13 matches
-
mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi din fiecare Nici flori, nici umbră și nici veșnic fân. O seculară vie, cu butuci deadura Stârnea un iz la margine de drum, Un soare scopt cocea ciorchini ca mura Plini de mireasmă în a lor parfum. Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rară Cu - obloane mari în largile ferestre, Cu - odăi zidite-n galben lut de țară ... Citește mai mult MI-E
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
a mea livadă mareCu rod mănos sub cușmă și în sân,Ce nu-i lipsea un soi din fiecareNici flori, nici umbră și nici veșnic fân.O seculară vie, cu butuci deaduraStârnea un iz la margine de drum,Un soare scopt cocea ciorchini ca muraPlini de mireasmă în a lor parfum.Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rarăCu - obloane mari în largile ferestre,Cu - odăi zidite-n galben lut de țară... Abonare la articolele scrise de ciprian antoche
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
simplu - ROMÂNIA MARE. Împreună cu Asociația Culturală “ REGAL D’ART “, cea care și-a propus, cu ambiție, devotament și profesionalism, investind experiență dobândită în ani, prin toate proiectele culturale demarate, să realizeze o serie de evenimente ce nu vor avea alt scopt decât acela de a plasa artă pe locul meritoriu. Tudor Gheorghe A OFERIT ASEARĂ UN REGAL MUZICAL DE EXCEPȚIE, O ÎNCÂNTARE, UN FESTIN MUZICAL.- “ Pelerin în țară nimănui “, în București, la Sala Radio. Tudor Gheorghe captează, cu fiecare apariție, atenția
PELERIN PRIN ŢARA POEZIEI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_gheorghe_pelerin_prin_rodica_elena_lupu_1385813673.html [Corola-blog/BlogPost/344620_a_345949]
-
ROMÂNIA MARE.Impreuna cu Asociația Culturală “ REGAL D’ART “, cea care și-a propus, cu ambiție, devotament și profesionalism, investind experiență dobândită în ani, prin toate proiectele culturale demarate, să realizeze o serie de evenimente ce nu vor avea alt scopt decât acela de a plasa artă pe locul meritoriu. Tudor Gheorghe A OFERIT ASEARĂ UN REGAL MUZICAL DE EXCEPȚIE, O ÎNCÂNTARE, UN FESTIN MUZICAL.- “ Pelerin în țară nimănui “, în București, la Sala Radio.Tudor Gheorghe captează, cu fiecare apariție, atenția
PELERIN PRIN ŢARA POEZIEI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_gheorghe_pelerin_prin_rodica_elena_lupu_1385813673.html [Corola-blog/BlogPost/344620_a_345949]
-
mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi din fiecare Nici flori, nici umbră și nici veșnic fân. O seculară vie, cu butuci deadura Stârnea un iz la margine de drum, Un soare scopt cocea ciorchini ca mura Plini de mireasmă în a lor parfum. Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rară Cu - obloane mari în largile ferestre, Cu - odăi zidite-n galben lut de țară Icoane vechi și scoarțele de
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ciprian_Antoche.html [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
ul este un act juridic și formal prin care o persoană numită testator numește unul sau mai mulți moștenitori, cu scoptul că aceștia să îi moșteneasca bunuri și să asigure executarea voinței sale după moarte. Originea cuvintului testament se află în cuvântul din limba latină "testări" care înseamnă: a lua mărturie, a desemna. Conform prevederilor art. 1034 din Codul Civil, „"ul
Testament () [Corola-website/Science/325050_a_326379]
-
