85 matches
-
debit continuu și aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea Bistrișorii (18 km), Valea Dobrii (9 km), Valea Lipăii (8 km), Valea Petreșii, Ștefanca și multe alte zeci de pâraie mai mici. În fauna piscicola predomina păstrăvii, clenii, mrenele, scobarii. Comună Bistra se află într-o zonă muntoasă cu mari rezerve de material lemnos (în special rășinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 și Legii 10/2001, 98% din pădurile, din proprietățile agricole și din imobile
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
40 % din totalul plantelor care trăiesc în România. Etajul alpin este cucerit de capra neagră, cocoșul de munte și marmota. În pădurile de conifere trăiesc ursul, cerbul carpatin, râsul, căpriorul, jderul de copac, mistrețul și vulpea, iar în ape, păstrăvul, scobarul și lipanul. Conform recensământului din 1910 populația satului Moisei era de 4.093 de locuitori, dintre care 2.961 români, 1.092 germani și 35 de unguri. La recensământul din 1992 au fost consemnați 8.961 de locuitori, dintre care
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
tainică. Strălucitoare minereuri scânteiază, radiind pretutindeni 13. Cu focul lor, aprind întunericul din subteran. Din adâncuri, țâșnesc, clipocind printre stânci, izvoare 14. Se adună în râuri repezi și învolburate, unde păstrăvi și lostrițe lacome, pitite printre pietre, vânează obleți și scobari nerozi. Coborând, cu pași iuți, printre jnepenișuri, ne strecurăm pe sub umbra și răcoarea brazilor, pinilor și molizilor. Zări îndepărtate sunt cuprinse de verdele intens colorat și aromat de cetină. Se revarsă ca un torent căzut de pe înălțimile munților. Umple văile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pH-ul (7,5-8,5), conținutul de oxigen dizolvat (9-13mg/l la suprafață și 6-10mg/l în păturile de adâncime sub 50m), cât și substanțele organice din masa apei. Fauna piscicolă a Bistriței înainte de inundare a fost compusă din: 80% scobar, 17% clean, 1% mreană și 2% salmonide (lostriță, lipan și păstrăv indigen). Evaluarea a fost făcută numeric fără să se țină seama de speciile mărunte ca: oblețul, beldița, boișteanul, porcușorul,etc. În total, vechea albie a Bistriței găzduia un număr
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
indigen). Evaluarea a fost făcută numeric fără să se țină seama de speciile mărunte ca: oblețul, beldița, boișteanul, porcușorul,etc. În total, vechea albie a Bistriței găzduia un număr de 16 specii de pești și anume: păstrăv indigen, lipan, lostriță, scobar, clean, mreană, moioagă, mihalț, obleț, porcușor, boiștean, beldiță, grindel, zlăvoacă, câră și chetrar. În vederea producerii salmonidelor necesare populării anuale, dat fiind faptul că pe o reproducere a lor în lac nu se putea conta, s-a proiectat și construit la
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
ani s-a constatat existența în lac a unui număr de 13 specii de pești, din care 9 autohtone și 4 aclimatizate, primele reprezentând 87,7%, iar ultimele 12,3% din populația piscicolă. Fauna autohtonă este reprezentată prin clean, mreană, scobar, moioagă, lostriță, păstrăv indigen, mihalț, obleț și porcușor, iar cea aclimatizată prin babușcă, plătică, păstrăv curcubeu și păstrăv indigen forma de lac. Nu s-a semnalat prezența coregonului, deși a fost introdus în cantitate însemnată în 1963. Densitatea populației piscicole
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Astfel, s-a constatat următoarea repartiție luată gravimetric: 3,9% în zona Tunel aducțiune; 28% în zona Fârțigi (la jumătatea lungimii lacului); 32% în zona Ceahlău; 35,8% în zona Bistricioara și coada lacului. Din speciile pescuite, mreana, cleanul și scobarul au fost prezente într-o cantitate constantă, scobarul fiind în ultimul timp specia predominantă (50%). Dintre speciile aclimatizate, babușca a luat o dezvoltare excepțională, ea prezentând la diferitele pescuiri între 5 și 12% din totalul speciilor pescuite. Procentul redus de
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
3,9% în zona Tunel aducțiune; 28% în zona Fârțigi (la jumătatea lungimii lacului); 32% în zona Ceahlău; 35,8% în zona Bistricioara și coada lacului. Din speciile pescuite, mreana, cleanul și scobarul au fost prezente într-o cantitate constantă, scobarul fiind în ultimul timp specia predominantă (50%). Dintre speciile aclimatizate, babușca a luat o dezvoltare excepțională, ea prezentând la diferitele pescuiri între 5 și 12% din totalul speciilor pescuite. Procentul redus de salmonide (3,5) și respectiv menținerea lui de-
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Ața. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen în amestec cu zlăvoacă și boiștean, acesta din urmă urcând până la confluența cu Brateșul. În zona de la pârâul Ața în aval apare moioaga, iar de la barajul stațiunii piscicole păstrăvul curcubeu, cleanul și scobarul. Lipanul lipsește din acest fond. Pescuitul recreativ se poate practica cu succes atât cu lingurița, cât și cu muște artificiale, râul având locuri excepționale pentru aceste momeli. Valea Tarcăului constituie fond rezervat în administrarea ocolului silvic Tarcău. Obișnuit, porțiunea liberă
