42 matches
-
Emil Brumaru Se-ncheie anul. Poate-i cel din urmă, Mult mai bogat decît o viață-ntreagă. Atît te rog: tu leagă și dezleagă Iubirea mea, n-o arunca în turmă De porci grohăitori, cirezi de tauri Scopiți la suflet, îmbătați de bale În buluciri pe străzi municipale; Eu te-oi plimba aievea pe coclauri Cu fluturi și căsuțe-n crengi de arbori În care-ți odihnești trupul de silă Și de tristețe, proaspătă copilă, Numai cu mine
Se-ncheie anul. Poate-i cel din urmă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8376_a_9701]
-
aflau curți lungi, cu clădiri modeste, ouate aproape la fel, nelipsite de un chioșc de vară, unde se bea ceai la samovar. Se spunea că fuseseră alungați din Rusia, datorită sectei din care făceau parte, ce impusese bărbaților să fie scopiți. Altminteri bisericoși, strângându-se, bărbați și femei, la sfârșit de săptămână, în casele lui Gherasim sau Nichifor, să cânte întru Domnul, răsfățați la urmă cu ceai și niște plăcinte cu varză, dovleac, spanac sau fasole. Dintre toți, cel mai drag
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
de săptămână, în casele lui Gherasim sau Nichifor, să cânte întru Domnul, răsfățați la urmă cu ceai și niște plăcinte cu varză, dovleac, spanac sau fasole. Dintre toți, cel mai drag mi-era Spilka. Când fusese mic și l-au scopit, au dat de o singură biluță în boașe: Asta e, atâta scoatem!" Numai că, odată cu trecerea anilor, lui Spilka i-a coborât și-a doua mărgică. Abia atunci a devenit rusnacul credincios de-a binelea, mulțumind lui Dumnezeu pentru minunea
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
de pretutindeni, cu ciocul ascuțit Din putregaiu-acela cu coaste ciuruite. Îi erau ochii găuri, din pântecu-i scobit Se prelingeau pe pulpe hâd mațele afară, Casapii lui feroce cu pliscuri și cu gheară Mușcând cu sârg din dânsul lăsatu-l-au scopit. Pizmașe patrupede roiau pe la picioarep Cu boturi ridicate urlând și adulmecând. Și-o fiară mai voinică se agita bolând La mijloc, ca un gâde-asistat de ajutoare. Localnic al Cytherei, născut de cerul sfânt , Tu rabzi cu resemnare insultele murdare, Plătind
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
curând vor fi mari tulburări. Aveai dreptate, Mick. E pe cale să se Întâmple ceva teribil. — E vorba despre comuniști, nu-i așa? Pică În dizgrație, iar Sukarno nu știe dacă să se bage n pat cu ei sau să-i scopească. — Așa zice Bill. Sovieticii și chinezii pompează bani În Indonezia, dar nimeni nu știe unde se duc banii ăștia sau ce se face cu ei. Armata devine tot mai Îngrijorată, nici ei nu știu ce o să se petreacă. — Nimeni nu mai știe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de mânecă. - Hai, Sadedin, nu-ți pierde vremea cu unul ca el. - Mergem, spuse și astrologul. Undeva aproape se auzi iar tropot de cai și o voce strigând: „Înapoi!", „Leagă cățeaua!" După cum s-ar părea, bătaia începuse din nou. - Îi scopesc, la naiba, urla cineva. Îi aranjează rău. - Să mergem, zise din nou astrologul. Plecară fără a mai privi în urmă. Luna plină eclipsa lumina focurilor. Tabăra vuia și clocotea. Oștenii forfoteau peste tot. Cei ce se plictiseau de rugăciunile hogilor
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
lor are un mesaj care, cît o fi el de subcultural, te ajunge, ca și muzica lăutărească de București, în care sclipeau cu ani în urmă Fărîmiță Lambru și Romica Puceanu. Un precursor al manelelor, Dona Dumitru Siminică, voce de scopit și lălăială lîncedă, avea un succes nebun la intelectuali ciupiți, pînă în '89, nu pe discurile de la Electrecord, ci pe casete clandestine în care cînta Bidineaua și alte cîteva vechi compoziții, măscăricioase, cît se poate de țigănești. Astea însă făceau
Îi trimitem pe maneliști la Bug? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11020_a_12345]
-
l'edificazione di un immaginario alternativo. În mancanza di questo, anche îl più nobile sforzo coronato da successo și esporrà, inevitabilmente, a un processo di liberazione che, nel confermare e persino estendere îl potere di ognuno di determinare i propri scopi, rischia di lasciare l'individuo senza scelta, prigioniero dell'incapacità/impossibilità di cimentarsi serenamente con le possibilità di cui dispone. Queste, infatti, oltre a discendere da valutazioni morali în piccola parte anche pre-politiche e pre-sociali, sono comunque soggette (lo sono