a schimbului de populații intervenit între Imperiul Rus și Imperiul Otoman în momentul anexării Basarabiei de către primul, Găgăuzii au fost strămutați în Bugeac, în locul lor venind Tătari basarabeni, care s-au alăturat pescarilor, grădinarilor și oierilor locali, Greci pontici, Ruși scopți răscolnici (care, și ei, fugiseră din imperiul Rus), Români dobrogeni sau mocani și Bulgari, care aveau bordeie și colibe în zonă. După alipirea Dobrogei în 1878, Regatul României a păstrat denumirea turcă până în 1913, localitatea purtând denumirea oficială de "Ilanlâc
Vama Veche, Constanța () [Corola-website/Science/298925_a_300254]
-
perioada Imperiului otoman s-au stabilit pe litoral și alte populații turcice (acângii, selgiucizi) apoi, începând cu secolul XVIII, după schisma din Biserica Ortodoxă rusă, adepți ai Bisericii de rit vechi, care se opuneau reformelor lui Petru cel Mare ("Lipoveni", "Scopți" și alți "Răscolnici"). Odată cu extinderea teritorială a Imperiului rus, în secolele XVIII-XIX, litoralul devine un câmp de bătălie între Turcia și Rusia. Situația se agravează după anul 1812 când Imperiul rus anexează Basarabia astfel că Dunărea devine frontiera între Rusia
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
sa de a crea legături cu Marii Prinți ai Kievului, care erau puternici asociați cu Marii Duci anteriori, prin căsătoriile cu prințesele Rusiei (Boleslau cel Creț cu Viacheslava de Novgorod și Mieszko cel Bătrân cu Eudoxia din Kiev). În acest scopt, în noiembrie 1178, Cazimir a aranjat căsătoria fiicei sale, Maria, cu prințul Vsevolod al IV-lea al Kievului. Prima sa intervenție majoră în afacerile cu Rusia, a avut loc în 1180, când la începutul disputei dintre Prințul Vasilko, Prințul Shumsk
Cazimir al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330625_a_331954]
-
secolului al XIX-lea, practici similare au fost atribuite de Biserica ortodoxă rusă membrilor unei secte eretice, numiți scopțî („scopiți”), cunoscuți ca „muscali”, după exilarea lor În Principatele Române : „Se pretindea că ori de câte ori se năștea un copil din relația unui «scopt» cu o femeie, ceea ce era nefiresc, pruncul era tăvălit În făină, străpuns cu cuțite, sângele absorbit de făină și apoi utilizat la o slujbă specială” <endnote id=" (261, p. 45)"/>. Alte secte eretice creștine (cu ritualuri de tip gnostic) erau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Emil Brumaru Fluturele se muncea, Scopt, să-și miște aripa, În rășina aerului. S-a-nchis ușa raiului. Pe pămînt rămîne-vom, Fără șarpe, fără pom, Eu trîndav, tu-n carnea macră Plină de-o mlaștină sacră, Ci doar cu-al soarelui fruct De-amurg în reci
Elegie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16823_a_18148]
-
pistolul, crucea și îngerul (dacă te mai rabdă imaginația) sub poalele popii; pufoaica lui tata duhnind a secărică și a sudoare de animal obosit (iarna, ca o ultimă grijă arunca pufoaica peste șalele calului uitat ore bune în fața cârciumii); pufoaica scoaptă la soare necheză și acum în vreme de secetă. Pufoaica ta, țară de ploșnițe, ne adună precum o cloșcă cosmică, piu, piu, piu... patrie, piu, eu sunt pui, eu sunt vierme... Priviți, am învățat mersul târâș la ce bun să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
făceau „cocături“, anume alivencele. „Se fac din făină de păpușoi cernută prin sâtă deasă, amestecând și puțină făină de grâu [amesteca cine avea, n.n.]. Făina de păpușoi se opărește cu lapte, apoi se pune smântână, unt, o oală de chișleag scopt sau brânză, se pune mărunt tocat: marari, harpacică și știr roșu și se amestecă înlăuntru să dea gust; se toarnă cu lingura pe frunze și se coc în cuptor“ (E. Niculiță-Voronca). Promovate în bucătăria târgoveață grație grecilor, plăcintele au trecut
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]