142 matches
-
dacă am nimerit în cloaca asta este pentru că așa îmi este soarta. Dar asta nu înseamnă că are cineva dreptul să mă contrazică. N-o face nici târâie-izmană acela de-și zice Soare, dară-mi-te un jidan trimis de scofâlcitul acela milog de se crede papă! Hai, că-mi ești simpatic totuși iar diseară cred că am să te pun la treabă să mă consulți și pe mine că uite, am niște mâncărimi, mde, ca femeile, că dacă era să
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
facem legile iadului! - Voi găsi o fată tânără pe care în următorii optzeci de ani s-o pregătesc și să-i predau ștafeta! - pițigăie Buha disperată de încolțirea dracilor. - Ne-am săturat ca în întunecatul iad să avem numai sfrijite, scofâlcite, urâte și hidoase ca tine! Ne plac fetele frumoase! - rosti spre amuzamentul celorlalți cel care părea șeful lor. Buha realiză că nu-i de joacă cu voia drăcească, iar prin vorbă bună nu-i putea îndupleca. Așadar încercă din răsputeri
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
semn de dispreț pe care și‑l imagina el că‑l poate afișa. - Te rog mult, încetează cu ... - Cu ce fă, proasto? Degeaba ești gagică mișto, băi ... O s‑ajungi babă virgină cu p ... a făcută pungă și cu gura scofâlcită, toanta dracu'! - Bine, bine, așa o fi dacă zici tu ... Până atunci, scutește‑mă de prezența ta, nobile cavaler! - Băi, dă‑te băi în p ... a mea, nu mă lua tu cu de‑astea pe mine că‑ți f ... t
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
de rugi împotmoliți în sârma ghimpată a ultimei atingeri e rece mâna ce întinzi spre ruga clepsidrei răsturnate sub scaun sunt reci ochii care scormonesc filele romanului părăsit în ghena dintre degete e rece chiar surâsul cu care întâmpini păienjenii scofâlciți ai hornului simt te strecori în mine noaptea singură hotărâtă sa ucizi ultimul mac de lumină care mai suspină în flacăra albă a lumânării ... Citește mai mult te strecori în mine noapteadoar noaptea vii tutremurând la adierea aerului scăpat liberdin
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
urmele pașilor uitațilângă o tranșee de fiarede rugi împotmoliți în sârma ghimpatăa ultimei atingerie rece mâna ce întinzispre ruga clepsidrei răsturnate sub scaunsunt reci ochii care scormonesc filele romanului părăsit în ghena dintre degetee rece chiar surâsul cu care întâmpinipăienjenii scofâlciți ai hornuluisimtte strecori în mine noapteasingurăhotărâtă sa ucizi ultimul mac de luminăcare mai suspinăîn flacăra albă a lumânării... IX. NIMIC FĂRĂ TINE..., de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 895 din 13 iunie 2013. mi-e sete doar setea
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
în cele două decenii postcomunism, fără orizonturi clare, fără principii, dominate de dezorientarea libertății prost înțelese. Marian Malciu surprinde viața în deplina ei goliciune. Din păcate, viața nu are trupul unui model rubensian, amintind mai degrabă de imaginea unei babe scofâlcite sau a unei prostituate îmbătrânite înainte de vreme, fapt care zgârie retina, însă este imaginea nedisimulată a realității, pe care autorul se încumetă să ne-o arate, fără a ne menaja naturelul simțitor. Exagerează, poate, cu limbajul obscen, în dorința de
URME(LE) DE DRAGOSTE, (ALE LUI) MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Urme_le_de_dragoste_ale_lui_marian_malciu.html [Corola-blog/BlogPost/355603_a_356932]
-
moarte, și pe torace ample de femei. AZVÂRL ÎN JUR CU CLIPE Azvârl în jur cu clipe, zile, ani, Iar timpul, scund și rotofei la fața Perfid ascunde plâns de Ghețimani În dalba tinereții diminteață. Apoi observ că mutra-i scofâlcita Îmi lătra vorbe aspre și câinoase, Mă-mpinge-apoi, sfârleaza năucita, Spre miezul vârstei țări și colțuroase. Într-un târziu cătând prin vechi sertare Dau de scrisori, fotografii, idile... Dar timpul crunt, mă lasă-n așteptare, Timid și singur, cerșetor de zile
