24 matches
-
idei precise despre ce trebuia eu să port. Am mers din magazin în magazin cu mașina ca să încercăm hainele. Când considera că îmi stătea ceva bine, mă săruta și striga: „O, scumpule, ce fericită mă faci!“, neluând deloc seama la scorțoșenia vânzătorilor și a clienților. Când alegeam ceva ce nu-i plăcea, scotea un chicotit și spunea, „Oh, prostuțule! Dă-o jos! Asta seamănă cu haina pe care doamna aceea din Evanston o credea ultimul răcnet.“ Nu-i plăceau nici hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
care mă atrage"! Papa a petrecut o treime din viața sa în Cuba, ani trăiți "la cotă maximă", cu succese, împliniri, bucurii. În Cuba cred că Papa s-a simțit și s-a comportat ca un cu-banez, derobându-se de scorțoșenia, aerul de cuceritor și stăpân și pragmatismul "yankeului". A și declarat în noiembrie 1959 revenit la Havana dintr-o călătorie: "Mă simt foarte fericit că sunt din nou aici, pentru că mă consider un cubanez"! Aici s-au născut "Pentru cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
martie 1993! Să țineți bine minte această zi! Este ziua celei de-a doua dumneavoastră nașteri! Felicitări și... La mulți ani! Acesta era Aurel F. Șezând lângă el, cu un zâmbet matern așternut pe chip și în contrast evident cu scorțoșenia interlocutorului meu, urmărea dialogul nostru o doamnă micuță de statură, plinuță și cam de aceeași vârstă cu noi. Era Ana, soția lui, a bibliotecarului de profesie (însărcinat și cu gestionarea cărților, revistelor și imprimatelor Asociației Culturale Sahaja Yoga Brăila), profesoară
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
serviciu. Trebuia să mergi la ei pentru a primi informațiile pe care le cereai. Într-o vilă Fischer von Erlach 107, contele Tarnovski, însoțit de seducătoarea sa soție, născută prințesă Cetvertinski, lăsa, sub manierele curtenitoare ale gentilomului polonez, să transpară scorțoșenia funcționarului austriac. El apăra interesele monarhiei habsburgilor cu aparențele convingerii, dar într-un moment de abandon, la un pahar de șampanie servit în vagonul restaurant, pe cînd ne întorceam de la petrecerile date cu ocazia celei de a 25-a aniversări
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
spunem despre un artist (sau cap de operă) că e „vital”, ci că e „plin de viațăș, nu ? Probabil că există un sens profund și nostim în această renunțare la adjectiv pentru substantivul însuși. Astăzi simțim parcă un fel de scorțoșenie, de inadecvare în epitetul vital, deși el înseamnă fix același lucru. Ca să revin la întrebarea ta, aș zice că a avea viață este condiția definitorie, cine-qua-non a artei cinematografice : este singura artă făcută cu oameni adevărați (actorii) ! încapsulează pe celuloid
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
am dori să avem o relație mai călduroasă. Rigiditatea spiritului se traduce printr-o rigiditate semnificativă a trupului. În fața acestei rigidități afective brațele noastre se contractă. Suntem țepeni, scorțoși, „pognés*”, cum zic foarte inspirat locuitorii din Québec. Ca să ne „alunge scorțoșenia”, creierul lansează articulațiilor comanda de a ne da suplețea necesară pentru fluidizarea raportului interuman în care suntem implicați în acel moment. Coatele și încheieturile mâinilor sunt cele două articulații care exprimă, în același timp, suplețea și energia. Suplețea, pentru că fără
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
spiritelor profunde, dar un condei care dovedește un irevocabil spirit justițiar, criticul fiind fără îndoială ceea ce se numește „o conștiință": spirit neaservit și nedispus la obediențe ideologice. De altminteri, cine i-a urmărit comentariile politice din Acolada știe că, în ciuda scorțoșeniei sale protocolare și morocănoase, autorul inspiră o netulburată încredere, de sub faldurile textelor sale neieșind niciodată la iveală concesii și retractări tactice. Este un beligerant onest scutit de frici și de reverențe oportuniste. Un autor corosiv, vertical și inavuabil. Toate aceste
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
poate să fie o soluție la paralizia de azi a lexicului academic: el poate aduce o tresărire de viață în cimitirul dărăpănat al perorației filozofice. Iată de ce, străbătînd Heterologie. Introducere în etica lui Lévinas - o mostră de ireproșabilă și indigestă scorțoșenie universitară - m-am simțit coleg de suferință cu autorul ei. Contemplîndu-i efortul pe care l-a făcut, l-am compătimit cu gîndul la ceea ce ar fi putut să facă, cu mult mai puțin efort, dacă s-ar fi aflat în
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