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
păgân și sălbatic. - Nu ne răspunzi, puișor?!, continuă ea zeflemitor, apucând un bisturiu din tăvița nichelată pe care unul dintre convivi i-o puse cu promptitudine la îndemână. M-am zvârcolit înspăimântat. Bănuiam ce mă așteaptă. Nebuna putea să mă scopească, numai așa ca să se distreze. - Stai liniștit. S-ar putea să-ți tai podoaba fără de voie și să mori ca un nechibzuit. Nu știi să te comporți civilizat?, mă ironiză ea, în vreme ce grupul hohoti îndelung. Lama bisturiului sticlea sălbatic în
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
qualità . Ad esempio, se una vite ha più cluster rispetto alla produzione ottimale calcolata secondo le norme , i cluster supplementari vengono rimossi prima della cottura . Non crediamo, mă siamo consapevoli che nulla è perduto, quei cluster verranno trattati per altri scopi, mentre altri sono per îl vino hanno tali sostanze nel suolo per l'ottimo vino da produrre . Qui, però, interferire con una domanda che sembra difficile , come îl nostro pensiero: come gestire lavoro, îl fattore più importante della produzione, în
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
puterea indivizilor uniți, formată ca și în 18 Brumar a lui Ludovic Bonaparte, scris de un Marx la tinerețe, dintr-o armată de strânsură. Căci a doua oară, cum o spunea în tinerețe inspiratul autor al Capitalului (această Biblie ateistă scopită de orice fior metafizic), incomprehensibilul Cosmos va fi acela ce va dicta ca evenimentele să aibă loc într-un registru comic. Cetățenii orașului Ploiești își trăiesc clipa -carpe diem- cu o frenezie împinsă până la o ancilară voluptate de a-și
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
de infinit, se prelinge din el,vâscos,macabru, viața, se scurge ca dintr-un miel sângele când măcelarul îi retează beregata cu gândul la sărbătoarea de mâine, noi mușcăm din uriașul sanswich înfometați și ne scârțâie printre dinți anii ne scopim cu o idee, scuipăm câte un smog de tușește Dumnezeu ...spre dimineață El obosește învățându-ne Rugăciunea Pământene cuvinte din care rupem Mușcându-ne limba. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Sandwich și rugăciune / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SANDWICH ŞI RUGĂCIUNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355513_a_356842]
-
intervine: Cer permisiunea de a-l întrerupe pe d. Hunfalvy, pentru a-i pune o întrebare care ar putea să-l intereseze în chiar calitatea sa de ungur. În franceză calul castrat se numește Longre, de unde hongrer acțiunea de a scopi un cal. În Evul Mediu și chiar înainte de secolul al IV-lea, după mărturia lui Ammian Marcellin, această artă era practicată pe malul stâng al Dunării de Jos. Dacă cineva ar încerca să conteste existența în Evul Mediu al ungurilor
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
de infinit, se prelinge din el,vâscos,macabru, viața, se scurge ca dintr-un miel sângele când măcelarul îi retează beregata cu gândul la sărbătoarea de mâine, noi mușcăm din uriașul sanswich înfometați și ne scârțâie printre dinți anii ne scopim cu o idee, scuipăm câte un smog de tușește Dumnezeu ...spre dimineață El obosește învățându-ne Rugăciunea Pământene cuvinte din care rupem Mușcându-ne limba. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Poezii de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342339_a_343668]
-
Acesta legase calul de un prun și se odinea la umbră. Apoi dejugă boii și îi mână la fântâna cu cumpănă ce se afla nu de parte.A scos câteva ciuturi cu apă pe care le-a vărsat în jghiabul scopit într-un trunchi de copac.Boii băură pe săturate, apoi a băut și Carol, stropindu-se de câteva ori cu apa din căușul palmelor. -Ne-am răcorit, copii! Să mergem! Boii au luat-o înainte și Carol după ei.Ajuns la
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
acești ani să pregătească un alt quint, nu fusese în zadar și că beneficia de o asemenea iscoadă. Știi ce-ai merita? Știi ce-ai merita, bătrân nesăbuit, repetă Alaana, dîndu-i fiori lui N'Gai Loon. Ar trebui să te scopesc chiar acum, sau ar trebui să-ți retez măduva spinării, să te transform într-o legumă. - De ce spui asta? gândi sincer mirat N'Gai Loon. Fiindcă ești egoist precum toți bărbații. În mintea asta șubredă a ta nu încăpeți decât