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
la Cristești formează fiecare fond de pescuit aparte. Din punct de vedere a populației piscicole, râul Moldova cuprinde trei zone: cea a păstrăvului de la izvoare până la pârâul Botuș, zona lipanului de la Botuș în aval până la confluența cu Moldovița și zona scobarului de aici în aval. Păstrăvul indigen este prezent pe afluenți și în râul principal până în orașul Câmpulung - Moldovenesc, în zona inferioară fiind în amestec cu lipanul, moioaga și scobarul. Apele poluate ale pârâului Suha Stulpicani limitează răspândirea în aval de
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
lipanului de la Botuș în aval până la confluența cu Moldovița și zona scobarului de aici în aval. Păstrăvul indigen este prezent pe afluenți și în râul principal până în orașul Câmpulung - Moldovenesc, în zona inferioară fiind în amestec cu lipanul, moioaga și scobarul. Apele poluate ale pârâului Suha Stulpicani limitează răspândirea în aval de Frasin a salmonidelor. Pescuitul recreativ cel mai fructuos este cel cu lingurița. La lipan se pescuiește cu musca artificială, prin biciuit. În zona aval de Fundu Moldovei se pescuiește
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
stup primitiv din scânduri, stup cu rame, centrifugă din lemn, sloi de ceară. Pescuitul este o străveche ocupație care a fost favorizată de bogata rețea hidrografică din județ. Amintim câteva specii de pești care populează apele județului: păstrăv, clean, mreană, scobar, știucă, crap, somn etc. Pentru ilustrare am expus: vârșă de pescuit, ostie, setcă, ventior cu cercuri, plasă crâsnic, plasă de mână cu bețe, sac de pește, coș pentru pește, prostovol cu funii, undiță. Industria casnică țărănească privește operațiile de prelucrare
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
record național: este cel mai îngust baraj din țară raportat la volumul de apă reținut. Zona protejată din jurul Surducului, mai mult de 300 de hectare, este minunată pentru agrement, dar și pentru vânătoare (mistreți, cerbi, căprioare) sau pentru pescuit (păstrăvi, scobari). Odată ajuns aici, turistul poate vizita siturile arheologice de la Făget, Margina și Tomești sau casele memoriale de la Lugoj, poate face excursii la biserica din lemn de la Zolt, la Valea lui Liman, peștera Românești sau Făget. Bineînțeles, lacul Surduc este unul
Agenda2003-27-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281215_a_282544]
-
nobilis 21. Oblete Alburnus alburnus 22. Păstrăv Salmo sp. 23. Păstruga Acipenser stellatus 24. Plătica Abramis brama danubii 25. Poliodon Polyodon spathula 26. Rizeafca Alosa caspia nordmanni 27. Roșioara Scardinius erythrophthalmus 28. Sabița Pelecus cultratus 29. Sânger Hypophthalmichthys molitrix 30. Scobar Chondrostoma nassus 31. Scrumbie de Dunăre Alosa pontica 32. Somn Silurus glanis 33. Salău Stizostedion lucioperca 34. Știuca Esox lucius 35. Văduvita Leuciscus idus 36. Broaște Rană sp. 37. Scoici Unio sp., Anodonta sp. 38. Răci Astacus sp. Anexă 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
din care se confecționau sumane, ițari de iarnă, șube, ilice și obiele. Specific acestui loc de scăldat destul de adânc, cam de trei metri, era săpătura apei sub malul înalt al dealului Runc, profundă de doi metri, în care colcăiau clenii, scobarii și păstrăvii cei mari de peste 1 kg, care nu puteau fi prinși acolo decât cu mâna, de experți. Un specialist în domeniu era colegul meu de clasă Doru Frunză, fiul președintelui Asociației sportive „Bradul” Vama, inimosul și dragul Mircea Frunză
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mi-a dat tata câteva lecții despre tehnica gâdilatului pe burta peștelui cu degetele, până ajungeai la cap, apoi, băgându-le în branhii, puteai scoate câte doi într-o mână. Dar mai mult îmi plăcea pescuitul cu plută la clean, scobar, lipan și păstrăv, cu diverse nade specifice: muscari, doctorași, cosași, greieri, coropișnițe, lipitori, peștișori vii, broscuțe, mergând pe malul râului mai mulți kilometri, aruncând și recuperând firul, acesta fiind adevăratul pescuit sportiv. Pescuitul la fundul apei cu plumb greu îl
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
într-a cincea, am pregătit-o. Antrenamentul continuă. O să le spun: "mergeți și veniți pe meleagurile natale vara, la pescuit, pe malul Mureșului, cu undițe din acelea cu cârlig zero, cu viermișori, să prindeți, cu autohtonul vostru tată, cleni și scobari. Pentru asta merită, vara, câteva săptămâni, să veniți în țară: la început anual, după aceea tot mai rar; în cele din urmă uitați totul, mai ales că, de fapt, ceea ce va fi să trăim noi acilea e previzibil și plicticos