Haret", atunci obscuritatea titlului se risipește: dialogul lor se desfășoară sub auspiciile numelui fostului ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, sugerat acum de prezența unui crater pe fața nevăzută a Lunii. Numai că auspiciile în cauză nu au nimic din scorțoșenia fadă a unor dăscălițe care, urmînd protocolul de obediență față de instituția în care lucrează, se folosesc de numele lui Haret ca de un prilej de vane elogii închinate educației românești, cum nu au nici stofa histrionică a unor doamne care
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
adevăratei civilizații, străină de supușenia noastră. "...O căință înduioșătoare - scrie criticul - cuprinde pe Golescul cel iubitor de progres și văzînd cum vienezii salută pe împărat fără umilință, cu rușine se gîndește la temenelele în pulbere ale semenilor săi și la scorțoșenia Domnilor care privesc numai cu coada ochiului "căci trupurile nu le mișcă, parcă sînt de ceară, și se tem să nu se frîngă". În acest prim jurnal al țării, aparținînd autorului-boier, participînd la Soțietatea literală românească, scriere necioplită, se ascunde
Băgarea de seamă a Golescului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17184_a_18509]
-
zboare/ Către soarele ceresc". "Mîndru soare", "soarele ceresc" către care zboară "vulturi ageri" cu "aripi mîntuitoare" dispuși într-un "cîrd", astfel că teribilele paseri ale crestelor de munte devin simpli porumbei" (se află în cauză Andrei Mureșanu). Degajată de orice scorțoșenie, "relatarea" și sancționarea "textului avut în vedere posedă frecvent un caracter familiar-jucăuș. Scriind astfel pînă-n ultimele sale zile de viață, criticul pare fără vîrstă, dedat unui joc �absolut": Volumul e prevăzut și cu o "Bibliografie selectivă" la fel de neconstrîns întocmită, căci
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
schilodească un spirit imatur, înghițindu-l pînă la dispariția vreunei tresăriri de fibră personală. Tema cărții e anunțată chiar în titlu, iar spațiul de mișcare e dat de fenomenologie, un domeniu ales cu predilecție de tinerii care, aratînd antipatie față de scorțoșenia filosofiei analitice, caută vraja de oracol a expresiilor lui Heidegger. Scopul autorului a fost de a reda „conștiinței de sine” demnitatea speculativă, analizînd-o din unghi psihologic, gnoseologic, etic, estetic și pragmatic. Intenția e augustă, dar rezultatul e din categoria clișeelor
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
cercetare temeinică. Cartea pare să fi fost la început o teză de doctorat, într-atît de amănunțită e analiza la care autorul îl supune pe Nietzsche, atîta doar că acribia de informație nu dăunează fluenței de limbă, lucrarea neavînd nimic din scorțoșenia de cimitir a tomurilor academice. Dimpotrivă, lexicul e agreabil sub unghiul confortului pe care ți-l lasă la lectură. Principala idee a lui Nicolae Stan este că fascinația pe care Nietzsche o exercită asupra posterității vine din arta cu care
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
Un suflu existențial pătrunde frecvent în text, spulberînd praful clișeelor, al limbajului didacticist ori scientizant de pe suprafața operelor, proiectînd pe ele imaginea omenească a celor ce le-au produs, într-o atmosferă de comuniune biografic-critică. Metodologul (fie și lipsit de scorțoșenie) nu rezistă ispitei de a-și urmări eroii aventurii sui generis pe care o presupune istoria în cauză, așa cum apar în marginea textelor ori chiar prin intermediul acestora. Romancierul aplică definiții ultraconcentrate, aidoma unor mărci, sub numele lor, cu un tremolo
Alonja romanescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5081_a_6406]
-
fapt, ce izbește la autoare e înclinația de a povesti cu fidelitate conținutul cărților. Acest scrupul de redare cît mai exactă a narațiunii împrumută Serenelei Ghițeanu o alură rigidă de ochi didactic. Dar impulsul ei pedagogic are o rigoare fără scorțoșenie și o exactitate fără mania minuției oarbe. Obiceiul de a face rezumatul romanelor, eseurilor sau nuvelelor comentate o așază pe autoare în categoria cronicarilor măcinați de grija fidelității față de original. Ea judecă un volum numai după ce s-a asigurat că
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
Sîmbetei. Eficiența comunicării din zilele noastre, scutindu-ne de suspansul unor trăiri fără de care însuși actul epistolar își pierde însemnătatea, a trecut la naftalină corespondența propriu-zisă. Poșta electronică a coborît în bernă genul epistolar, iar mesajele receptate instantaneu, mustind de scorțoșenie protocolară sau debordînd de dezinhibiție confesivă, au degradat pînă la degenerare ideea de corespondență literară. Cu semnele și semnalele electronice am trecut în alt gen de misive omenești, cele în care gustul literelor e scos la mezat, iar elementul estetic