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cealaltă talpă un triunghi. Lily Fundyfer Își mișcă buzele, gemând ușor. Atunci, Noimann Îi aminti de rămășag și Satanovski se Întinse În stânga femeii, după ce În prealabil Îi acoperi pleoapele cu doi bănuți vechi, intonând cu un glas subțirel, ca de scopit. Lily Fundyfer râse Înfundat. Curând Însă râsul ei se transformă Într-un scrâșnet de dinți. Scâșnetul fu acoperit de lătrăturile lui Oliver, care fremăta afară, tremurând din toți rărunchii. „Vezi”, zise Satanovski, de data aceasta cu o voce puternică, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
el, ce-ați avut? Nu sunteți teferi! Șefu', totul e limpede, mie-n sută și se coroborează și cu rapoartele de eveniment! Una din două: Sau i-au ucis derbedeii ăștia iresponsabili, pe Sile și pe pici, după ce l-au scopit pe ăla, pe Nae..., ori sunt în cârdășie cu ucigașii! Poate fac parte, toți, dintr-o sectă periculoasă! Poate s-au dedat la drăcării! Dacă nu, de unde să cunoască dumnealor atâtea amănunte și detalii, pe care noi abia ce le-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
alungat melodi cul, susurul naturii, farmecul șoaptelor, iar lentorile pufos amețitoare au fost spulberate în numele iuțimii agresiv-ha lucinante, cea care otrăvește mintea, golește sufletul, robotizează reacțiile; pe scurt - dezumanizează. Dacă le adăugăm nenoro cirea dublajului la filme, în locul subti trării, scopi rea mental-emoțională a noilor generații e asigurată. 215 Mi-am întrebat profesorii congeneri de când n-au mai îndrăznit să le recite elevilor, în liniște, din eufoniile eminesciene, familiarizându-i cu melifluența (termenul este al lui Dan Botta, autorul unei superbe
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
nu pentru că-l știa mai sărac, ci pentru că-l știa mai vorbăreț. El însuși era mai degrabă taciturn, așa că i plăcea să asculte. — La Rosenberg, la Casa de Sănătate! Evdoșka înjura când și când îngrozitor, iar glasul lui subțirel, de scopit, nu se potrivea cu vorbele. Era caraghios să pomenești cu un asemenea glas, de copil, despre toate alea. Doctorul știa, ca toată lumea, că birjarii aparțin unei secte muscălești și că se lasă castrați de bunăvoie, unii de flăcăi, cei mai mulți abia
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
am mai făcut-o se află în capitolul douăzeci și trei, care în original este pornografic. M-aș fi simțit dator să las capitolul necenzurat dacă însuși Campbell nu ar fi cerut chiar în corpul textului ca redactorul să îl scopească. Titlul cărții îi aparține lui Campbell. Este luat dintr-o meditație a lui Mefisto din Faust-ul lui Goethe. În traducerea lui Carlyle F. MacIntyre (New Directions, 1941) pasajul sună așa: Sunt parte din partea care la început a fost întregul, parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
casă nici după ce ai făcut masle*, atunci ia lemn de la casa din dreapta și de la cea din stînga și afumă casa ta de trei ori. Casele se grijesc totdeauna la sfîrșitul lunii, ca să nu se facă juvini prin casă. Să nu scopești în casă în zi de vineri, că se umple de stălnițe*. Să nu fluiere cineva în casă, căci trage a pustiu pentru acea casă. Cînd te muți dintr-o casă în alta, să n-o leși nemăturată și negrijită, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se stropește el și vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite. Copilul mic să nu se arate în oglindă pînă nu împlinește anul, căci se deoache singur, văzîndu și chipul. Cînd vezi ceva frumos - vită ori ființă omenească -, să scopești și să zici: „Să nu fie de deochi!“ Cînd o vacă fată, i se leagă un fir roșu în coadă, ca să nu se deoache. Copilul nebotezat nu se deoache, căci nu este creștinat. Cînd îți curge sînge din nas, ești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
preut. De mergi la drum și te întîlnești cu un preot, să treci prin dreapta lui, pentru a-ți merge bine. Porc Cînd umbli cu cleștele în lături, nu se îngrașă porcii. Femeile nu mănîncă boașe de purcei cînd se scopesc, că fac copii boșorogi*. Din ciur nu este bine a da grăunțe sau altceva la porci, c-apoi capătă linți. Linții la porci se vindecă dacă li se dă jumătate de oră înainte de a-i tăia să mănînce sămînță de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări - cereale săcărica - chimen săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]