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_cantice_de_daniel_ionita_1372263061.html [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
Brunetul, cu tupeu, deschis și stăpân pe sine și pe situația creată, căuta atent ochii celuilalt. Tuciuriul țintea doar bărbia ori umerii avocatului câte o clipeală, după care privea în pământ și freca nervos asfaltul cu vârful pantofului prăfuit și scofâlcit. - Uite ce este, peste o jumătate de oră trebuie să fim acolo, a reluat avocatul discuția. Dacă întârziem, se amână ședința. Asta înseamnă alt termen. Poate peste o lună sau două și chiar trei. Și nu ți-aduce niciun folos
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_1_marian_malciu_1326200746.html [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
supt doar când era în saț de burtă. Cânta din frunză de găselniță și scrijelea ciomegele cu moacă. Avea culcuș într-un fânar și înopta în paie, acoperit cu-un țol jegos ... Sărmanul cu mintean de căpătat și-o pălărie scofâlcită avea-n picere obiele cu tălpici și-și rezema sfrijeala-n bâtă. Mâinile îi erau lungite de scurtimea de mintean. Mergea cu cheptul dezgolit de ne-ncheiatul la cămeșă și avea pielea tăbăcită-n frigul nesimțit. Gândurile în puțin se amestecau cu
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
de rugi împotmoliți în sârma ghimpată a ultimei atingeri e rece mâna ce întinzi spre ruga clepsidrei răsturnate sub scaun sunt reci ochii care scormonesc filele romanului părăsit în ghena dintre degete e rece chiar surâsul cu care întâmpini păienjenii scofâlciți ai hornului simt te strecori în mine noaptea singură hotărâtă sa ucizi ultimul mac de lumină care mai suspină în flacăra albă a lumânării Referință Bibliografică: Drum de adio / George Adrian Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 898, Anul
DRUM DE ADIO de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 by http://confluente.ro/Drum_de_adio_george_adrian_popescu_1371403805.html [Corola-blog/BlogPost/351939_a_353268]
-
dintre principalele trăsături ale caracterului. Nu vezi, o fac chiar ostentativ. Și-au redus și mărimea slipului până nici nu mai există aproape. Dacă așa le place să fie, vulgare... - Măcar dacă ar avea ce arăta. Nu o vezi pe scofâlcita aia? Cred că are cincizeci de ani. Ce-i mai trebuie topless? La sapa porumbului tot topless se duce? - Poate că nu-i țărancă. Sătencele au totuși bunul simț în ele, nu sunt ca unele de la oraș, frustrate. Fetele și-
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_stan_virgil_1390363047.html [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
poznă mi s-a-ntâmplat! se spovedi preotului moș Anghel. Îl așteptase lângă poarta bisericii, descoperit încă, fremătând căciula în mâinile-i noduroase de reumatism și vreme, gata să-și spună povestea. Că era musai. O greutate îi apăsa capul scofâlcit al pieptului, un năduf rău sta opreliște răsuflării și parcă o piatră de moară îi apăsa creștetul, de nici căciula nu-și suporta de când... Picioarele îi erau zviduite. Acum îl purtau în pași voinicești, poate nepotriviți cu anii văzuți pe
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1429427350.html [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