Arta epistolară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10497_a_11822]
-
plin de farmec, rafinat degustător al aromelor tari ale literaturii adevărate. Pentru că deși posedă un titlu de profesor universitar doctor și predă literatură engleză și americană la Universitatea de Vest din Timișoara, Mircea Mihăieș nu are nimic în comun cu scorțoșenia care face ilizibile cărțile anumitor universitari. Scrisul lui Mircea Mihăieș a păstrat intacte prospețimea și delicatețea stilistică ale cronicarului din anii optzeci, adăugîndu-le, fără exagerări și emfază, rigoarea bibliografică și metodologică date de experiența universitară. Rezultatul este un tour de
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
simțirii lor, motiv pentru care aduce cu un pilot automat care mișcă cuvintele în virtutea unor reflexe de îndelungată exersare conceptuală. Un pilot format la școala malaxorului abstract al terminologiei de aparat clasic. Singurele ticuri verbale cu iz personal irită prin scorțoșenia lor rigidă, ca de pildă, nesuferita „personal, consider că“, formulă de care autorul face uz de fiecare dată cînd simte nevoia să atragă atenția că de acum încolo urmează părerile proprii. Păreri care, invariabil, ascultă de rețeta punctului de mijloc
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
de la probleme de cogniție la cele de estetică și apoi de morală. Doar la început, în capitolele privind teoria cunoașterii, Schopenhauer se supune convențiilor de jargon, fiind sec din obligație profesională, pentru ca apoi, intrînd în filosofia frumosului, să-și piardă scorțoșenia și să-și ia avînt literar, culminînd cu considerațiile de morală, unde paginile sunt de-a dreptul de belles lettres. În plus, înrobit fiind de o umoare irascibilă, Schopenaheur nu-și poate înfrîna răbufnirile polemice, care cad pe neașteptate în mijlocul
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
o lecție. A fost un public foarte bun, viu, inteligent, care însă n-a vrut să fie interactiv de-a binelea. La urma urmei, dincolo de zidurile facultății, nu cred că mai avem nevoie de prezențe apăsat-catedratice, nu mai vrem lecții, scorțoșenie. Inclusiv aici contează ambalajul, forța magnetică aplicată ideilor. În momentul în care la universitatea ieșeană au venit, în cadrul Conferințelor Microsoft, Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu, cei de la universitate au trebuit să oprească lumea să mai intre pentru că exista
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
și „preocupările“ gangsta, e tipul pe care-l zărești pe stradă purtând un ciorap pe cap, trei rânduri de glugi și căști. Howard Belsey predă de zece ani la Wellington, universitate ce nu face parte din Ivy League, însă respectă scorțoșenia și politicile unei atare situări. Obiectul cursului pe care-l ține Howard de un deceniu ar fi demonstrarea faptului că Rembrandt nu a fost un geniu, ci doar produsul „economiei de piață“, un meșteșugar pus în valoare de comenzi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
de-a valma, slugi și stăpâni, oameni simpli și boieri de viță, solidari prin împărtășirea aceleiași bucurii. În veselia generală, nimeni nu auzi sania cu muscal pe capră care intră pe poartă și trase la scară. Se treziră cu o scorțoșenie de furier de la cancelaria Marelui Komandir. Aștepta la ușa bucătăriei, în picioare, cu chipiul pe cap. Îl priviră încremeniți, cu gurile căscate și lingurile pline de mucenici rămase în aer. ― Dobroe utro! Și, într-o românească plină de accente rusești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Se pune, nici mai mult nici mai puțin, în pielea lui Dumnezeu și ne povestește romanul lumii. Multe idei, multe informații bine digerate din diverse științe (fizică, neurobiologie, chimie, antropologie, geologie etc.) și sisteme filosofice, fără urmă însă de vreo scorțoșenie academică, dimpotrivă, străbate printre rînduri o reală modestie, cum numai cei ce știu cu adevărat ceva pot manifesta. O demonstrație de cultură în toată veritabila ei forță activă, stimulantă, incisivă, nu o aglomerare de cunoștințe moarte pe un raft prăfuit
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
costum la modă (venea, de altfel, dintr-o Românie civilizată, dintr-un mediu elegant, în care orice putea fi tolerat, numai mitocănia nu), dar lăsa să se înțeleagă/să-l înțeleagă cei la care ținea, că nu asta contează, nu scorțoșenia și găunoșenia parvenită, ci spiritul înalt, în continuă și emulativă alertă. Să nu se creadă că dezinvoltura lui "arțăgoasă" avea doar dominantă resentimentară, dimpotrivă, tot ce lua turnură aparent rebarbativă nu era decît harul lui inconfundabil de histrion fermecător. Chiar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]