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de specii de pești. În bazinul hidrografic Siret și în apele afluentului său râul Moldovaihtiofauna este reprezentată prin 65 de specii de pești. Din punct de vedere piscicol, apele bazinului hidrografic Prut se încadrează (pe teritoriul județului Iași) în zonele scobarului, mrenei și crapului. Datorită debitelor reduse sau nepermanente afluenții râului Prut nu prezintă condiții favorabile pentru dezvoltarea unor populații piscicole bine definite. Apele stătătoare cu caracter permanent constituite din bălți și prutețe se încadrează în zona crapului, fiind populate cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
regularizare efectuate pe râul Jijia, vechea albie minoră a Jijiei s-a transformat într-o apă stătătoare fără aport de apă permanent, fiind supusă colmatării și eutrofizării. Prin această transformare, biocenoza inițială cu o ihtiofaună caracterizată de specii reofile valoroase (scobar, mreană, chișcar întâlnit numai în acest habitat din Moldova!) a fost înlocuită de o asociație caracterizată printr-un număr redus de specii (puțin valoroase), adaptate la noile condiții de viață, și puțini indivizi. Ținând cont de importanța pe care o
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ferrugineus. B. Fauna este reprezentată prin viermi: Tetraonchus monenteron, lipitori: Hirudo medicinalis, moluște: scoica de lacPseudanodonta complanata, crustacee: Astacus astacus (racul de râu), insecte: Lucanus cervus (rădașca). Foarte bine sunt reprezentați peștii; râul Prut se încadrează în zonele piscicole ale scobarului (Chondrostoma nasus), mrenei (Barbus barbus) și crapului (Cyprinus carpio). Bălțile și prutețele sunt populate cu pești stagnofili. În ihtiofaună domină cleanul (Leuciscus cephalus), urmat de somn (Silurus glanis), avat (Aspius aspius), morunaș (Vimba vimba), scobar, cosac cu bot turtit (Abramis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
încadrează în zonele piscicole ale scobarului (Chondrostoma nasus), mrenei (Barbus barbus) și crapului (Cyprinus carpio). Bălțile și prutețele sunt populate cu pești stagnofili. În ihtiofaună domină cleanul (Leuciscus cephalus), urmat de somn (Silurus glanis), avat (Aspius aspius), morunaș (Vimba vimba), scobar, cosac cu bot turtit (Abramis sapa), șalău (Stizostedion lucioperca), crap și alte specii: cosacul cu bot ascuțit (Abramis ballerus), plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), cega (Acipenser ruthenus), viza (Acipenser sturio), obletele (Alburnus alburnus), pietrarul mic (Zingel streber), fusarul (Zingel
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
biotop natural pentru reproducerea peștelui si dezvoltarea puietului. Ihtiofauna este formată din specii de pești reofili și stagnofili, din elemente autohtone și introduce, precum: carasul (Carassius auratus gibelio), fufa (Leucaspius delineatus), crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus cephalus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), scobarul (Chondrostoma nasus), șalăul (Stizostedion lucioperca), novacul (Aristhycthys nobilis), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykis). Dintre amfibieni sunt prezente speciile: buhaiul de baltă, cu burtă roșie (Bombina bombina), buhaiul de baltă, cu burtă galbenă (Bombina variegata), broasca verde de lac
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
000 buc.; ● taliene baltă/Razim - 25.000 buc.; ● vintire - 20.000 buc. Anexă 3 *1) Termenul "alte specii" în prezența anexă face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirica), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafca), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). Anexă 4 Cotele de captura totală admisibila pentru anul 2010 din lacurile de acumulare de pe râul Olt *Font 8* Capturi totale admisibile (kg)
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220437_a_221766]
-
000 buc.; ● taliene baltă/Razim - 25.000 buc.; ● vintire - 20.000 buc. Anexă 3 *1) Termenul "alte specii" în prezența anexă face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirica), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafca), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). Anexă 4 Cotele de captura totală admisibila pentru anul 2010 din lacurile de acumulare de pe râul Olt *Font 8* Capturi totale admisibile (kg)
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220438_a_221767]
-
admisibile și efortul de pescuit pe râul Prut pentru anul 2014 Tabelul nr. 6 *Font 8* ┌────┬───────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────────────────┬─────────────────┐ │Nr. *) Termenul de "Alte specii" face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirica), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafca), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). Captura totală admisibila și efortul de pescuit pentru lacurile de acumulare de pe râul Siret în anul 2014 (kg) Tabelul nr. 2 *Font 7*
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260567_a_261896]