cap o pălărie din petice, fulgi, cuie și sârmulițe. Pudrată din gros pe fața zbârcită, cu dâre mari de ruj pe sub mustăți, cu nasul ascuțit purtat pe sus, într-un picior avea un șoșon spart, iar în celălalt un pantof scofâlcit. Când mergea, pufnea dacă întâlnea pe cineva. Nu era bine să fii prin preajmă dacă apărea baba SPURCATA. Îi curgeau din gură tot felul de măscări de se rușinau și pietrele când o auzeau. Baba CLĂNȚOASA n-avea ochi, nas
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Ghilgameș care l-a ucis pe paznicul pădurii, dacă l-ai doborât pe Humbaba, ce locuia in pădurea Cedrilor, dacă, în cheile munților, ai omorât lei, dacă ai prins și ai ucis Taurul coborât din ceruri, de ce ți-s obrajii scofâlciți și plecată ți-e fața, de ce ți-e inima îndurerată și chipul istovit? De ce ți s-a cuibărit spaima în măruntaie? Pe chip ți se vede că ai străbătut cale lungă, fața ți-e arsă de ploi și de vânt
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
din Bucureștiul copilăriei mele. Ca să i le dezghețe, mama-i punea pe ele foi de varză murată. El avea ochii verzi, privirea blândă; ai ei erau zglobii, de topaz auriu, uneori melancolici, alteori scrutători. Îi urmăresc acum conturul obrazului puțin scofâlcit, mângâindu-l; și zâmbetul blajin, și râsul departe-n oglindă, în timp ce-i spune mamei: "Privește-o!E ca un lujer." Și inima i se umflă de mândrie. Ascultați-i glasul ce fascinează, și antrenează mulțimea, glasul ce răsună la adunări
BARCA PE VALURI( SAU AMINTIRI ÎNVOLBURATE) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1450286933.html [Corola-blog/BlogPost/340330_a_341659]
-
drum, ne întâlnirăm cu țața Ioana lu’ Pecingine, și ne luă la draci: Dați-vă, dracu’, jos, măgădanilor, că omorâți bietul măgar! N-aveți picere, puturoșilor?” Așa că ne deterăm jos, ce să facem?! Fiul:Găsi-o-aș umflată, de hoașcă scofâlcită care e ea! Vameșul:Păi și voi!... Vă urcarăți amândoi. Puteați să-l călăriți cu rândul și acum nu mai erați obosiți. Tata: Încercarăm noi, vezi-ți de treabă! Mă urcai eu, ca mai bătrân, pe Viorel și Mărin, nărodul
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469023373.html [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
aceasta de pământ pe care erau așezate bordeiele de chirpici în care se aflau, lăsate la voia sorții, zeci de familii, își purta numele precum îi era arătarea, Giora. Bordeie clădite din pământ lutos amestecat cu paie și apă. Unele scofâlcite, altele aplecate pe o parte (...) Cătunul Giora sau cum i se mai spunea, „Groapa” sau „Bălăria”, adăpostea cam o sută cincizeci de chichinețe așezate pe o depresiune”. Acesta e locul de desfășurare a acțiunii romanului „Sarcofagul dragostei” de Paul Leibovici
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/ioan_holban_1463480105.html [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
senzații tari, își continuă balansarea. Spinii sărută în trecere umbrele mele. În gară? Scene de basm:firimituri de băncuțe din secole impare, zmei flămânzi deghizați în căței, pisici cu cozi scuturate, ce captează Wi-Fi-ul la promoție, găinușe triste cu zâmbete scofâlcite. Copacii din livadă joacă poker cu vântul . Dealuri cu cocoașă . Un câine sictirit de zeii absenți, geme pe o movilă verde. Libelulele, practicante de injurii volatile, atacă prin echimoze, ideologiile aberante. Primesc un sms încurajator: căldura și-a scos cotletele
AZI NORII JOACĂ GOLF CU CÂRTIȚELE de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1489698184.html [Corola-blog/BlogPost/340238_a_341567]
-
Bate ora-n alt tărâm,/ Zile, nopți trec, eu rămân...” cântă-n urechi gingaș ecou izbăvitor. * În rezerva modestă, pe-un pat înalt, stă întins un bărbat. Trupul de sub pătură se ghicește împuținat de vârstă și de zăcere-ndelungată. Fața scofâlcită și gălbie pare ascunsă de-un pergament; ochii se mișcă aproape imperceptibil sub pleoape negrii, dublate de cearcănele adânci; gura suptă, păstrând totuși urma unor buze frumoase cândva, pare închisă pe veci. Mâinile întinse pe lângă subțiatul corp îți vorbesc de-
