca și E. danfordi, în râuri de munte, și anume în zona lipanului și a moioagei și în partea superioară a zonei scobarului, probabil și în zona păstrăvului. Larvele trăiesc înfundate în mâl, în porțiunile liniștite ale râurilor. Gonadele femele încep să se dezvolte în stadiul larvar, cele mascule abia la adult. Metamorfoza are loc toamna (uneori toamna sau la începutul primăverii). Odontoizii
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
umbli creanga fără mine. Nu vreau să mă trezesc cu un bastard din flori. La frumusețea ta persuasivă, Cred c-ar râvni toți cerbii împreună. Și noaptea cu a ei parșivă nautică, măsea de campanulă, Ți-ar ronțăi mieroșii sâni, scobarii. Am auzit ce mult le plac lor, sânii). Te-ar vinde joia-n târg misionarii, Și ți-ar fura din inelarul mâinii, Și ultimul rubin cel comandasem anume pentru ziua ta. Tu știi ce mult mă condamnasem că n-am
INGRATA de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371506_a_372835]
-
într-a cincea, am pregătit-o. Antrenamentul continuă. O să le spun: "mergeți și veniți pe meleagurile natale vara, la pescuit, pe malul Mureșului, cu undițe din acelea cu cârlig zero, cu viermișori, să prindeți, cu autohtonul vostru tată, cleni și scobari. Pentru asta merită, vara, câteva săptămâni, să veniți în țară: la început anual, după aceea tot mai rar; în cele din urmă uitați totul, mai ales că, de fapt, ceea ce va fi să trăim noi acilea e previzibil și plicticos
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
stup primitiv din scânduri, stup cu rame, centrifugă din lemn, sloi de ceară. Pescuitul este o străveche ocupație care a fost favorizată de bogata rețea hidrografică din județ. Amintim câteva specii de pești care populează apele județului: păstrăv, clean, mreană, scobar, știucă, crap, somn etc. Pentru ilustrare am expus: vârșă de pescuit, ostie, setcă, ventior cu cercuri, plasă crâsnic, plasă de mână cu bețe, sac de pește, coș pentru pește, prostovol cu funii, undiță. Industria casnică țărănească privește operațiile de prelucrare
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
tainică. Strălucitoare minereuri scânteiază, radiind pretutindeni 13. Cu focul lor, aprind întunericul din subteran. Din adâncuri, țâșnesc, clipocind printre stânci, izvoare 14. Se adună în râuri repezi și învolburate, unde păstrăvi și lostrițe lacome, pitite printre pietre, vânează obleți și scobari nerozi. Coborând, cu pași iuți, printre jnepenișuri, ne strecurăm pe sub umbra și răcoarea brazilor, pinilor și molizilor. Zări îndepărtate sunt cuprinse de verdele intens colorat și aromat de cetină. Se revarsă ca un torent căzut de pe înălțimile munților. Umple văile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de specii de pești. În bazinul hidrografic Siret și în apele afluentului său râul Moldovaihtiofauna este reprezentată prin 65 de specii de pești. Din punct de vedere piscicol, apele bazinului hidrografic Prut se încadrează (pe teritoriul județului Iași) în zonele scobarului, mrenei și crapului. Datorită debitelor reduse sau nepermanente afluenții râului Prut nu prezintă condiții favorabile pentru dezvoltarea unor populații piscicole bine definite. Apele stătătoare cu caracter permanent constituite din bălți și prutețe se încadrează în zona crapului, fiind populate cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
regularizare efectuate pe râul Jijia, vechea albie minoră a Jijiei s-a transformat într-o apă stătătoare fără aport de apă permanent, fiind supusă colmatării și eutrofizării. Prin această transformare, biocenoza inițială cu o ihtiofaună caracterizată de specii reofile valoroase (scobar, mreană, chișcar întâlnit numai în acest habitat din Moldova!) a fost înlocuită de o asociație caracterizată printr-un număr redus de specii (puțin valoroase), adaptate la noile condiții de viață, și puțini indivizi. Ținând cont de importanța pe care o
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ferrugineus. B. Fauna este reprezentată prin viermi: Tetraonchus monenteron, lipitori: Hirudo medicinalis, moluște: scoica de lacPseudanodonta complanata, crustacee: Astacus astacus (racul de râu), insecte: Lucanus cervus (rădașca). Foarte bine sunt reprezentați peștii; râul Prut se încadrează în zonele piscicole ale scobarului (Chondrostoma nasus), mrenei (Barbus barbus) și crapului (Cyprinus carpio). Bălțile și prutețele sunt populate cu pești stagnofili. În ihtiofaună domină cleanul (Leuciscus cephalus), urmat de somn (Silurus glanis), avat (Aspius aspius), morunaș (Vimba vimba), scobar, cosac cu bot turtit (Abramis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
încadrează în zonele piscicole ale scobarului (Chondrostoma nasus), mrenei (Barbus barbus) și crapului (Cyprinus carpio). Bălțile și prutețele sunt populate cu pești stagnofili. În ihtiofaună domină cleanul (Leuciscus cephalus), urmat de somn (Silurus glanis), avat (Aspius aspius), morunaș (Vimba vimba), scobar, cosac cu bot turtit (Abramis sapa), șalău (Stizostedion lucioperca), crap și alte specii: cosacul cu bot ascuțit (Abramis ballerus), plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), cega (Acipenser ruthenus), viza (Acipenser sturio), obletele (Alburnus alburnus), pietrarul mic (Zingel streber), fusarul (Zingel
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
biotop natural pentru reproducerea peștelui si dezvoltarea puietului. Ihtiofauna este formată din specii de pești reofili și stagnofili, din elemente autohtone și introduce, precum: carasul (Carassius auratus gibelio), fufa (Leucaspius delineatus), crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus cephalus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), scobarul (Chondrostoma nasus), șalăul (Stizostedion lucioperca), novacul (Aristhycthys nobilis), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykis). Dintre amfibieni sunt prezente speciile: buhaiul de baltă, cu burtă roșie (Bombina bombina), buhaiul de baltă, cu burtă galbenă (Bombina variegata), broasca verde de lac
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]