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1465712917.html [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
zarzavaturi în piață, zice Mihai Radu, aruncându-mi mănușa pentru o nouă rundă de cafteală între sexe, în Cațavencii de săptămâna trecută. Mult mai ușor deosebește un bărbat o blondă platinată de una aurie decât o roșie nescofâlcită de una scofâlcită, zic eu. Apoi, dau câteva sfaturi utile tinerelor care de-abia s-au căsătorit. Despre asta și despre relațiile cu legumele ale celor două tabere implicate în conflict, vă invit să citiți aici. Nu-i așa că am avut dreptate și
Sfaturi pentru tinerele căsătorite by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18535_a_19860]
-
sa nu a fost ușoară și a muncit din greu. Ochii sunt obosiți și fața este interiorizată, fapt ce contrastează cu alura energică a trupului. Din cromatica întunecată a lucrării se remarcă fruntea largă cu sprâncene stufoase, chipul albicios, obrajii scofâlciți, albul cămășii și al gulerului. Restul compoziției a fost pictat în negru așa cum este și fundalul care are pe alocuri unele reflexe roșiatice. Lucrarea sobră este plină de spiritualitate și forță. Prin alternarea densităților pastei și a tușei, Baltazar a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
la "Domnița Ruxandra" unde lipsa de consistență a chipului este lucrată cu o pastă subțire și transparentă. În schimb, artistul a reușit să înfățișeze nemăsurata tristețe a Ruxandrei (fiica lui Petru Rareș și soția lui Alexandru Lăpușneanu) - cu niște obraji scofâlciți și urâțiți de suferință, cu buze pline de amărăciune. Petru Comarnescu a considerat că Baltazar s-a inspirat pentru această lucrare din frescele de la Mănăstirea Hurezi și nu de la chipul domniței existent în frescele de la Rădăuți (respectiv Mănăstirea Slatina), sau
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
seamă. Îl privi lung, atent, dar nu putea exprima în cuvinte ceea ce simțea. Îl îmboldea ceva în același timp complex și fără formă - ochii băiatului! Ochii erau numiți oglinzile sufletului. Nu vedea altceva de valoare în acea făptură mică și scofâlcită, dar expersia din ochii săi era atât de veselă și plină de prospețime, încât părea să ascundă... ce? O voință neînduplecată, sau poate un vizionarism fără margini? „Are magnetism,” își spuse Kahei, hotărând că băiatul acela ciudat la înfățișare îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de patruzeci și șase de ani se afla mult prea puțină grăsime. Mai dăinuiau chiar și acum urme ale băiatului de țăran, sărac și costeliv, din Nakamura. Trupul lui arăta ca un brăduț pipernicit crescut din stâncă, sau un prun scofâlcit, bătut de vânturi și ninsori - puternic, dar dând semne de bătrânețe. Nu se cuvenea, însă, să i se compare vârsta și fizicul cu cele ale unui om obișnuit. Atât pielea cât și constituția îi erau pline de vitalitate. Fie că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
-și apere poeții va fi învinsă sau va supraviețui lamentabil la coada altor națiuni, fiindcă poezia e sângele unui popor care curge subteran prin veacuri și îl face nepieritor. Sudoarea, deocamdată, era tot ceea ce vedeam cum curge din pieptul lui scofâlcit... îl ștergeam, îl întorceam pe o parte și pe alta, în timp ce el ținea țigarea în gură și ne înjura. Eram toți doboriți de munca dură din mine ca să mai tresărim la spusele lui. Într-o seară totuși ne uimi, ai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]